4,477 matches
-
lui 2001) 1. Imersiune în apele unor fărâme de jurnal pentru (a)uzul psihaunautelor moro(n)izate 59 Autorul-Șef (AS în prescurtare și în închipuirea lui) trebuie să admită că în momentul intrării în catedra de megaloromană marinată era contaminat de mediul în care intrase după ce se despărțise de editură (primul "job" post-decembrist). Citea deci cu o anume iritare seria de Insem(i)nări artificiale apărute în volumul editat de Institutul European în 1992: i se părea fără noimă insistența
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
culturali") apărea fenomenul "liricii de stadion", având ca organ de presă săptămânalul "Flacăra" și pe post de gurù un versicator de mare productivitate, care genera, prin hibridare, noi forme de artă pentru mase, mai ușor de digerat pentru tineretul rurbannnnn, contaminând chiar și persoanele cultivate din promoțiile recente. Noul tip de culturnic este "Folkistul". El jonglează în paralel cu scheme armonice bazice importate din "State", versuri "de suflet" din poezia vremii (cu precădere din creația Marelui Poet) și fragmente bine alese
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
1992 și va fi ecranizată în regia lui Stere Gulea în 1993 sub titlul "Vulpe-vânător". Ludică până la paroxism, non-sens și absurd, cea mai tânără scriitoare laureată a premiului Nobel (n. 1953, Nițchidorf, Timiș) aruncă asupra lumii o privire înstrăinată, suprareală, contaminându-și personajele și climatul cărților cu propria stare de teamă, nesiguranță, psihoză. Realismul descrierilor maniacale (cooperativa Progresul, agricultura făcută cu elevi și soldați, festivismul ce nu ocolea nici manualele de școală, abatorul "greutatea în viu și greutatea după tăiere", spânzurarea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
-și motanul cu sângele ce-i prisosea în cazul unui puseu hipertensiv. Realizează astfel un transfer telepatic la nivel de temperament, o transmigrare controlată ce ar fi răspândit "în trupul motanului voluptatea tristeții de a fi, secretând germeni de melancolie, contaminându-l cu setea maladivă de nefericire ...". Doctorul este un suflet psihanalizabil, bântuit de vise erotice obsesive cu mireasa moartă, soră a lui, deși el era singur pe lume, ceea ce îi sporește până la paroxism sentimentul de jucărie a mașinațiunilor biologice, dar
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
este aici, nervul care palpită, inima care bate vaporizînd trupul și centrîndu-1 pe unica voință de a trăi, de a exista. Lupta neîncetată pentru a nu rămîne În Încremenirea momentului. Vaporizarea tremurului al palpitului Înseamnă disoluția, explozia eului liric care contaminează astfel totul. Visul, alături de opiu, de reverie, duce la o expansiune imaginativă.” Eroul este acela care se află necontenit În centru”(Emerson) Hyperion este aidoma unui pescar care se joacă cu prada sa. Citesc din Poulet: „... de la concentrare la dispersie
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
stări în domeniul electiv. Uneori atitudinea candidaților la tron s-a manifestat în sens contrar. Nefiind dispus să accepte controlul sau colaborarea stărilor, Vasile Lupu refuza alegerea sa de către Sfatul de obște în 1633569. "Modelul polonez" de pacta conventa a contaminat și alte țări europene. Într-o perioadă contemporană domniei lui Vasile Lupu, când marii boieri din Rusia începeau să promoveze politica nobilimii poloneze impunând tutela la înscăunare, Boris Godunov accepta tronul doar ca urmare a alegerii sale de către Ziemskii Sobor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
-ne sublim/ Ca-ntr-o caleașcă infinită/ Spre-un cer ținut de-un serafim" (Rugăciune). Chiar și reprezentanta așa-zicând genuină a feminității care apare în lumea poetică brumariană este metamorfozată, când nu metamorfozează ea însăși spațiul în care apare, contaminându-l cu o senzualitate ațâțătoare. S-a observat că în opera lirică a lui Emil Brumaru feminitatea este redată în general prin intermediul interregnului: "O evidentă manieră, exersată în timp, unifică poemele în care Brumaru glorifică frumusețea Reparatei cu imnurile dedicate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nivel de adâncime a discursului se poate identifica proeminența filonului creștin al autoarei. Grila de interpretare, în cheie postmodernă, a marilor mituri grecești interferează cu cea de asimilare a religiosului, spiritualitatea de esență ortodoxă în care se repliază Carmelia Leonte contaminând inclusiv textele de sorginte livrescă. În seria de topoï recurenți în texte ca Nunta patetică, Împărtășanie, Imn luminii se înscriu împărtășania și cuminecarea, îngerul, sfințenia, lumina și mai ales nunta, în sensul originar, biblic, al ceremonialului, de unire întru Domnul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu suferința claustraților din Oran, iar desenele grotescului caragialesc sau arghezian cu reveriile suave ale neoromanticilor ori cu cele învălurite ale cerchiștilor. Coabitarea nu este însă deloc pașnică, din vina exclusivă a regizorului acestui spectacol sumbru al literaturii. El își contaminează (voit!) reprezentarea cu toate maladiile sale. Bolile poetului sunt, într-o mare măsură, și cele ale generației sale. Adică: greața, devitalizarea lentă, abil travestită în ostilitate fățișă împotriva sistemului, dorința împinsă până la extrem de a epata noul burghez neaoș (pe care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aprins" (Prin hăurile foii). Întreg volumul denotă această suferință a scriiturii, procesul (auto)recluziunii forțate într-un spațiu al durerii, al cuvântului-durere, mai exact. Însemnele acestuia sunt, de regulă, anunțate tocmai de simboluri ale facerii și refacerii continue a textelor, contaminate de atributele durerii regnurilor vii. Poetul îmbracă "arcul de tămâie și iască", "urcând piramide de spaime și fiere", bineînțeles, Fără anestezie, sau gustă "picăturile de sânge.../ pe sub degetele mâinii scriitoare" alături de Fructe ale îngenuncherii; propriul trup se lasă brutalizat, supunându
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
conjugale sau paterne, ca dovadă suita de texte închinate celor trei ipostaze ale alterității sale în variantă feminină, Julieta, Sandra și Elleny, adunate într-o antologie intitulată Cele mai frumoase poezii de dragoste (Editura Fundației Culturale Poezia, Iași, 2008), este contaminată de misterul necesar ceremonialurilor inițiatice, se desfășoară într-un decor pe măsură, între oglinzi, scoici, ovoide astrale sau fântâni și vizează nimic altceva decât Mișcarea cerească: "Aș vrea să înțelegi că zborul ce'l facem împreună e în/ spirale'n
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aștept!" (Eșuări binefăcătoare, din Ce mai aștept). Ultimele două opuri ale lui Dorin Popa, Când o femeie vine către tine (Editura Fides, Iași, 2001) și Când o femeie pleacă (Editura Axa, Botoșani, 2005), revin, în forță, la erosul devastator, căci contaminat de același pesimism congenital. În absența semnelor/ bineprevestitoare", între întâlnirea și despărțirea continuă, ca într-un veșnic anotimp închis și rece (octombrie și decembrie sunt lunile în care este fixată istoria cuplului), poetul binecuvântează, totuși, apariția femeii. Căci femeia, convertită
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
își țină sub control neliniștile ("ești tulbure / un abur/ o vreme de demult"; "sângele meu rugină mocnind/ pe armele/ tale"; Doamne,/ sunt suflete/ mâncate de plâns/ cristalele albe/ ale zăpezii/ pe sârma ghimpată./ viața mea se-nclină") sau se lasă contaminat de crispările decorului atrofiat expresionist ("Urc până la culmea/ dealului./ muncesc până ajung/ să văd puțurile părăsite./ mirosuri stranii./ urmăresc soarele,/ dar fuga lui/ e definitivă./ cad frunze/ cad picături de sânge/ ochii se înfășoară în roșu" ***). Celelalte poeme din unicul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
răstignit/ răsăritul/ până i s-au nisipit falangele/ izvorâtor cearcăn de lumină/ îmbrățișează somnul canarului/ nerostită poveste a nestatorniciei,/ tăvălugul fluxului/ îți adulmecă sarea/ înrourată pe trup". Când actantul uman își face simțită prezența sau chiar evoluează fizic în peisajul contaminat de această pace agonică, de această sumbră armonie a elementelor aflate în ora amorțirii pre-thanatice, decorul se încarcă și mai vizibil de însemnele unor vremi crepusculare: "clopote martirizate de ploi", zorii adormind "în venele înveninate ale îngerilor cu arcadele sparte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Pariziana în textul literar poate fi interpretat ca o microficțiune de tip teatral (scrisă, regizată și interpretată de ea) în cadrul unei macroficțiuni literare, o ficțiune de gradul ÎI înscrisă într-o ficțiune de gradul I, o punere în abis puternic contaminată de "teatral": coliziunea dramatică, cadrarea scenei, temporalitatea legată, mișcarea spațială. Interpretarea românului realist/naturalist că teatru duce la lectură textului că "text al spectacolului". Fiecare scenă romanesca miniaturizează în felul său teatrul existenței în care Pariziana își trăiește propriul eu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
își imită părinții și invers etc., având, de regulă, o catastrofă drept consecință. Bărbații trec cu ușurință din camera femeii ușoare în salonul femeii virtuoase, cum este cazul lui Georges Duroy sau al lui Frédéric Moreau. Două societăți se ating, contaminându-se reciproc, fapt ce naște s i m i l it u d i n i de ordin diferit, care pot fi urmărite în românele timpului. Similitudinea c l a s e l o r este un indiciu determinant al
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
personal este deseori asociat în versurile sale cu cel al omenirii iar copilăria are caracteristici comune cu antichitatea. Datorită apropierii de natură, imaginația celor din vechime era energică și activă precum cea a copiilor. În viziunea sa despre trecut, Leopardi contamină miturile cu trăirile personale, așa cum a procedat mai târziu și Quasimodo: ce vreme minunată era aceea când, în imaginația omului, toate lucrurile erau însuflețite după chipul lui, adică natură era locuită și populată cu ființe aidoma nouă! Când oamenii credeau
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
localnici amnesia, uitînd astfel evenimentele trecutului recent). După ce Helen este mușcată de un vampir chiar în bibliotecă (agresorul lucrează acolo ca ... bibliotecar), cuplul proaspăt constituit realizează că timpul nu curge în favoarea sa (la a treia mușcătură, un individ sănătos devine contaminat de "vampirism"!). Cercetarea în biblioteca universitară (posibil cea de la Yale, model locativ și pentru alte romane faimoase, precum Numele trandafirului al lui Eco, și, totodată, școala unde a studiat Kostova însăși!) nu se compară cu munca în teren. Așadar, Helen
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
unei mănăstiri. Este vorba despre locul sinistru în care Rossi îl cunoaște pe Dracula, în scena citată inițial. Bartholomew a fost răpit, într-adevăr, de Țepeș și adus aici (din motive ce se vor vedea imediat). El a fost deja "contaminat" vampiric, astfel încît cuplului nu-i mai rămîne decît să-l elimine (cu metode "tradiționale", adică prin intermediul unui stilet de argint înfipt în inimă), pentru a-l izbăvi de o nemurire malefică. Providențial, înainte de "vampirizarea" sa, Rossi a apucat să
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
care ne-o propuneați prin modelul d-voastră. E.S.: Știți ce mi s-a întâmplat? Eu am trecut printr-o criză când am venit la catedră pe poziția de asistent pentru literatura română veche. Eu eram însă foarte citită și contaminată de principiile lui Călinescu. Atunci când am fost studentă, stăteam în sala aceea de lectură de la Biblioteca Centrală, cu vitralii, cu becuri proiectate pe carte și celelalte... Citeam mult. Ceea ce am înțeles de la Călinescu era ideea că el propunea o altă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ortodoxe ale lui Antim Ivireanul și viziunea populară românească "păgână" asupra Fecioarei Maria: accentul afectiv, plin de considerație, care îi creează foarte tinerei maici un portret juvenil în același timp plin de grație și tragic, un portret cuceritor, pe alocuri contaminat cu elemente din lirica de dragoste țărănească, așa cum se poate constata prin comparația cu o versiune a Legendei Maicii Domnului culeasă din Bucium (zona Iași): "Și o purces Maica Maria / Cosițe negre despletind / Mărgăritari înșirând / Din ochi negri lăcrămând. / Unde
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fitosanitare, precum și numeroasele întrebuințări industriale (instalații de distilare etc.), au sporit poluarea legumelor și fructelor proaspete sau prelucrate în acest element. Dintre produsele horticole proaspete, se acumulează mai ales în legumele rădăcinoase. Staniul (cositorul) și zincul. Numeroase utilaje sau ambalaje contaminează podusele horticole cu care vin în contact, atunci când au staniu sau zinc în compoziția pieselor sau materialelor componente. Compușii staniului sunt toxici, spre deosebire de cationii necombinați. Solurile noastre conțin în medie circa 50 ppm Zn, iar plantele între 8-15 ppm. Toxicitatea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
reviste științifice că boala se transmite prin spermă și sînge contaminate. În 1983, virusul, numit HIV, e descoperit de Luc Montagnier de la Institutul Pasteur. Zeci de mii de persoane din întreaga lume (în special hemofili, precum Boris M.) au fost contaminați prin transfuzie. În Franța, scandalul izbucnește abia în 1991, datorită presei. În numărul din 25 aprilie al Evenimentului de joi, Anne-Marie Casteret dezvăluie într-un articol conținutul procesului verbal al ședinței CNTS din 29 mai 1985: "În general, se admite
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
mie dintre donatori sunt seropozitivi, (chiar dacă această cifră este contestată de dl. dr. J.P.Allain, pe motiv că această ipoteză e prematură). Avem loturi de 1000 de litri care corespund la 4-5000 de donatori, în consecință toate loturile noastre sunt contaminate (...). Dl. dr. Garretta încheie spunînd că va trimite o scrisoare d-lui dr. R. Netter, director al Laboratorului Național de Sănătate (LNS) pentru a-l informa de această situație și a aștepta indicații privitoare la poziția actuală a CNTS: retragerea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
statistici, arhive, mărturii scrise, studii, rapoartele comisiei parlamentare) permit o viziune radical diferită. Să luăm cazul bolnavilor de hemofilie. În 1985, frecvența contaminării prin transfuzie era, în Franța, între 10% și 70%, în funcție de regiuni 102. În 1987, proporția de hemofili contaminați cu HIV prin transfuzii este de 75% în Statele-Unite, 48% în Franța, 46% în Germania, 7% în Belgia 103. Cum se explică aceste diferențe, ce s-a întîmplat mai ales în Belgia? Este vorba despre tehnicile folosite pentru îngrijirea hemofililor
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]