4,926 matches
-
un comportament creativ. În orice caz, o astfel de supoziție poate fi contracarată odată ce comportamentul nu este spontan, ci impus. Se delimitează, astfel, încă o fațetă a problematicii validității externe, discutată în altă secțiune a capitolului de față. 3 Există controverse cu privire la informațiile disponibile evaluatorilor (Runco, 1989) și la modul lor de selectare. În formularea lui Murray (1995), cine va evalua evaluatorii sau pe evaluatorii evaluatorilor? Au apărut și controverse referitoare la necesitatea consensului (fidelității) stabilit între evaluatori. Csikszentmihalyi și Getzels
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
externe, discutată în altă secțiune a capitolului de față. 3 Există controverse cu privire la informațiile disponibile evaluatorilor (Runco, 1989) și la modul lor de selectare. În formularea lui Murray (1995), cine va evalua evaluatorii sau pe evaluatorii evaluatorilor? Au apărut și controverse referitoare la necesitatea consensului (fidelității) stabilit între evaluatori. Csikszentmihalyi și Getzels (1970) au afirmat că unele dezacorduri sunt benefice deoarece semnalează diversitatea viziunilor dezbătute de evaluatori. Dezavantajul constă în faptul că toate dezacordurile evaluării reduc coeficientul de fidelitate. 4 Unii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1994), precum și ale lui Pennebaker, Kiecolt-Glaser și Glaser (1997) s-au concentrat asupra efectelor contribuțiilor creative și s-au dovedit remarcabile. Pennebaker, de exemplu, a semnalat progrese semnificative ale funcționării sistemului imunitar prin intermediul însemnărilor zilnice. 7 Probabil că și alte controverse legate de fenomenul creativ pot fi astfel abordate. De exemplu, competiția a fost întrebuințată în cercetările operaționale pentru a stimula elaborarea creativă (Glover și Gary, 1976), însă a fost utilizată și pentru a inhiba eforturile creative, prin inducerea stresului și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a acestei situații e faptul că nu putem fi siguri de prea multe aspecte ale relației dintre creativitate și inteligență, iar dreptul legitim al creativității la o zonă distinctă de cercetare este încă dezbătut de savanții „rigizi” și cei „flexibili”. Controversa este veche. În 1879, Francis Galton spunea: „Nici un fenomen din vreo ramură a cunoașterii nu poate să-și asume statutul și meritele unei științe câtă vreme nu a fost evaluat și cuantificat” (Crovitz, 1970, p. 24). Partea bună este că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
proeminente articulări - Marea Britanie, Franța, Germania, dar și Statele Unite. Istoriografia s-a concentrat În principal asupra țărilor industrializate dezvoltate, pentru că acestea aveau tradiții științifice Îndelungate, o clasă de mijloc care reprezenta un procent semnificativ din populație și un public familiarizat cu controversele generate de teoria evoluționistă a lui Darwin. Țările industrializate se confruntau, de asemenea, cu probleme sociale, precum mizeria marilor orașe, răspândirea tuberculozei sau alcoolismul, a căror amenințare la adresa sănătății populației Începuse să fie considerată un preț mult prea mare pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
România, au câștigat târziu notorietate argumentele referitoare la schimbări sociale și politice, formulate plecând de la premisele științei (abordări raționaliste de a Înțelege fenomenele naturale și sociale pe baza metodelor empirice, inductive). În secolele al XVII-lea și al XIX-lea, controversele istorice și lingvistice au stat În centrul definirii drepturilor sociale și politice pentru populația românească din cele trei provincii principale, Țara Românească, Moldova și Transilvania. În Țara Românească și Moldova, cunoașterea se construia și rămânea cu precădere sub controlul Bisericii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
central În crearea schimbărilor generatoare de progres pe termen lung. Problema dezvoltării, pusă În acești termeni, era similară, În fapt, cu disputa dintre lamarckieni și mendelieni, din primul deceniu al secolului XX13. Nu știm cu siguranță dacă Xenopol cunoștea aceste controverse, dar preocupările sale erau, cu siguranță, asemănătoare cu cele ale oamenilor de știință implicați În discutarea cauzelor și domeniului de manifestare ale determinismului ereditar. Care au fost influențele din exterior ce au contribuit la dezvoltarea interesului pentru determinismul ereditar În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
drepturile și obligațiile cetățenilor unui stat modern 27. Populația rurală cu drept de vot rămânea În continuare mult mai atașată de sat și de deținătorul autorității pe plan local - cel mai adesea preotul - decât de orice altă personalitate publică. În controversele legate de secularizare au existat puține curente intelectuale care au formulat susțineri la fel de Îndrăznețe ca acelea ale adepților ideilor eugeniste, ce nu se sfiau să afirme că societatea, statul și relațiile umane ar trebui să se bazeze pe legile vieții
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
distrugeri În peste jumătate din teritoriu, Regatul României reușise să smulgă În timpul negocierilor de pace o răsplată a victoriei care depășea chiar și visurile celor mai ardenți naționaliști. În același timp, Însuși acest rezultat a constituit punctul de plecare pentru controversele declanșate după 1918, ce puneau În discuție modul de manifestare a progresului și măsura În care schimbările prin care trecea România puteau fi considerate progresive. Numeroase lucrări istoriografice și-au Îndreptat atenția asupra acestui subiect, prezentând Înfruntarea dintre „moderniști” și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pregătiți pentru aspectele din ce În ce mai complicate ale societății moderne, ei Încercau să reinterpreteze semnificația tuturor fenomenelor ce Însoțeau progresul cu ajutorul unei paradigme pe care o considerau obiectivă, cea a legilor universale ale biologiei 37. Acest tip de viziune era inspirat din controversele despre progres și impactul său asupra fundamentelor biologice ale umanității, care se derulau În Occident, În aceeași perioadă. Faptul că au găsit o soluție conflictului dintre lamarckieni și mendelieni i-a ajutat pe eugeniștii români să se plaseze În cadrul mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În Franța și, Într-o mai mică măsură, În Anglia pe tot parcursul perioadei interbelice 43. Conflictul dintre lamarckieni și mendelieni se derula dincolo de credibilitatea științifică a argumentelor acestora. Mai mulți istorici ai eugeniei au arătat felul În care această controversă a devenit contextul În care au fost aduse În discuție diverse abordări ale sănătății publice din țările În curs de industrializare 44. Spre exemplu, Loren Graham arată că lamarckismul era teoria preferată de social-democrații moderați, În timp ce mendelismul Își găsea adepți
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să identifice progresul cu exercitarea controlului asupra reproducerii și, implicit, asupra alegerii partenerilor de viață, asupra accesului la mijloacele contraceptive și chiar asupra capacității de a da viață. Cei mai mulți promotori ai eugeniei din România erau de partea poziției mendeliene În controversa dintre lamarckism și mendelism, dar, În același timp, programele lor accentuau importanța factorilor de mediu 47. O astfel de poziție era, În mare măsură, rezultatul instruirii primite de medicii români În timpul studiilor din străinătate, pe care majoritatea le făcuseră În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
contextul european modern. Astfel, fără a fi neapărat novatori, eugeniștii români au dat o turnură nouă ideilor europene occidentale despre ereditatea biologică, Încorporându-le În discursul despre construirea identității românești În secolul XX. Legile determinismului ereditartc "Legile determinismului ereditar" În controversele despre modernizare și tradiție, eugeniștii au adoptat o poziție care susținea „reîntoarcerea” la legi de viață naturale, universale, care, În același timp, ofereau baza cea mai obiectivă pentru organizarea politică, economică și pentru stabilirea priorităților sociale În lumea modernă. Aceste
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
științifice care, pentru aceiași moderniști, erau greu de combătut și uneori de-a dreptul convingătoare. De fapt, asemenea lui Andrei, mulți alți intelectuali români, de la geograful Simion Mehedinți până la endocrinologul Gheoghe Marinescu, găseau În știință o modalitate de transgresare a controverselor nerezolvate ce se purtau la nivelul simțului comun În legătură cu măsura În care sfera politicului și cea a economicului trebuiau liberalizate și democratizate, precum și referitoare la toate implicațiile socioculturale care decurgeau. Astfel, ceea ce Îi poate părea cititorului contemporan ca fiind o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
în cuprinsul acestei cărți, sprijinindu-ne mai ales pe lucrările de sinteză ale lui Giovanni Busino (1988 și 1992), căruia i se datorează și ediția de opere complete ale lui Vilfredo Pareto. Problema majoră care a făcut obiectul a numeroase controverse este cea a omogenității sau a eterogenității clasei conducătoare. Din această perspectivă, întrebuințarea singularului sau a pluralului - elită sau elite - nu ne-a fost nici pe departe indiferentă ascpect pe care îl vom pune în discuție în primul capitol. Elita
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai târziu. Această atenție particulară nu pare să derive dintr-o supravalorizare a politicului, ci din ideea că elita politică este cea care dispune de un maximum de putere în societate (Clifford-Vaughan, 1960, p. 320). Aceasta a fost obiectul unor controverse care nu s-au încheiat încă. Într-adevăr, putem susține această idee bazându-ne pe noțiunea weberiană de monopol al violenței legitime. Dar putem, de asemenea, să sugerăm faptul că alte elite - începând cu cea economică - n-au nevoie de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
acționariatul s-a concentrat din ce în ce mai mult. Această creștere a acționariatului instituțional nu fusese prevăzută de Burnham și nu joacă un mare rol în gândirea lui Berle și Means; implicațiile ei pentru puterea din domeniul afacerilor au reprezentat obiectul unor numeroase controverse. S-a făcut observația că instituțiile financiare respective au plasat efectiv sub un strict control autonomia managerilor. Managerii moderni nu mai pot ignora interesele acționarilor. Acționarii importanți nu mai sunt niște indivizi izolați și lipsiți de competențele necesare pentru a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
vechi. În ciuda tentativei napoleoniene de sinteză, cele două concepții nu s-au amalgamat niciodată într-un compromis durabil și au rămas în competiția pentru recunoașterea socială. Așadar, trăim într-o societate în care activitățile și atribuțiile elitelor se pretează la controverse mai mult decât compoziția lor. Elitele puterii O dimensiune care se impune spiritului atunci când se încearcă o clasificare a elitelor este cea a puterii. Astfel, va apărea tentația de a vorbi despre elitele puterii fără să se adopte în mod
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nimic mai de folos pentru suflet decît amintirea faptului că ești o gînganie neînsemnată În timp și spațiu, a cărei forță stă doar În Înțelegerea acestei lipse de importanță”. Viața ne pune, Într-adevăr, În fața unor tipologii interesante: unii duc controversele doar din trufie, alții pentru a Înțelege tot mai bine un lucru; unii se Împotrivesc prin violență, alții prin iubire; unii se roagă În public, alții În singurătate; unii Își trăiesc viața pur și simplu, alți se pregătesc continuu pentru
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să avem însă acces la literă și, mai ales, fără să cunoaștem condițiile în care a fost scris textul lui Prodicos, contextul realizării lui -, descoperim mai degrabă un fel de prozopopee, o alegorie, o formulă în măsură să facă posibilă controversa, dezbaterea. Căci prozopografia permite punerea în scenă a unei persoane care încarnează o idee și care este purtătoarea unui discurs - Boethius își va aminti de toate acestea. Aici, două femei care reprezintă și simbolizează Plăcerea și Virtutea; iar alegorismul exploatează
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
precum necesitatea conservării vestigiilor cu valoare arheologică din regiune și a bogățiilor naturale. Aprecierea măsurii în care aceste mișcări și altele au contribuit la dezvoltarea socială la diverse niveluri și în orizonturi temporale variabile este, cel mai adesea, subiect de controversă, judecata făcându-se, deocamdată, prin cadrele și contra-cadrele asociate. Astfel, punctul de vedere liberal condamnă mișcările minerilor, la fel ca și pe cele sindicale, pentru întârzierea reformelor de piață și a transformării economiei românești într-una capitalistă, viabilă, care ar
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
critică maioresciană și teoria materialist-istorică, Dobrogeanu-Gherea a evaluat structura agrară a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea în faimoasa teorie asupra neoiobăgiei, cu larg răsunet în gândirea românească, care a stârnit multe polemici în epocă, controverse și influențe prelungite și în „secvența” interbelică. Modelul de dezvoltare propus de autor constituie o „expresie sintetică a regimului nostru agrar”, care „conservă fondul esențial al vechii iobăgii, dar cu un amestec necesar și fatal de elemente capitaliste”, o iobăgie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la scara timpului prezent, pe care forțele conservatoare îl contestă. Exercițiul democrației asigură, în timp, formarea conștiinței cetățenești și a transformării suveranității naționale din ficțiune în realitate. e) Acțiunea formelor, a instituțiilor asupra „omului social”, asupra societăților, este „în afară de orice controversă”, susține E. Lovinescu, dacă ele - primele - „nu atacă sufletul omului în structura lui ancestrală”; „moravurile publice, virtuțile sociale” evoluează și se mlădiază, așadar, prin instituții. f) Caracterul unui popor, rasa, specificul lui etnic filtrează acțiunea imitațiilor, producând „asimilarea” și „refractarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de multe ori, cu o scădere a calității serviciilor; de aceea, un aspect esențial este realizarea unui echilibru între calitatea serviciilor oferite și nivelul resurselor utilizate. Astfel, apare problema stabilirii unor standarde minimale de calitate, de cele mai multe ori surse de controverse în rândul furnizorilor de servicii sociale. Unul dintre motivele pentru care cei implicați în sectorul serviciilor sociale (publice sau private) ar trebui să fie interesați în problema rentabilității în acest sector este faptul că o utilizare mai eficientă a resurselor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
împotriva foștilor comuniști, securiști și, mai recent, a corupției pare să cadă în aceeași categorie. Funcția dramatizării unei p.s. este uneori utilizată pentru a masca adevăratele p.s. În cadrul acestei teorii ar putea fi explicat un fenomen care a generat multe controverse: răsturnarea opțiunilor electorale în ultimele săptămâni înainte de alegerile din 2004. Dacă cu câteva săptămâni înainte de alegeri, PSD și Adrian Năstase prezentau un suport electoral confortabil, greu de depășit, nu era previzibil un eveniment de natură să schimbe substanțial opțiunile electoratului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]