1,309 matches
-
strategiile lor și măsuri tehnice de protecție, ele afirmă că se confruntă în continuare cu pierderea de venituri din reproducerea neautorizată sau pirateria softului. Din studiile efectuate în Marea Britanie și SUA s-a ajuns la o serie de concluzii care converg spre a considera că problemele industriei informatice, în ceea ce privește asigurarea protecției drepturilor de proprietate intelectuală, sunt mult mai grave decât cele din alte sectoare industriale. Deși perceperea importanței problemelor este diferită de la o firmă la alta, se pare că majoritatea companiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
orienta activitatea proaspetei instituții, pornind de la ipoteza complementarității politicilor publice pentru romi, am analizat politicile elaborate, obiectivele lor, domeniile de acțiune, perioada și agenția de implementare, ce răspunde pentru transpunerea în practică a politicilor publice pentru romi. Rezultatele acestei analize converg spre verificarea ipotezei că toate politicile publice pentru romi, elaborate în perioada 2001-2005, în plan național și internațional, sunt complementare. Am analizat complementaritatea politicilor publice pentru romi pornind de la strategia Guvernului României, primul document pragmatic asumat de acesta, a cărui
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
anul apariției politicilor, în general, perioadele de implementare sunt de zece ani, în cazul strategiei Guvernului și a PNAinc, însoțite de Planuri de Acțiune pe perioada de guvernare (patru ani). În toate cazurile, rezultatele aplicării politicilor naționale (Strategia Guvernului, PNAinc) converg către obiectivele viitoarelor politici europene, elaborate și implementate în funcție de specificul național (JIM, Deceniul, PND), PND propunând de fapt o structurare a intervențiilor, în funcție de care se elaborează politicile și intervențiile, fonduri postaderare, denumite fonduri structurale (figura 2). Figura 2 Complementaritatea limbajului
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
firesc condus către o viață solitară, izolată. Vagabondajul acestor bolnavi poate fi considerat ca o consecință a inadaptării paranoicului. Dincolo de aspectele mai sus menționate, ce reprezintă principalele trăsături de personalitate cu caracter psihopatologic care definesc Persoana paranoicilor, constatăm că toate converg și se grupează în sfera Eului bolnavului. Paranoicul prezintă o tulburare psihopatologică specifică de personalitate reprezentată prin pierderea sau schimbarea identității propriului său eu. Transformarea delirantă a personalității sale, ca în cazul unei revelații, îi descoperă acestuia o nouă identitate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
semnificației sale. Factorii care determină acest model psiho-biografic sunt însă aceiași. Ne vom ocupa în continuare de semnificația existenței tragice în psihopatologie. S-a vorbit înainte de „drama nebuniei”, de „condiția tragică a bolnavului psihic”, de „aspectele patice ale vieții”, toate convergând către alterarea stării de normalitate psihică. Din punctul de vedere al acestei stări, trebuie să precizăm faptul că situația tragică a vieții exprimă mai mult o atitudine a persoanei față de propria sa stare sufletească și morală, și, în egală măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
el însuși, dar, în egală măsură, el este și un caz-problemă pentru medic sau pentru psiholog. Problema bolnavului este de a înțelege sensul suferinței, iar pentru medic de a cunoaște și descoperi boala. Aparent sunt două atitudini firesc divergente, care converg în același punct: nevoia de salvare, de reparație, de învingere a „răului” și de restabilire a stării de „bine” drept condiție a echilibrului. Orice biografie a bolnavilor este o „istorie a bolii”, dar, concomitent, este și o atitudine subiectivă, trăită
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aspect este, din punct de vedere metodologic, firesc și el se înscrie într-o anumită ordine de gândire științifică, specifică fiecărei discipline în parte. Există însă o cale de întâlnire între disciplinele umane, un domeniu sau un punct către care converg toate acestea. El este reprezentat prin întoarcerea la obiectul cunoașterii. Comparația interdisciplinară este calea prin care diferitele discipline umane se vor regăsi, calea prin care se restabilește acordul dintre acestea și, în final, este redescoperit obiectul cunoașterii. Această tentație a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o problemă socială fundamentală a omului și a umanității, pentru că Întreaga lume este amenințată de agresivitate. Dacă Înainte se vorbea despre agresivitatea ființei umane sau despre agresivitate În lume, astăzi se vorbește despre o lume a agresivității. La originea agresivității converg sau se interferează factori genetici, psihologici și socioculturali, precum și o serie de influențe biologice și endocrine. Care dintre acești factori predomină sau reprezintă ponderea cea mai mare este greu de presupus, deoarece orice determinare este În funcție de individ și de circumstanțele
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
instituțiilor de a o atinge. Se pot aduce trei obiecții majore: În privința funcționalismului, „echilibrul nu trebuie presupus, ci demonstrat” (Douglas 2002:73). Teoria nu precizează cum se ajunge la starea de eficiență a sistemului, cum acțiuni raționale la nivel individual converg către o stare sistemică optimală. Existența unei configurații instituționale nu poate fi explicată doar În baza unor considerente de eficiență. Instituțiile au o componentă cognitivă: ele nu se reduc la standardizarea mijloacelor raționale pentru a atinge anumite scopuri individuale, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este specifică neo-instituționalismului sociologic În analiza organizațiilor. Instituțiile structurează acțiunea socială și astfel cooperarea, strategie de acțiune colectivă, prin mecanisme reglatoare, normative și cultural-cognitive. Deși concepțiile instituționaliste economice și sociologice diferă În ceea ce privește construcția și modul de acțiune a instituțiilor, ele converg totuși În privința consecințelor acestora. Instituțiile difuzează uniform În Întreg sistemul social și generează așteptări sociale omogene ce fac posibilă cooperarea Între actori. Modelele avansate până acum sunt limitative Întrucât nu iau În considerare decât determinările utilitariste și cognitive asupra acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
generează capital social, dublată de concepții culturale și norme informale (instituții informale); este astfel, un spațiu de interacțiune așezat conform unei structuri emergente a relațiilor stabile Între actori și a Înțelegerilor sociale Împărtășite de aceștia. Argumentul nostru conform căruia piețele converg către constituirea de câmpuri sociale, reflectă Într-o măsură mai adecvată modelele reale de schimb/cooperare Între actori și este plauzibil În baza datelor calitative culese În cadrul cercetării. În cazul câmpurilor avem de-a face deopotrivă cu o constituire socială
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
să trimită 6,1 milioane de germani în șomaj 634. Partidul național-socialist s-a manifestat în Germania din anii 1930. Steagurile roșii, cântecele militare și uniformele elegante au sedus poporul german, camuflând ceea ce era esențial: ideologia urii. Nazismul și fascismul converg și diferă, în același timp. Nu trebuie să se confunde fascismul italian cu național-socialismul german, pentru că nici ideologiile, nici fundamentele sociale nu sunt identice. Definind național-socialismul germanic, Enzo Collotti 635 rezuma: acesta este o economie de război, o economie în
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Arabă de Pace Prima decadă și jumătate a secolului actual a evidențiat un proces de pace oscilant în Orientul Mijlociu, probat prin faptul că ori de câte ori israelienii și palestinienii au reluat negocierile de pace de cele mai multe ori acestea au eșuat; această realitate converge către o concluzie realistă: acorduri finale permanente sunt puțin probabil realizabile prin negocieri bilaterale simple fără a se ține cont de contextul regional și fără o implicare efectivă a statelor arabe cu interes în evoluția pozitivă a procesului de pace
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pace israeliano-palestiniene.1089 Figură nr. 5. Sursa: Graficul a fost preluat de pe site-ul Institutului pentru Studiul Păcii "Tami Steinmetz", Secțiunea: War and Peace Index (Peace Index), http://www.tau.ac.il/peace/. Accesat: 7 februarie 2011. Rezultatele cercetării mele converg spre câteva concluzii de final; Astfel: A. Raportându-ne la situația concretă din Orientul Mijlociu, șansa încheierii conflictului israeliano-palestinian depinde (deși ar putea părea utopic) în mare măsură de înțelegerea necesității promovării și dezvoltării unei culturi de responsabilizare la nivel regional
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Cea din Liban era o fotografie alb-negru, senină, cu linii echilibrate, În pofida subiectului, cu planuri bine definite, un punct de fugă perfect - muntele cu zăpadă pe creastă, abia vizibil În defocalizarea ceței - și diagonalele care veneau de foarte departe și convergeau aici, cu plutonul de execuție și druzii căzuți la pământ, ca niște figuranți ori un peisaj de fundal din scena principală: coincidența extremă a puștilor din prim-plan, două paralele mortale care ținteau pieptul celui de-al treilea druz, cel
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Și Olvido Ferrara, În toate colțurile și În toate liniile peisajului vast care ar fi fost cu neputință de observat și compus fără prezența ei. Ca În vulcanul cel roșu, negru și brun, care era vârful picturii murale, punctul unde convergeau toate liniile, toate perspectivele, Întreaga tramă complexă și neîndurătoare a vieții și hazardului ei, guvernat de norme riguroase, drepte ca și traiectoria sinistrelor săgeți din tolba lui Ahile. El, care, În fața Troiei, mișcându-se și Încordând arcul ucigaș (și el
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
activității fibrelor musculare netede ce constituie sfincterele arteriolare și precapilare. Activitatea acestor sfinctere este sub influența reglării neurohormonale, iar ipotetic și sub influența acizilor biliari. Drenajul sanguin se face apoi spre vena centrolobulară, ele se unesc în vene colectoare și converg spre cele trei vene suprahepatice. Circulația hepatică eferentă drenează sângele hepatic prin intermediul celor trei vene suprahepatice spre vena cavă inferioară, abușându-se caudal de orificiul diafragmatic al cavei inferioare. Venele suprahepatice sunt dispuse în planul intersegmental dintre ariile irigate de ramurile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
unui rearanjament nou în cadrul celeilalte alele. Dacă se produc două rearanjamente neproductive succesive, celula capătă configurația Ig- / Ig-. Există date care atestă faptul că în asemenea cazuri se mai produc încă noi rearanjamente în genele imunoglobulinice inactive, precum și date care converg spre concluzia că încercările succesive de rearanjamente de segmente genice imunoglobulinice conduc în cele din urmă la producerea unui rearanjament productiv. Excluderea alelică este cauzată de supresia unui rearanjament ulterior, de îndată ce în celulă s-a realizat deja un rearanjament care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
au evidențiat un eveniment recombinațional apărut în interiorul regiunii Ir - 1, s-a dedus că în această regiune se află cel puțin doi loci genici care au fost desemnați Ir - A și Ir - B. Cercetările experimentale efectuate la cobai și șoarece converg spre concluzia că gena Ir se exprimă pe celule T (Grumet și colab., 1971; Mitchell și colab., 1972). Muro și Taussig (1975) au dovedit că genele Ir controlează două sisteme moleculare și anume receptorul specific de antigen pe celulele T
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
În concluzie, harta modurilor de informare (activă/pasivă) a locuitorilor din rural în legătură cu activitatea Primăriei și Consiliului Local se suprapune doar parțial peste harta interesului pentru relația sătenilor cu administrația locală. Astfel, există arii culturale în care cele două aspecte converg (existând atât o informare pasivă cât și un interes scăzut pentru relația cu administrația, așa cum se întâmplă în Buzău-Brăila, Arad Bihor, ori dimpotrivă, o informare activă și un interes ridicat, ca în aria Brașov-Sibiu). Există însă și arii culturale în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pacientul "nu pare a fi el însuși". Bolnavul poate să apeleze greșit la persoana de lângă el sau uită cum să ajungă în locații familiare; de exemplu, nu își amintește unde se află camera sa. În asemenea cazuri, primele suspiciuni care converg spre diagnosticul de delirium le ridică membrii familiei sau personalul medical. Aceștia pot observa că persoana, calmă pe parcursul zilei, devine neliniștită, chiar agitată odată cu lăsarea serii. Monitorizarea permanentă a unor astfel de bolnavi se impune, întrucât se pot întâmpla diverse
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să obțină performanțe mai slabe decât persoanele cu mai multă instruire, chiar dacă au sau nu demență, ceea ce poate uneori induce erori diagnostice. În sprijinul celor afirmate, vin o serie de studii desfășurate în Statele Unite, Europa, Israel sau China. Rezultatele acestora converg spre concluzia că probabilitatea de a fi diagnosticat cu demență este mai mare la persoanele cu o pregătire scăzută în raport cu subiecții cu un nivel înalt de educație (Katzman, 1994)108. Totuși, relația dintre un nivel scăzut de educație și demență
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
autentice. Cultivarea localismului creator reprezenta apanajul intelectualului provinciei ce se manifesta, de cele mai multe ori, de la tribuna revistelor locale. Pentru acest actor al periferiei, localismul deținea două valențe: pe de o parte, fenomenul era generat de o serie de complexe ce converg în jurul binomului centru-periferie, pe de altă parte, localismul apare și ca strategie culturală, de deprovincializare și pătrundere în viața culturală a centrului. Analiza a dezbătut de altfel această problematică a provincialismului, stabilind că un complex al provinciei diferă de la zona
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
utilitatea localismului în contextul în care după unire, centrul marșa pe ideea de unificare dobândită prin centralizare, inclusiv pe palier cultural. Pentru intelectualul provincial, localismul are două valențe: pe de o parte, este generat de o serie de complexe ce converg în jurul relației centru-periferie, pe de altă parte, localismul apare și ca o pârghie de lansare și, eventual, de pătrundere în viața culturală a centrului mult blamat. Ofensiva culturală a centrului manifestată pe diferite nivele, de la impunerea tendințelor în literatură, la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
intelectual, generat și de numărul ridicat de absolvenți de licee teoretice, Gusti insista asupra rolului selectiv pe care liceul ar fi trebuit să îl aibă în vederea admiterii în universitate 54. Concluzionând, cu toate diferențele de opinie, perspectivele asupra învățământului secundar converg către rolul acestuia în crearea elitelor capabile de a prelua frâiele țării. Opinii asemănătoare au fost formulate și de corpul didactic în cadrul Congresului internațional al profesorilor secundari, organizat în România, în iulie 1928. Dacă reprezentantul Sindicatului profesorilor de liceu din
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]