2,265 matches
-
doamnă/domnișoară) este impropriu și apare doar emfatic pentru marcarea solidarității de grup sau, în presă, ca expresie a unei perspective obiective asupra evenimentelor. În ciuda unor echivalențe de traducere dintr-o limbă în alta, cuvintele/sintagmele pot reflecta practici discursive, constructe culturale și relații sociale diferite. De pildă, engl. give a talk presupune un discurs public informal frecvent în culturile anglo-saxone, spre deosebire de cultura franceză, unde faire une communication, faire un exposé presupune o comunicare, o expunere formală. În lumea anglo-saxonă, conceptul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Raiului, dar într-un format secular, sancționat tehnologic" (Wertheim, 2000, p. 21). Ca spațiu sacru, Internetul reprezintă singura locație cu adevărat nouă a identității religioase. "Granițele încetează să mai fie construite social în orice sens direct și devin în schimb constructe ale imaginației individului" (Barker, 2006, p. 210). Acesta poate împrumuta, combina sau crea elemente care să conducă la o nouă identitate religioasă. Într-un studiu referitor la abordările metaforice ale rețelei globale, Ratzan (2000) observă faptul că atunci când descriu Internetul
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
ca o componentă normală, ușor accesibilă. Conform cercetătoarei menționate, aceasta se realizează prin judecăți de valoare cu caracter religios, prezentate comunității într-un limbaj acceptabil și accesibil. Parte a discursului angajat în spiritualizarea Internetului este prezentarea acestuia nu ca un construct tehnologic, ci, mai degrabă, ca un spațiu sau mediu cu caracter spiritual, ce facilitează experiența spirituală, un spațiu sacru. Astfel, Internetul poate fi perceput și descris de către membrii comunităților virtuale religioase ca "o rețea spirituală", "spațiu de închinare", "unealtă misionară
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
școlăresc. Înainte de a se recunoaște, fie și parțial, în discursul istoric despre totalitarism 5, supraviețuitorii lui s-au căutat în trecuturi mai puțin conflictuale și valorizate pozitiv, cum ar fi perioada interbelică sau Evul Mediu. Nevoia distrugerii simbolurilor și a constructelor propagandistice socialiste, pentru a fi înlocuite cu altele mai puțin abuzate a fost, de altfel, un simptom general al țărilor proaspăt eliberate de comunism 6. Excluzând cultul fostului dictator și supraîncărcarea grosieră a calendarului comemorativ, românii s-au regăsit în
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
urmat conflictului militar"150. Lunga și complicata domnie a lui Ștefan cel Mare s-a dovedit și de această dată utilă, ilustrând în mod fericit superioritatea pragmatismului politic în fața eroismului războinic, fie el și antiotoman 151. Alternanța perspectivelor și a constructelor istoriografice mai vechi sau mai noi nu se putea exersa în lipsa domnitorului care rămânea, în mod obligatoriu, "Mare". Cruciat european, principe ortodox, sfânt român Pentru virtuțile sale de cruciat, Ștefan a fost inclus și în cărțile "de istorie universală". Manualul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în cea mai mare parte a deceniului următor, momentul reprezentativ al unirii a fost considerat, cu precădere, încoronarea din 1922. Această opțiune era o măsură de precauție în fața unei posibile competiții regionale și politice. Încoronarea a fost, de la început, un construct politic, gândit să sintetizeze cât mai multe merite ale autorilor reali ai unirii, pentru a le transfera mai ușor în singularitatea și reprezentativitatea dinastiei regale. Posibilele sărbători ale unirii au fost aduse, și ele, în registrul festivităților dinastice, centrat pe
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și portretul unuia dintre conducătorii mișcării unioniste, de preferat Vasile Goldiș, cel care citise proclamația de unire la Alba Iulia. Simbolistica zilei de 1 decembrie a fost ridicată la superlativ întrupând, finalmente, un personaj istoric generic, "statul național unitar român": construct persistent al istoriografiei recente, continuând cumva personificările interbelice ale "neamului", "regatului" sau "României mari". Așa cum altă dată se prevedeau fragmente sau chiar lecții speciale care să convingă cititorul de importanța revoluției socialiste, în anii '70, s-au construit fragmente speciale
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care, de mai bine de două secole. modelează narațiunea istorică după tiparul statului-națiune conferindu-i, chiar cu ajutorul școlii, rațiuni identitare inalterabile. De altfel, nostalgia istoriilor glorioase a sedus toate țările proaspăt eliberate de restricțiile propagandei socialiste și de falsele sale constructe internaționaliste, voit insensibile la vechile dispute între vecini. După dispariția fragilei pax Sovietica, sentimentul demnității naționale a erupt, modelând retroactiv și reprezentările publice despre regimului comunist. Bulgaria Propaganda comunistă a cultivat cu destulă asiduitate ideea unei solidarități istorice și a
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vitrina socialismului". Privirea dinspre vest era însă mult mai exigentă și nu găsea nimic entuziasmant aici. Dimpotrivă, era neplăcut surprinsă de spectacolul trist, al unei vieți amorfe, lipsite de culoare 95. Conștiința națională nu a putut fi complet eradicată de constructul socialist, succesul economic și politic al Vestului adăugându-i în plus și componenta pro-occidentală. Urmările au fost însă mai complicate decât s-a prevăzut în momentele de entuziasm ale reunificării. Iar efortul de a egaliza efectiv cele două părți ale
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
poeticității ca atare, indecizia formelor și a culorilor sporește impresia de irealitate. Sugestiile alchimice („în fiecare clipă/ se împlinește o nuntă/ între tăria consoanelor/ și unduirea născândă din vocale/ focul și apa”) interferează cu cele biblice (divinul Cuvânt întrupat), cristice (constructe parabolice, nașterea, botezul, jertfa, pătimirea, mântuirea) ori ezoterice (trimiteri la Kabbala, Bahir, Zohar și Thora). De asemenea, își face simțită prezența o undă de farmec discret al trecerii, amintind de Lucian Blaga („vremea adumbrită”, „răstimpi în destrămare”, „târzielnicele ape”, „Eutopia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
dragostea, ego-ul și conștiința”. Deseori, faptul religios stă sub semnul paradoxului și al nonsensului. Totuși, există o parte cuantificabilă a fenomenului religios. Ea este, de cele mai multe ori, obiectul de studiu al sociologiei religiilor. Este vorba de religie înțeleasă ca „un construct social” și ca un ansamblu de procese sociale care „au un rol fundamental în producerea, dezvoltarea și răspândirea credințelor și practicilor religioase”. Faptul acesta se reflectă și în opera unor clasici ai sociologiei religiilor. I.2. Religia în viziunea sociologilor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în culturile orale tradiționale, distingându-se prin referința la probleme de importanță colectivă, de regulă sacră), constitutive (care se fundamentează pornind de la concept, cum o face Nietzsche și în care mitul este orice credință fundamentală într-o cultură dată, un construct necesar și totodată fictiv) și cele romantice (în care sursa mitului este necesarmente transcendentală).26 Autorul mai face o observație vitală: încă de la intrarea sa în atenția intelectualilor, mitul a fost pus în tandem cu diverse alte concepte, în funcție de disciplina
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
având funcție explicativă, terapeutică și comercială.571 Este relevant faptul că Wright își intitulează propria lucrare, care este până la ora actuală cea mai cuprinzătoare istorie a benzii desenate americane, "Comic Book Nation", referindu-se la națiunea americană ca la un construct cultural la edificarea căruia au contribuit esențialmente și benzile desenate, cu mesajele, preceptele, modele și chiar ideologiile lor explicite sau voalate. Același autor aduce în discuție o altă idee dezbătută intens în discuția generală despre importanța acestor benzi desenate: în ciuda
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
feminină este considerată naturală, protectoare a copiilor, maternă, imuabilă, în timp ce naționalitatea masculină este considerată politică, volatilă, oficială, belicoasă).794 La fel ca Superman ori Captain America, simbolizează politica externă a SUA, dar spre deosebire de aceștia, în cazul ei "sexualitatea este un construct care ridică și problema genului în retorica naționalistă".795 Fig. 27 Scufița Roșie pentru băieți mari Noul erou propus prin banda desenată reiese din pierderea încrederii în mitul progresului din timpul Marii Crize. Prin el este promovat modelul individului puternic
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
zelos care distruge răul... Abilitățile lor supraumane reflectă speranță pentru puterile divine, mântuitoare, pe care știința nu le-a eradicat niciodată din mintea umană".803 Suntem zilnic supuși imaginilor care trimit la super-eroi, chiar dacă nu suntem interesați de temă. Aceste constructe imaginare sunt scurtături către un sistem metaforic pe care oricine îl poate descifra instantaneu. Super-eroul a fost dintotdeauna prezent în lume, și va rămâne, chiar dacă nu în banda desenată, conchide Fingeroth.804 Concluzii Banda desenată este o componentă de primă
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
colaborare pentru cercetare, servicii de specialitate (diagnostic și intervenție), vizitați site-ul HYPERLINK "http://www.psychotherapy.ro" http://www.psychotherapy.ro și adresați-vă persoanelor de contact menționate acolo. GLOSAR Definițiile prezentate în continuare sunt definiții de lucru ale unor constructe (unele corelative) și tehnici fundamentale pentru terapia cognitiv-comportamentală. De asemenea autorii menționați sunt cei care au avut contribuții paradigmatice la apariția și evoluția terapiei cognitiv-comportamentale. Detaliile și nuanțele se regăsesc în textul lucrării. I. CONSTRUCTE DE BAZĂ ALE TERAPIEI COGNITIV-COMPORTAMENTALE
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
definiții de lucru ale unor constructe (unele corelative) și tehnici fundamentale pentru terapia cognitiv-comportamentală. De asemenea autorii menționați sunt cei care au avut contribuții paradigmatice la apariția și evoluția terapiei cognitiv-comportamentale. Detaliile și nuanțele se regăsesc în textul lucrării. I. CONSTRUCTE DE BAZĂ ALE TERAPIEI COGNITIV-COMPORTAMENTALE Cogniție - formă de prelucrare informațională (semantică, imagistică), poate fi conștientă sau inconștientă; se mai utilizează și termenii convingeri/credințe/gânduri, dar este preferat, fără a fi exclusiv, cel de cogniție, deoarece reflectă mai bine caracteristica
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Lambert, M.J., și Ogles, B.M. (2003) The efficacy and effectiveness of psychotherapy. În M.J. Lambert (Ed.), Bergin and Garfield’s Handbook of psychotherapy and behavior change. New York: Willey. Lang, P.J. (1968). Fear reduction and fear behavior: Problems in treating a construct. În J.M. Schlein (Ed.), Research in psychotherapy (vol. 3, pp. 90-103). Washington, D.C.: American Psychological Association. Lazarus, A.A. (1971). Behavior Therapy and Beyond. New York: McGraw-Hill. Lazarus, A.A. (1981). The Practice of Multimodal Therapy. New York: McGraw-Hill. Lazarus, R.S. (1966
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
factorul psihoterapeutic cel mai important. Pornind de la aceste rezultate, APA, prin Divizia de psihoterapie (Divizia 29), a inițiat un amplu program de studiere a relației psihoterapeutice și a rolului acesteia în obținerea efectelor pozitive ale psihoterapiei. Relația psihoterapeutică este un construct multidimensional; diferite forme de psihoterapie pun accent pe diferite dimensiuni. Care sunt însă dimensiunile active din cadrul acestui construct și care sunt factorii inactivi sau mai puțin relevanți? Cercetări de metaanaliză (Lambert et al., 2002) sumarizând zeci de studii pe această
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
un amplu program de studiere a relației psihoterapeutice și a rolului acesteia în obținerea efectelor pozitive ale psihoterapiei. Relația psihoterapeutică este un construct multidimensional; diferite forme de psihoterapie pun accent pe diferite dimensiuni. Care sunt însă dimensiunile active din cadrul acestui construct și care sunt factorii inactivi sau mai puțin relevanți? Cercetări de metaanaliză (Lambert et al., 2002) sumarizând zeci de studii pe această temă au fost recent publicate în raportul Diviziei de psihoterapie (Divizia 29) a Asociației Psihologilor Americani (http://www
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
raportul Diviziei de psihoterapie (Divizia 29) a Asociației Psihologilor Americani (http://www.apa.org), reușindu-se astfel să se dea un răspuns la întrebarea de mai sus. Ele sunt rezumate și în cele ce urmează (pentru a înțelege semnificația acestor constructe, recomandăm consultarea unor lucrări de psihoterapie - Sarason și Sarason, 1999). I. Elemente generale ale relației terapeutice validate științific: empatie și coeziune (în terapia de grup); colaborare și consens asupra scopurilor terapiei; alianța terapeutică (de pildă, stabilirea unor scopuri clare). II
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
ca: • selectivitatea - tendința de concentrare a atenției doar asupra acelor elemente care confirmă sau par să fie în concordanță cu valorile, credințele și modul de gândire al persoanei; • erorile de atribuire - perceperea diferită a evenimentelor/mesajelor prin activarea unor grile/constructe cognitive personale de evaluare și înțelegere a acestora; • efectul halo - tendința de formare a unei impresii generale asupra unei persoane pe baza uneia sau mai multor trăsături (fizice, psihice, de caracter etc.) ale persoanei respective; • stereotipia - tendința de a atribui
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
au contestat integral teoria capitalului uman, pe motiv că se bazează pe ipotezele fundamentale ale neoclasicilor, iar aceste ipoteze sunt nerealiste și inadecvate. Educația este determinată de un summum de factori, puternic contextualizați, iar conceptul de capital uman este un „construct” care reflectă relații capitaliste, culturale, politice și economice. Ca atare, el nu are validitate generală. Sociologii au contestat ceea ce nu există - un concept ideologic, cu valențe universaliste. Modelul capitalului uman este o completare a teoriei neoclasice a creșterii economice și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
unele sunt înregistrate în DOOM2; altele - cele notate cu asterisc la finalul cuvântului -, sunt prezente numai în Dragomirescu 2005a și Stoichițoiu-Ichim 2007, 2008 - sub tipar). Mult mai mai puțin numeroase substantive primesc pe -e și în afara condiției fonetice stabilite (*bancomate, *constructe, *fișete, *fotomodele, *gazoducte, *oleoducte, *parteneriate, *perfuzoare, *serclaje, *sterilete). Pentru unele din ultima categorie, în adaptarea lor flexionară a intervenit atracția exercitată de forme existente în limbă (gazoducte, oleoducte, după modelul lui conducte; perfuzoare, după modelul formațiilor neutre în -or; fotomodele
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
personalitatea se identifică „în mare” cu sistemul psihic uman; în literatura de specialitate se realizează distincția între ceea ce este variabil, întâmplător și ceea ce este constant, invariabil în organizarea psihică a omului. Se ajunge astfel la factori de personalitate (trăsături, structuri, constructe) ce se caracterizează prin unitate, integralitate, relativă stabilitate, structuralitate și dinamism. Teoria personalității încearcă să răspundă la trei întrebări fundamentale: ce fel de om este individul (însușirile persoanei și relațiile dintre aceasta), cum a devenit ceea ce este (influența mediului, educației
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]