2,278 matches
-
deuxième sexe: "Nu te naști, ci devii femeie". Uitându-mă în oglinda acestei reflecții, mă întreb în ce măsură mă regăsesc în adevărul ei. Care este acest adevăr? Că a fi femeie nu este un dat sau un fapt biologic, ci un construct cultural. Cu alte cuvinte, nu contează (absolut deloc?) că în unele aspecte evidente și esențiale trupul meu are un kit care diferă de cel al unui bărbat. Dar nu este vorba numai de trup, deși până și trupul poate fi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mai subtile cu lumea și a unui mod polimorfic de reflecție. De la Beauvoir și de la alte feministe aflu și a trebuit să aflu că într-adevăr kit-ul meu biologic contează infim de puțin în comparație cu importanța pe care o are constructul cultural al feminității mele, cu toate dezavantajele și încărcătura negativă atribuită de cultura dominant masculină, pe care tot feminismul mi le explică. Teoria feministă mă informează despre o întreagă imagologie a feminității pe care culturile andro/falo/logo-centrice au împovărat
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
textualitatea care îl reflectă se interpune între mine și dezordine. Descopăr astfel că literalmente "locuiesc" în acel spațiu dintre mine și oglindă, un spațiu în care se "petrec" reflecțiile. În acest spațiu, care este de fapt imaterial, ce fel de construct voi fi fiind eu nu mai contează deloc. Plonjând în timp, reflectez pentru a scrie sincer despre ceea ce am devenit, cum s-a întâmplat într-o succesiune de "momente" și cum a decurs devenirea mea. M-am format în perioada
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
între rolurile de gen devin din ce în ce mai vizibile, mai pregnante și capătă din ce în ce mai mult teren... Privindu-mă din nou în oglinda textului, încerc să citesc proiecția. Eu sunt cea care am reflectat până acum, chiar și reflecțiile altora. Totul este un construct. Eu mi-am construit argumentul și l-am deconstruit în același timp. Pe lângă faptul că nu sunt feministă, nu mă ocup nici de studii de gen, nu sunt nici sociolog. Nu am la îndemână statistici pe care să le analizez
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
-l aducă în corp, conceptul nu se referă la materialitate, ci la spirit, după cum Virginia o spune dincolo de orice dubiu. De ce am accepta mai degrabă (pentru a câta oară o citez?) "nu te naști, ci devii femeie" și natura de construct cultural a feminității, pe care oricât am suci-o și am transforma-o în "armă de luptă" feministă, tot construct rămâne, eventual unul reciclat, și nu am accepta natura intelectual-spirituală a minții androgine propusă de Virginia? Inutil să dezbat aici
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
De ce am accepta mai degrabă (pentru a câta oară o citez?) "nu te naști, ci devii femeie" și natura de construct cultural a feminității, pe care oricât am suci-o și am transforma-o în "armă de luptă" feministă, tot construct rămâne, eventual unul reciclat, și nu am accepta natura intelectual-spirituală a minții androgine propusă de Virginia? Inutil să dezbat aici ce rezonanțe și conotații extraordinare și pozitive avea conceptul de androginie în epocă. Minți de cele mai diverse orientări s-
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
târziu a asociat splendoarea ei cu fuziunea androgină. Spiritualitatea androginiei, cel puțin așa cum a conceput-o Woolf, nu mă sperie. Nu mă îngrijorează abandonarea materialității trupului. Până la urmă acceptăm cu atâta entuziasm atâtea "dematerializări"! Domeniile socio-umane vehiculează și dezbat idei, constructe, reflecții. Iată de ce mi s-a recomandat titlul eseului de la sine, ca o acumulare a unor exerciții mentale de zi cu zi. Toate sunt până la urmă speculații și, dacă interogăm etimologic acest cuvânt, dacă ne gândim că în latină "speculum
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mult cu cât permite ieșirea din paradigma gândirii masculin-femininului în opoziție, gândire care alimentează radicalismele și segregarea genurilor. Femeia subiect este acea conștiință feminină ce se dezvoltă într-un spațiu eliberat de limitări și autolimitări 11: • diferită de "femeia obiect", construct al paradigmei dominației masculine, "proiectată" pentru a servi unor roluri predeterminate într-o lume a bărbaților; • nu este modelul femeii subordonate bărbatului și concepută de el; • nu este modelul femeii "emancipate" după modelul de succes masculin; • nu trăiește din/pentru
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
-l aducă în corp, conceptul nu se referă la materialitate, ci la spirit, după cum Virginia o spune dincolo de orice dubiu. De ce am accepta mai degrabă (pentru a câta oară o citez?) "nu te naști, ci devii femeie" și natura de construct cultural a feminității, pe care oricât am suci-o și am transforma-o în "armă de luptă" feministă, tot construct rămâne, eventual unul reciclat, și nu am accepta natura intelectual-spirituală a minții androgine propusă de Virginia? (Dana Bădulescu). Dincolo de predeterminări
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
De ce am accepta mai degrabă (pentru a câta oară o citez?) "nu te naști, ci devii femeie" și natura de construct cultural a feminității, pe care oricât am suci-o și am transforma-o în "armă de luptă" feministă, tot construct rămâne, eventual unul reciclat, și nu am accepta natura intelectual-spirituală a minții androgine propusă de Virginia? (Dana Bădulescu). Dincolo de predeterminări sociale și culturale sau despre flexibilitatea rolurilor și relațiilor de gen: În cadrul stagiilor universitare efectuate la Konstanz sau la Dresda
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
referă la capacitatea unui instrument de evaluare de a măsura ceea ce este destinat să măsoare. Principalele tipuri de validitate sunt:validitatea de conținut - exprimă măsura în care testul acoperă uniform elementele de conținut majore pe care le testează; - validitatea de construct - se referă la acuratețea cu care testul măsoară un anumit construct (inteligența, succesul școlar, creativitatea). De asemenea, privește concordanța dintre tipurile de itemi și obiectivele/competențele corespunzătoare conținuturilor supuse evaluării, deci raportul itemi-nivelu l învățării. - validitatea concurentă - se referă la
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
este destinat să măsoare. Principalele tipuri de validitate sunt:validitatea de conținut - exprimă măsura în care testul acoperă uniform elementele de conținut majore pe care le testează; - validitatea de construct - se referă la acuratețea cu care testul măsoară un anumit construct (inteligența, succesul școlar, creativitatea). De asemenea, privește concordanța dintre tipurile de itemi și obiectivele/competențele corespunzătoare conținuturilor supuse evaluării, deci raportul itemi-nivelu l învățării. - validitatea concurentă - se referă la concordanța dintre rezu ltatele obținute de elev la un test și
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
în funcție de caracteristicile socio-demografice a indivizilor? Prezentarea unor teorii în structura capitolul al doilea vizează să ofere un posibil răspuns. Noțiunea de "gust" a fost dezvoltată foarte puțin în teoriile sociologice ale modei, în anul 1968 Herbert Blumer apelând la acest construct pentru a-și exemplifica teoria selecției colective. Totuși, așa cum voi arăta în capitolul al doilea, Herbert Blumer își particularizează teoria, insistând mai mult asupra mecanismelor de formare a gustului decât asupra originii conceptului. În aceeași perioadă, sociologia franceză combătea ideea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
aspectele dinamice ale acestora, în termenii antropologului Ralph Linton (1936), prin rolurile prescrise unor poziții sociale. Din moment ce conceptul de "rol" se referă la seturile de norme sau conduite legitim așteptate din partea individului (S. Chelcea, 1981, 217), putem apela la acest construct teoretic pentru a confirma o ipoteză frecvent invocată în psihosociologia vestimentară, și anume: în timp, modificările prescripțiilor rolurilor au fost însoțite de schimbări în planul fenomenelor vestimentare. Istoria oferă exemple de roluri socio- culturale definite, circumscrise în diverse epoci femeilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
autorii se întreabă dacă indivizii percep hainele ca fiind corelate psihologic cu sinele sau nu și propun un nou concept explicativ al relației sine-îmbrăcăminte, denumit "proximitatea hainelor în evaluarea sinelui" (proximity of clothing to self). Pentru a stabili indicatorii acestui construct, Suzanne Sontag și Jean Schlater (idem, 2) au adresat un chestionar către 148 de gospodări. Criteriile de selecție a lotului au fost: toți membrii familiei să locuiască împreună și să aibă cel puțin un copil cu vârsta cuprinsă între 5
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
definească conceptele relevante în explicarea modei și a manifestărilor acestui fenomen la nivel social și individual. A delimita o arie conceptuală doar în jurul termenilor de "modă", "teribilism", "stil vestimentar" și "cod vestimentar" înseamnă a restrânge domeniul de analiză. În afară de aceste constructe teoretice, am argumentat că ar merita să fie cercetate conceptele de "gust", "înfățișare" și "manieră", istoria semantică a acestora reliefând alte surse de legitimare a cercetării științifice a modei, cum ar fi studiul manierelor inițiat în sociologie de Norbert Elias
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
descrie cu prea multă acuratețe fenomenele studiate, acest lucru a subminat însăți existența științei ca atare. Unele teorii semantice, de exemplu, au dorit să se autonomizeze ca științe ramuri ale semanticii, dar inconsistența terminologică a fost principala cauză a eșecului. Constructele terminologice tot mai numeroase, mai rafinate și mai interrelaționate se identifică în situația multor științe cu evoluția științei însăși. Este vorba de „resurecțiile terminologice”, care au schimbat adesea total perspectivele analitice. Din punctul de vedere al terminologiei științifice utilizate de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
română: clasa I: caiet de evaluare / Emilia Benedek, Elena Ștefănescu,Iași: Polirom, 1999 [21] BOATCĂ, SILVESTRU, Limba și literatura română: antologie de texte comentate pentru clasa a III-a / prof. Maria Imbrescu, prof. Maria Șerban, prof. Silvestru Boatcă,București: Edit Construct 2000, 1999. [22] BOBIRCA, VIORICA, Manual de limba română. Corespondența comercială. București, Editura ASE, 1999, 136 p. [23] BRÂNDUȘOIU, MARIA; ANDRONE, CONSTANȚA, Limba română. Lecturi literare.Manual pentru clasa a VIII a. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1999, 192 p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Observația /20 2.2. Ancheta /21 2.3. Experimentul /21 Partea întâi. CADRUL DE ANALIZĂ /25 Capitolul 2. Curente de abordare și modele ale omului /27 1. Definirea organizațiilor /27 1.1. Paradigma funcționalistă și organizația /28 1.2. Paradigma "constructului social" și organizația /28 2. Organizarea științifică a muncii /29 3. Curentul relațiilor umane /32 4. Analiza strategică /34 5. Modelul sistemului de activități /37 Capitolul 3. Structura organizațională /45 1. Definire și caracteristici /45 2. Tipologia structurilor /49 3
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
definiții. Ceea ce diferențiază aceste definiții este faptul că ele se sprijină pe concepții diferite despre om și activitățile lui. Vom opune două definiții ale organizației: o definiție care se înscrie în paradigma funcționalistă și o definiție care ține de paradigma "constructului social". 1.1. Paradigma funcționalistă și organizația Funcționalismul s-a dezvoltat, la origine, în sociologie. El se bazează (Séguin, Chanlat, 1983) pe două postulate fundamentale: există unitate funcțională, adică orice sistem este constituit din părți perfect integrate între ele. În
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
creat pentru a îndeplini scopurile. Aceste scopuri sunt împărtășite și comune tuturor membrilor: așadar, o concepție integrativă despre organizație. Curentul funcționalist a dominat în mare parte analiza organizațională, dar unele limite ale lui au contribuit la apariția unei paradigme a "constructului social", care va veni cu o definiție diferită a organizației. 1.2. Paradigma "constructului social" și organizația Obiectivele furnizează, în paradigma funcționalistă, o orientare care joacă mai multe roluri: dă o logică a organizației, permite coordonarea activităților și evaluarea performanțelor
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
o concepție integrativă despre organizație. Curentul funcționalist a dominat în mare parte analiza organizațională, dar unele limite ale lui au contribuit la apariția unei paradigme a "constructului social", care va veni cu o definiție diferită a organizației. 1.2. Paradigma "constructului social" și organizația Obiectivele furnizează, în paradigma funcționalistă, o orientare care joacă mai multe roluri: dă o logică a organizației, permite coordonarea activităților și evaluarea performanțelor. Totuși această concepție, care face din organizație un instrument rațional în jurul unui scop, poate
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
se generează raporturi de cooperare, de schimburi și de conflicte între actori cu interese divergente" (Friedberg, 1993, p. 67). Am reținut două definiții diferite despre ceea ce este o organizație. Ele se înscriu în două paradigme diferite (paradigma funcționalistă și paradigma "constructului social"). Dar, în plus, se sprijină pe două concepții diferite despre comportamentul uman. Lucrările dezvoltate în paradigma funcționalistă consideră că omul este pasiv: nu este decât piesa unei mașini montate de alții. Dimpotrivă, lucrările care se înscriu în logica unui
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
social"). Dar, în plus, se sprijină pe două concepții diferite despre comportamentul uman. Lucrările dezvoltate în paradigma funcționalistă consideră că omul este pasiv: nu este decât piesa unei mașini montate de alții. Dimpotrivă, lucrările care se înscriu în logica unui "construct social" văd individul ca pe un actor care face alegeri și dezvoltă strategii într-un univers de constrângeri și resurse. Vom trece acum în revistă câteva mari școli, evidențiind diferențele care le despart la nivelul concepției despre comportamentul uman. Vom
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
un echilibru natural; în curentul relațiilor umane, echilibrul este construit prin satisfacerea nevoilor sociale. În ambele cazuri, omul rămâne pasiv în organizații. Abia analiza strategică se va detașa de această perspectivă. În optica ei, organizația va fi definită ca "un construct social". 4. Analiza strategică Analiza strategică este un mod de abordare dezvoltat mai ales de Crozier (Crozier, Friedberg, 1977). Ea se bazează pe o contestare a principiului de convergență a obiectivelor susținut de OȘM și de curentul relațiilor umane. Două
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]