4,884 matches
-
mult, liberalismul se situează pe o poziție unică ce îi permite identificarea semnificației istorice mai ample a prăbușirii Uniunii Sovietice pentru dezvoltarea ulterioară a politicii mondiale. Odată cu sfârșitul Războiului Rece, se poate considera că sistemul internațional a atins gradul de convergență a normelor necesar pentru depășirea punctului critic. Odată cu atingerea preaplinului, pacea democratică începe să genereze efecte de socializare puternice, care vor afecta relațiile marilor puteri la scară globală. Potrivit lui Wendt, este recunoscut că schimbările din structura culturală asociate cu atingerea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
hârtie zi de zi ― greșesc: oră de oră ― ce însemnați pentru mine. Ar fi rezultat impresiile cele mai contradictorii pe care o ființă de pe lumea asta le-a resimțit vreodată. Și totuși, toate laolaltă ar fi avut o unitate, o convergență secretă: teama că veți renunța la mine. Timpul care s-a scurs de când ați apărut este atât de bogat, atât de substanțial, atât de imprevizibil și atât de plin de dumneavoastră, încît vă sânt recunoscător pentru toate bucuriile și pentru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
condiții naturale favorabile vieții oamenilor, oferite de formele de relief, de rețeaua hidrografică, flora și fauna spontană abundente și diverse cândva, căile lesnicioase către zările mai largi, astfel încât teritoriul s-a constituit încă din străvechime într-un loc de obligatorie convergență umană, pe de o parte, de atracție și circulație a marilor fluxuri de neamuri străine doritoare de îmbogățire, pe de alta. Oamenii acestor locuri deschise, expuse prin natura împrejurărilor numeroaselor invazii prădalnice, au avut și au folosit codrii din luncile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
colegilor și întreține împreună cu aceștia un climat favorabil violenței în școală. Astfel, abandonul părinților zguduie serios școala și restul societății. El constituie una dintre principalele cauze ale delincvenței școlare." Și în Québec, Monique Gauvin (1995, p. 46) a evidențiat o convergență puternică între opinia publică, dascălii și directorii de școală și presă, care văd în familie marea cauză a violenței școlare: "Familia este așadar principala instituție acuzată pentru incapacitatea de a-și asuma educația copiilor și pentru raporturile de violență care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a problemelor. Dintre acești factori, unii nu sunt predictori sau sunt predictori foarte slabi ai violenței grave (studiul lui Hawkins et al.) și ai delincvenței manifeste. E vorba mai ales de toate problemele medicale și perinatale. Dimpotrivă, există o remarcabilă convergență în privința celorlalți factori. În special psihologii consideră foarte util pentru explicarea etiologică a tulburărilor externalizate conceptul de temperament (Vitaro și Gagnon, 2003, p. 243), care rezumă bagajul neurobiologic al copilului. Desigur, nu e o cale de cercetare dominantă în Franța
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mult puse în discuție. Un sociolog rău intenționat s-ar întreba atunci dacă n-avem de-a face cu un fel de "poliție a familiilor". Până atunci, și în acest caz numeroasele sinteze pe care le utilizăm prezintă o largă convergență în analiză: factorii familiali cei mai predictori ai delincvenței juvenile sau ai tulburărilor de comportament sunt: criminalitatea parentală (deși, conform meta-analizei lui Hawkins et al., studiilor pe acest subiect încă le lipsește consistența), maltratarea și abuzul sexual al părinților, lipsa
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prevenirea violenței decât cele care vizează un factor de risc izolat". Recapitulare Tabelul 14 ne va permite să recapitulăm ansamblul factorilor de risc identificați în cele trei sinteze pe care le-am utilizat în principal. Vom vedea că punctele de convergență sunt mult mai numeroase decât dezacordurile. Tabelul 14. Factorii de risc predictori ai delincvenței violente sau ai tulburărilor de comportament externalizate Hawkins (2000) Fortin (2003) Vitaro-Gagnon (2003) Factori de risc individuali Temperament (agresivitate, "bebeluși dificili" etc.) + + + + + + Accidente perinatale − nr nr
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
semnele clasice ale artistului neînțeles, refuzat de societate, dar care, în același timp, s-a bucurat de genul de succes fulminant rezervat numai marilor personalități literare. Această contradicție nu vine decât să sublinieze un parcurs biografic aflat într-o uimitoare convergență cu opera scrisă. Schwab s-a născut și a trăit la Graz, capitala regiunii Steiremark, un oraș cu o veche istorie și, în același timp, un fel de capitală tacit recunoscută a avangardei literare și artistice austriece. Acționismul austriac, ultima
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
a ajustat teoretizarea sovietică instrumentele analitice, inițial marxiste, la noile interese globale ale URSS. Al doilea este că un astfel de capitol dă seamă de remarcabilul fapt că teoriile sovietice asupra imperialismului, din ce în ce mai îndepărtate de originea lor marxistă, prezintă o convergență adesea uimitoare cu realismul 1. În fine, el ajută la familiarizarea, cel puțin de suprafață, a cititorului cu concepte care, redefinite în scrierile occidentale neomarxiste ulterioare, au trezit interesul unor autori realiști în domeniul economiei politice internaționale (vezi cap. 11
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o politică a îngrădirii, cel puțin așa cum a văzut-o George Kennan, SUA urmărea să determine reforma internă în URSS. Susținînd lupta internațională de clasă, coexistența pașnică promovată de sovietici își propunea să submineze capitalismul. Ca o consecință a acestei convergențe, diplomația a putut să-și redobîndească rolul său central. Concluzie Evoluția teoriilor sovietice în relațiile internaționale a fost marcată de supoziția marxistă a unei legături intime între teorie și practică. Din moment ce marxismul a fost folosit pentru a legitima acțiunea politică
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
capitalismul internațional și organizarea sa politică (macronivel). Apropierea a fost posibilă datorită faptului că unii neomarxiști au conceptualizat o sferă politică autonomă și unii realiști au adoptat un cadru structuralist (a nu se confunda cu perspectiva sistemică a lui Waltz). Convergența gîndirii realiste cu cea structuralistă are loc mai ales în jurul conceptului de putere. Neomercantiliști ca Gilpin au încercat să înțeleagă problema dinamicii puterii, adică ce factori definesc istoric puterea și de ce marile puteri apar și dispar. Cercetătorii dependenței au pledat
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
percepție a naturii guvernării și, în particular, a guvernării teritoriale. În cazul Franței, dimensiunea europeană a fost deseori invocată ca justificare pentru consolidarea descentralizării și regionalizării. ,,Receptarea" galică a noilor idei Acest fapt nu înseamnă că există un proces de convergență politică și instituțională de-a lungul Europei în sensul unei ,,uniformități" transnaționale. Din contră, fiecare țară adoptă aceste direcții generale în funcție de statutul specific și de cultura și tradițiile administrative 3. Este evident că poporul francez nu dorea să unifice numărul
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
receptare a personajului feminin medieval, privit dintr-o perspectivă modernă” (p.6). Teza Oanei Simona Zaharia se constituie într-o demonstrație convingătoare, mai ales pe terenul domeniului literaturii comparate, în care metoda comparatistă, cu mijloacele ei bine mânuite (paralelisme, analogii, convergențe, antinomii) dă roade pe tot parcursul celor cinci capitole. Originalitatea vizată, în cadrul organizării analizei înăuntrul universurilor diegetice analizate, cât și în cel al comparativismului hermeneutic implicat, este, după cum precizează autoarea „impunerea a două tipologii: donna angelicata și donna demonicata” (p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
aidoma unor surghiuniți revenind În patrie după un Îndelungat exil, ele Încearcă o bucurie apropiată de cea a inițiaților În mistere 1. În timpul șederii pe lună, sufletele devin daimoni ce se consacră unei duble activități (e vorba, de fapt, despre convergența a două tradiții privind Îndeletnicirile daimonilor): 1. Contemplă (ephorosin) frumusețea și măreția astrului, ascultând În același timp armonia celestă (tes peri tou ouranou harmonias)2. Marcel Detienne a evidențiat trăsătura profund pitagoreică a acestui pasaj, atrăgând atenția și asupra altor
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ce nu sunt acoperite de alte obiective. El țintește în mod specific la încurajarea modernizării sistemelor de educație, instruire și ocupare. - Obiectivul Coeziunii - pentru statele al căror PIB per capita este mai mic de 90% din media UE. 2007-2013 - Obiectivul convergenței: susținerea creșterii și a creării de slujbe la nivelul statelor utilizând criteriul coeziunii și la nivelul regiunilor utilizând criteriile Obiectivului 1 de mai sus. În plus, acest obiectiv înseamnă retragerea treptată a fondurilor în cazul acelor state și regiuni care
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
din PIB-ul mediu per capita al UE15 iar pragul regional la 75% din PIB-ul mediu per capita al UE15 și nu cel al UE25. - Obiectivul competitivității regionale și al ocupării furnizează fonduri pentru toate regiunile neacoperite de Obiectivul convergenței și asigură introducerea de fonduri pentru acele regiuni care s-au calificat pentru finanțarea Obiectivului 1 în perioada 2000-2006 dar al căror PIB per capita depășește acum 75% din media PIB-ului per capita al UE 15. - Cooperarea Teritorială Europeană
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
într-o Europă lărgită? 8. Prin ce se definește orientarea politicii industriale europene în prezent? Tema 6 Uniunea Economică și Monetară Obiective: Înțelegerea semnificației UEM pentru elaborarea politicilor în UE Prezentarea etapelor istorice ale trecerii la UEM Însușirea criteriilor de convergență nominală pentru trecerea la moneda euro Descrierea BCE și a organismelor sale decizionale Explicarea instrumentelor de politică monetară utilizate în Eurosistem Cuvinte-cheie: zona euro Sistemul Monetar European ECU (European Currency Unit) monetarism criterii de convergență nominală zona monetară optimă moneda
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
la UEM Însușirea criteriilor de convergență nominală pentru trecerea la moneda euro Descrierea BCE și a organismelor sale decizionale Explicarea instrumentelor de politică monetară utilizate în Eurosistem Cuvinte-cheie: zona euro Sistemul Monetar European ECU (European Currency Unit) monetarism criterii de convergență nominală zona monetară optimă moneda unică europeană Banca Centrală Europeană politica monetară în Eurosistem 6.1. Introducere În prezent 17 țări europene (Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
anul 1992. Stadiul 1 (1990-1994) presupunea înlăturarea barierelor rămase în libera circulație capitalului și acordarea independenței politice a băncilor centrale. În Stadiul 2 (1994-1998) s-a solicitat statelor membre să își demonstreze angajarea în disciplina macroeconomică prin îndeplinirea criteriilor de convergență, prevăzute în Art. 121 din TEC (vezi tabelul 6.2) și a fost înființat Institutul Monetar European (IME) pentru a supraveghea tranziția la UEM. 6.2 Criteriile de convergență nominală pentru trecerea la moneda euro Stadiul 3, demarat în anul
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
să își demonstreze angajarea în disciplina macroeconomică prin îndeplinirea criteriilor de convergență, prevăzute în Art. 121 din TEC (vezi tabelul 6.2) și a fost înființat Institutul Monetar European (IME) pentru a supraveghea tranziția la UEM. 6.2 Criteriile de convergență nominală pentru trecerea la moneda euro Stadiul 3, demarat în anul 1999, a însemnat fixarea irevocabilă a ratelor de schimb și crearea BCE. În lumina noii economii clasice, succesoarea intelectuală a monetarismului în anii 1980, Tratatul a avut în vedere
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
august 1993, când statele membre rămase în sistem au adoptat marje foarte largi de fluctuație între monedele lor. O redresare economică susținută în ultima parte a anilor 1990 a permis statelor membre să înregistreze progrese semnificative în îndeplinirea criteriilor de convergență. În mai 1998 Consiliul de Miniștri a hotărât că 11 state membre (Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Spania) îndeplineau criteriile și se puteau angaja în stadiul 3 al UEM. Includerea Belgiei și a Italiei
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
majore din Danemarca continuă însă să susțină UEM și vor supune din nou votului apartenența la zona euro. Celelalte state membre ale UE sunt obligate formal prin prevederile Tratatului să se alăture zonei euro dacă și când îndeplinesc criteriile de convergență. În practică, statele membre rețin un grad de libertate în ceea ce privește momentul în care să aplice pentru intrarea în zona euro. Suedia, de pildă, a votat împotriva adoptării monedei unice într-un referendum ținut în septembrie 2003 și încă participă la
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
4. Ce este “șarpele în tunel”? 5. Când se pun bazele Sistemului Monetar European (SME)? 6. Care a fost influența monetarismului asupra succesului relativ al SME? 7. Arătați cele trei stadii ale tranziției la UEM. 8. Care sunt criteriile de convergență nominală pentru trecerea la moneda euro? 9. În ce constă teoria zonei monetare optime a lui Robert Mundell? 10. Căror țări membre ale UE li s-a conferit clauza de opt-out din stadiul 3 al UEM? 11. Când a fost
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
cooperare intensă cu autoritățile concurenței din afara UE. Comisia Europeană cooperează strâns, de ani de zile, cu autoritățile concurenței din țări non UE, atât în privința politicilor cât și a chestiunilor de implementare a măsurilor concurențiale de interes reciproc. UE a promovat convergența instrumentelor și practicilor politicii concurențiale între diferitele jurisdicții și facilitarea cooperării cu alte autorități din domeniul concurenței. Cooperarea cu acestea din urmă are loc pe două paliere: La nivel bilateral, Comisia s-a angajat într-o arie largă de activități
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
de membru UE. În plus, Comisia participă activ la activități legate de concurență ale unui număr de organizații multilaterale, cum ar fi International Competition Network (ICN), Organization for Economic Co operation and Development (OECD), UNCTAD și OMC. Se urmărește promovarea convergenței politicilor prin dialog și schimb de păreri în privința funcționării concurenței și, în anumite cazuri, prin stabilirea de practici recomandate. Test recapitulativ 1. Precizați problemele vizate de politica în domeniul concurenței. 2. Ce înseamnă abuzul de poziție dominantă? 3. De ce fuziunile
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]