1,368 matches
-
Richard Franasovici, membru al Camarilei regale) că se va forma curînd un guvern care "nu va mai fi un guvern de partid" și că acest nou guvern "va începe prin modificarea Constituției făcînd strigările necesare după care îndată alegeri pentru Constituantă". Dar atît el, Argetoianu, cît și Franasovici știau că de rege depinde totul. Și regele, din păcate pentru Argetoianu, era încă nehotărît, tergiversînd mult lucrurile. La 15 februarie 1935 convine cu Octavian Goga, alt preferat al suveranului, că în cazul
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
rege depinde totul. Și regele, din păcate pentru Argetoianu, era încă nehotărît, tergiversînd mult lucrurile. La 15 februarie 1935 convine cu Octavian Goga, alt preferat al suveranului, că în cazul formării unui alt guvern liberal, care să decreteze alegeri pentru Constituantă, să fuzioneze ca partid pentru a lupta împreună în alegeri și, apoi, să devină miniștri cu mari responsabilități. De fapt, dezideratul lui Argetoianu, totuși om politic, era ca modificarea Constituției să fie atît de radicală încît, practic, să desființeze partidele
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
mai ales de articolul 7 din Legea fundamentală, prin care se condiționa cetățenia română de apartenența la religia creștină: „Numai străinii de rit creștin pot dobândi calitatea de român”. O decizie politică, cu rădăcini economice. Ca presiune exercitată asupra Adunării constituante, târgoveții bucureșteni au atacat și distrus parțial Templul Coral, aflat atunci în construcție. Fiind în plină ascensiune, mica și marea burghezie românească vroia să aibă un avantaj în competiția cu mica și marea burghezie evreiască. O lespede de mormânt a
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
și prin ideile lui, folosite deopotrivă ca argument și ca agrement. Parcurgerea colecției Monitorului oficial ne oferă în acest sens numeroase exemple. Glasul lui Caragiale s-a făcut auzit întîia oară la 11 iulie 1990, în prima ședință a Adunării Constituante, prin citarea unui articol al său, intitulat Cerc vițios. În 1875, își amintea scriitorul, liberalii aflați în opoziție combăteau vehement guvernul conservator, iar în 1887 conservatorii, aflați la rîndul lor în opoziție, combăteau guvernul liberal. Acuzațiile pe care și le
Caragiale în parlament by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14933_a_16258]
-
știm; eu ți-o declar că mi-o pui pe a mea... luptă electorală! și știm că lupta electorală este viața popoarelor... De ce te revolți contra adevărului?" (O scrisoare pierdută, actul III, scena III). La 27 februarie 1991, cînd în Constituantă unii parlamentari au susținut necesitatea unui referendum privind forma de guvernămînt a țării, Caragiale a evocat amintirile sale despre plebiscitul din 1866: ""Grand Hôtel" stă pe maidanul unde ne jucam în copilărie. Parcă văz încă maidanul plin de popor înghesuindu
Caragiale în parlament by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14933_a_16258]
-
altădată; ele trebuie să țină cont de așteptarea opiniei publice; de aici și până la a negocia în piața publică, este, totuși, o cale lungă. De altfel, aceasta este o dispută la fel de veche ca și aceea privitoare la diplomația secretă: în Constituantă, Pétion32 și Volney 33 au atacat-o, susținând că Franței îi era suficient ca ea să fie justă. Rewbell 34 declara că o mare națiune nu ar trebui să aibă drept aliați decât Providența, Forța și Justiția. Convenția, mai realistă
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
și Volney 33 au atacat-o, susținând că Franței îi era suficient ca ea să fie justă. Rewbell 34 declara că o mare națiune nu ar trebui să aibă drept aliați decât Providența, Forța și Justiția. Convenția, mai realistă decât Constituanta (care avea în vedere faptul că Franța nu este singură în lume), a acordat Comitetului Salvării Publice împuternicirea de a negocia în secret, dacă ea ar fi considerat. Lucrurile și-au reluat ulterior cursul firesc. De altfel, în țările libere
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Casandrele nu au fost nicicând prea populare. El avea întotdeauna ochii ațintiți asupra a ceea ce urma a se întâmpla a doua zi; ziua de mâine era cea care îi determina conduita. Talleyrand a părăsit biserica după ce a jucat în Adunarea Constituantă un rol considerabil, iar Mirabeau, pe patul de moarte, i-a încredințat sarcina de a face cunoscute, de la tribună, ultimele sale gânduri. Când a început domnia Terorii, el se afla în misiune, în Anglia. Fiind expulzat, a fugit dintr-o
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
nimic nici entuziasmul de la începutul revoluției, nici seducția exercitată de geniul împăratului și nici favorurile arătate de monarhia restaurată nu l-a făcut să devieze de la această conduită. În politica internă idealul său s-a suprapus peste cel al Adunării Constituante; el avea în vedere o monarhie liberală și constituțională. În exterior, a urmărit, având certitudinea alianței cu Anglia, stabilirea unui echilibru european, capabil a-i lăsa Franței locul cuvenit între celelalte națiuni, fapt considerat de el a fi unica garanție
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
și diplomat german, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Străine al Reichului German în intervalul iunie 1910-decembrie 1912. 32 Jérôme Pétion de Villeneuve (1756-1794). Avocat și revoluționar francez, deputat al Stării al III-a apoi al iacobinilor în Adunarea Națională Constituantă (1789-1791), primar al Parisului (1791-1792), deputat apoi în Adunarea Legislativă și în Convenția Națională (1792-1793). 33 Constantin-François Chassebeuf de la Giraudais, conte Volney (1757-1820). Poet, filozof, orientalist francez. Deputat al Stării a III-a în Adunarea Națională Constituantă (1789-1790). Autor al
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
în Adunarea Națională Constituantă (1789-1791), primar al Parisului (1791-1792), deputat apoi în Adunarea Legislativă și în Convenția Națională (1792-1793). 33 Constantin-François Chassebeuf de la Giraudais, conte Volney (1757-1820). Poet, filozof, orientalist francez. Deputat al Stării a III-a în Adunarea Națională Constituantă (1789-1790). Autor al unei opere vaste, cuprinzând și lucrările Catehismul cetățeanului francez (1793) și Ruinele sau Meditații asupra revoluțiilor imperiilor (1791). 34 Jean François Rewbell sau Reubell (1747-1807). Om politic francez. Avocat, apoi deputat al Stării a III-a în
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
al unei opere vaste, cuprinzând și lucrările Catehismul cetățeanului francez (1793) și Ruinele sau Meditații asupra revoluțiilor imperiilor (1791). 34 Jean François Rewbell sau Reubell (1747-1807). Om politic francez. Avocat, apoi deputat al Stării a III-a în Adunarea Națională Constituantă și deputat iacobin în Convenția Națională. În timpul Directoratului, a avut o activitate diplomatică susținută care s-a finalizat cu anexarea de către Franța a Belgiei și a malului stâng al Rinului și cu invazia francezilor în Elveția (1798). După lovitura de
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
organic nu este inconștient decât în sensul precis de: "lipsit de o imagine intențională îndreptată spre lume". El este doar distinct, neavând nimic obscur, iar ca activitate el este pur și simplu îndreptat spre interiorul său, adică spre propriile sale constituante subordonate și nu ca activitatea psihică a animalelor superioare, către lumea exterioară. Amiba sau planta erlebt... enjoys... survole sau gândește structura sa organică avec autant de netteté cu care omul ar gândi instrumentul pe care îl va fabrica... Și precizarea
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
soiul de venetici. [15 iulie 1882] [""GAZETA GENERALĂ DE AUGSBURG" PRIMEȘTE... "] "Gazeta generală de Augsburg" primește din București știrea că s-a hotărât dizolvarea Camerelor române pe la finea lui septemvrie și că imediat se vor decreta alegeri nouă pentru o Constituantă. Motivarea formală a acestei măsuri va fi schimbarea titlului de "Domn" în "Rege", care face 142 {EminescuOpXIII 143} necesară o revizie a Constituției, căci în textul acesteia e vorba de Domn, nu de Rege. Dar corespondentul observă: E cunoscut că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
am dat-o ieri și pe care o repetăm azi să fie luată din aceleași sorginți. Foaia germană din Augsburg zice așadar: că dizolvarea Camerelor e hotărâtă pentru finele lui septemvrie și că imediat se vor escrie alegeri pentru o Constituantă sau, mai bine zis, pentru o Adunare de revizuire. Pro forma sau ca pretext al acestei dizolvări va servi necesitatea de-a se introduce în textul Constituției vorba "Rege" în locul vorbei "Domn", căci aceasta vorbește pururea de "Domn" nu de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
izolată între puterile europene. Pe de altă parte, cată a se proceda la revizuirea Constituției pentru a modifica, titlul de Principe, care se dă încă regelui Carol, deși România a fost proclamată Regat. Ar trebui dar să se întrunească o Constituantă. Acestea sunt cuvintele ce se invoacă în favoarea dizolvării, care de altfel nu este încă decât în stare de proiect. "Romînul" - despre care nu mai știm până la ce grad e oficios - dezminte aceste știri în chipul următor: Judecând după cele ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Brătianu și în privirea dizolvării Parlamentului pe care-o plănuiește ministrul prezident. Numai astfel ne putem esplica cum "Romînul" lui C. A. Rosetti, în acord cu informațiunea mea, spune că regularea titulaturii nu e un cuvânt îndeajuns pentru convocarea unei Constituante, afirmând afară de asta că, în privirea cestiunii Dunării și a atitudinii României față cu propunerea Barrere, nu există între guvern și majoritatea parlamentară o divergență de opinii atât de mare încît să se poată deduce din ea necesitatea dizolvării Parlamentului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poată deduce din ea necesitatea dizolvării Parlamentului. Îndealmintrelea "Romînul" evită cu precauțiune de-a da o dezmințire formală știrii ce-am adus-o eu că în septemvrie se vor dizolva Camerele pentru a câștiga ocazia de-a convoca numaidecât o Constituantă, o știre pe care-a confirmat-o atât corespondentul oficios al lui Ioan Brătianu, care informează pe "Noua presă liberă", cât și corespondentul "Independenței belgice" care, după toată aparența, se inspiră asemenea din sorginți oficioase. Asemenea se lasă cu totul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și drepturile alegătorilor ar fi desigur cel mai rău ales. Câte ademeniri nu s-ar putea răspândi într-o țară nenorocită și săracă daca o influență vecină ar voi să le semene? În preziua sau în timpul unui război alegeri de Constituantă ar însemna încolțirea tuturor ambițiunilor și trezirea acută a tuturor durerilor și nemulțumirilor. N-avem nevoie a adăuga că s-ar afla pururea cineva care să se folosească de ele și că speranța și interesul sunt acei sofiști admirabili, acei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ale sistemului parlamentar și constituțional întru - un stat democratic ca al nostru. Prin urmare este datoria atât a opozițiunii cât și a adevăraților liberali d' a nu se face complicii unei revizuiri constituționale ce s-ar vota de o Cameră constituantă care nu reprezintă decât voința atotputernică a guvernului. Coranul a vorbit. O modificare a Constituției făcută de un singur partid e absolut ilegitimă. Ea ar fi un act ilegal. E datoria adevăraților liberali de a nu se face complicii revizuirii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru declamațiunile nesocotite ale oficialului d. Petre Grădișteanu, declamațiuni cari nu sunt câtuși de puțin ale unei persoane private, cum zice mincinos comunicatul. D. Petre Grădișteanu a avut situațiunea de leader al majorității în fostul Senat, astăzi este deputat în Constituantă și unul din purtătorii steagului moralității rosettești în cestiunea revizuirii. El este Benjaminul președintelui Consiliului, va să zică nu este o persoană privată și fără nici un rol oficial la acea solemnitate și, oricât de binevoitor ar fi d. Grădișteanu pentru guvernul de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nostru. În Franța tonul fundamental al orchestrei politice îl dă generalul Boulanger. El pretinde a simți o iubire aprinsă pentru Republică, însă afirmă totodată că ea e siluită de Camere, de miniștrii, de prezident; deci cere revizuirea Constituțiunei și o Constituantă. El impută Camerelor corupțiune, dar pentru agitațiunea sa proprie nu se sfiește a recurge la ajutoarele pecuniare ale inamicilor Republicei. El promite a fi Gambetta și Bonaparte într-o persoană și-n adevăr are câte ceva comun cu ei amândoi. Ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
model de governance / 100 3.2. Ancorarea în rule of law / 109 3.3. Construirea democrației între stat și societatea civilă / 116 3.4. Construirea democrației dincolo de frontierele Uniunii Europene / 123 3.5. Reflexul în oglindă: identitatea europeană în discursul constituant / 138 3.6. Democrația transnațională în Convenția privind Viitorul Europei / 148 Capitolul 4 Capacitățile democratice: statul, societatea civilă, cetățenii / 163 4.1. Capacitățile democratice și legitimarea discursivă / 164 4.2. Statul ca actor-target al promovării democratice / 173 4.3. Societatea
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
juridice, pe de altă parte. De aici, importanța atribuită acțiunilor de promovare a democrației care constau în transmiterea și împărtășirea argumentațiilor. Acțiunea de comunicare este înțeleasă ca o formă de democratizare. 3.5. Reflexul în oglindă: identitatea europeană în discursul constituant În 2001, șefii de stat din țările membre ale Uniunii Europene semnează Declarația de la Laeken (Consiliul European, 2001)182. Prin acest document, se identifică 67 de întrebări referitoare la organizarea Uniunii Europene, a misiunii sale politice, a personalității sale juridice
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
cucerire și acquis-ul comunitar 183. Declarația de la Laeken reprezintă oricum un pas semnificativ în definirea argumentelor aduse în cadrul procesului de agenda setting, argumente care tind să transforme discuția inter-instituțională asupra naturii politice și juridice a Uniunii Europene într-un discurs constituant. În Declarație se ia act de doi factori concomitenți care determină apariția obiectivelor cu conexiuni între ele: "provocarea democratică" și "noul rol pe scena internațională"184. Problematizarea legitimității politice a Uniunii Europene se traduce în chestiunea al cărei canal trebuie
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]