1,427 matches
-
f) securitatea personală g) spiritul vremii h) „ miturile dinamice ” ca expresie a dorințelor umane colective (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 158-159) Carmen Crețu prezintă factorii care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici 1. Factori intelectivi a) gândirea divergentă b) gândirea convergentă c) stilul perceptiv 2. Factori nonintelectivi ( de personalitate) a) Motivația b) Afectivitatea c) Imaginea de sine d) Sistemul atitudinal B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Vârsta C. Factori externi a) Mediul socio-cultural b) Familia c) Educația d) Profesia e) Anturajul
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
incubație. Ideile apar în minte într-un factor important în creativitate. J. Piaget consideră că imaginația și creativitatea sunt identice, Alex A. Osborn a valorificat imaginația în metoda sa de stimulare a creativității - brainsorming-ul. B. Gândirea Gândirea. Gândirea divergentă. Gândirea convergentă. J. P. Guilford (1967) definește creativitatea ca pe o operație intelectuală care antrenează abilitățile de gândire divergentă, redefinire și transformare, puse în mișcare de sensibilitatea la probleme. J.P. Guilford a lansat și consacrat termenul de gândire divergentă în modelul său
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
fluiditatea) - factor al gândirii creative - se referă la numărul total de răspunsuri la o problemă, productivitatea gândirii. Fluența poate fi: - verbală; - ideativă; - asociativă; - expresivă. Al. Roșca, C. Burt consideră fluența un aspect nespecific creativității, deoarece este implicată și în gândirea convergentă. P. Popescu - Neveanu și Mihaela Roco consideră fluența și originalitatea ca factori centrali ai creativității. b) Flexibilitatea - capacitatea de a abandona spontan o cale sterilă, de a trece cu ușurință de la un cadru de referință la altul. Flexibilitatea poate fi
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
deschisă, receptivă față de trebuințele, atitudinile și sentimentele altora, permanenta curiozitate și dorința de a cunoaște, de a elabora, experimenta și verifica noi ipoteze. Pentru producția creatoare este decisivă, deoarece o problemă sesizată are șanse crescute de a fi rezolvată. Gândirea convergentă presupune ca efortul cognitiv să fie focalizat pe un răspuns unic, la care se ajunge prin eliminarea celorlalte răspunsuri. Ea nu poate fi separată de gândirea divergentă și se reduce la gradul restricțiilor sau limitărilor adresate răspunsului vizat. (J.P.Guilford
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
absența căruia mecanismul intelectual nu poate funcționa la parametrii scontați. M. Bejat ierarhizează, într-o importantă cercetare, ponderea de implicare în creativitate a celor două tipuri fundamentale de gândire. A constatat că în 64% din indivizii creativi aparțin tipului mixt (convergent - divergent). Rezultatele intră în opoziție cu ideea lui J. P. Guilford conform căreia creativitatea se rezumă la gândirea divergentă. Alte operații intelectuale ale creativității: a) transformarea; b) gândirea analogică / metaforică; c) gândirea regresivă / ludică. a) Transformarea este considerată de J.P.
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
de o înaltă calitate. În cazul copiilor accentul este pus pe proces, adică pe dezvoltarea și generarea de idei originale, care pare să fie baza potențialului creativ. Pentru a înțelege acest fenomen, trebuie să luăm în seamă diferențele dintre gândirea convergentă și cea divergentă. Problemele asociate de obicei cu gândirea convergentă au de obicei o singură soluție corectă. Gândirea divergentă, în schimb cere celui care rezolvă problema, generarea a mai multor soluții, puține dintre acestea fiind noi, de o calitate înaltă
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
pe proces, adică pe dezvoltarea și generarea de idei originale, care pare să fie baza potențialului creativ. Pentru a înțelege acest fenomen, trebuie să luăm în seamă diferențele dintre gândirea convergentă și cea divergentă. Problemele asociate de obicei cu gândirea convergentă au de obicei o singură soluție corectă. Gândirea divergentă, în schimb cere celui care rezolvă problema, generarea a mai multor soluții, puține dintre acestea fiind noi, de o calitate înaltă și funcționale, adică sunt creative. Pentru o înțelegere corectă a
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
prognostică (identifică potențialul subiectului raportat la viitor); * după caracterul standardizat al instrumentelor: evaluare formală (realizată prin instrumente standardizate asociate sau nu cu teste psihologice); evaluare informală (realizată prin instrumente nestandardizate, alternative, proiectate de către profesor); * după caracteristicile tehnice ale probelor: evaluare convergentă (probe care presupun răspunsuri multiple, închise, la alegere); evaluare divergentă (probe cu răspunsuri deschise, construite fără limite fixe); * după modul în care rezultatele pot fi sau nu măsurate: evaluare cantitativă (la care rezultatele sunt cuantificabile în funcție de un punctaj); evaluare calitativă
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
ei în cadrul unei pluridisciplinarități deconcertante: teologie, filosofie, estetică și istoria artei. Înainte de a discuta această problematică esențială, să remarcăm armătura teoretică pe care se sprijină această carte: este vorba de prezența a două atitudini aparent divergente, sub raportul formei, însă convergente, sub raportul ideatic: poziția metafizică a lui Nae Ionescu referitoare la sensul Predaniei, a fenomenologiei religiei și poziția teologică a lui Nichifor Crainic, referitoare la mistica ortodoxă și la sensul teologic al frumosului, toate aceste două poziții subzistând în interiorul tradiției
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
astfel de la 2% la 72%, aceste divergențe se 100 datorează unor probleme metodologice legate de instrumentele folosite pentru a le scoate în evidență, de eșantionul studiat și de grupul de control. Totuși, frecvența tulburărilor cognitive a fost evaluată, în mod convergent, în mai multe lucrări recente, în jur de 55-60% din cazuri (REYSER J. M. și colaboratorii, 1980; TRUELLE și colaboratorii, 1987). Deficitul intelectual evident la examenul clinic este mai rar întâlnit în SM. El este estimat la 3% din cazuri
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
este în mod clar un realist: el evidențiază anarhia și lupta pentru putere și este sceptic față de puterea relativă a normelor și instituțiilor. Dar abordarea sa față de instituții și norme este neobișnuit de deschisă, sugerând conversații interesante cu analize non-realiste convergente. De exemplu, Alexander Wendt (1999: Cap. 6) demonstrează că ordinea anarhică funcționează foarte diferit când actorii se percep unii pe alții ca fiind "inamici", gata să se distrugă unii pe ceilalți, "rivali" care concurează dar care nu amenință supraviețuirea celuilalt
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
populației care este iubitoare de pace, în defavoarea aristocrației orientate către război, și... ar face ca oamenii aparținând diferitelor popoare să se afle unii cu alții în contact; contacte care le-ar demonstra în mod clar că interesele lor fundamentale sunt convergente" (Howard 1978: 20; Walter 1996). În mod similar, Ricardo credea că liberul schimb "leagă printr-un șir comun de interese și interacțiuni societatea universală a națiunilor în întreaga lume civilizată" (Ricardo 1911: 114). Conflictele au fost adesea cauzate de către state
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care Îi dau adevărata ei valoare. Ceea ce urmează introducerii agravează și mai mult cazul lui Valéry, căci, pentru a se justifica pentru faptul că nu cunoaște autorul despre care vorbește, ajunge să se refugieze Îndărătul opiniilor favorabile - și mai ales convergente - ale lui Gide și Daudet: De altfel, mi-ar fi fost de ajuns, În cazul În care n-aș fi citit nici un rând din această vastă operă, faptul că spirite atât de diferite ca Gide și Léon Daudet sunt de
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
manierism, dar nu la nivel formal, ci la nivelul trăirii poetice. E ceea ce am numi un manierism al confesiunii, în care etica devine un imperativ al artei"98. Noul model, promovat de data aceasta, este acela al unei lumini focalizate convergent, care se reunește și se întretaie, într-o permanentă comuniune a cuplului erotic. Regăsirea se realizează absolut, în celălalt, adică în sine, cei doi parteneri fiind una și aceeași persoană. Printr-o revoluționare a limbajului postromantic, autoarea creează un erotism
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
contribuie, la rândul lui, "la formarea eului și pe care arta trebuie să-l includă și să-l exprime"133. Prin acest amplu ingredient colectiv, societatea izbutește să multiplice, într-o epocă dată, numărul coincidențelor stilistice, să dea un curs convergent faptelor artistice. Societatea contribuie, prin toate mijloacele și pe toate căile, la reducerea sensurilor și la producerea de stereotipii. Ea anulează, până la urmă, energia dislocantă a scriitorului, aspirația lui la veșnica deviere, dezideratul permanentizării mișcării, ca și visul utopiei limbajului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu riscul de a trebui, wittgensteinian, să taci. În facultate, am luat contact cu două feluri de a vorbi despre postmodernitate: unul al profesorilor de la engleză, altul al celor de la franceză. Referințele, mă miram eu Încă de pe atunci, erau arareori convergente. Într-o parte, nu se vorbea decît de Lyotard, pornind de la Descartes, de unde am realizat, Încet, că a vorbi despre postmodernitate Înseamnă a vorbi despre modernitate. În cealaltă parte, postmodernismul (se spunea mai puțin postmodernitate) era deja o vulgată literară
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mintea ar fi putut să-l inventeze. Imaginați-vă câte complicații s-ar fi ivit în domeniul matematicii și în soluționarea treburilor noastre zilnice dacă Descartes ar fi trebuit să construiască geometria sa analitică fundamentală pe un cadru de raze convergente. Și amintiți-vă totodată că a fost nevoie de un Einstein pentru a înțelege un univers care nu se conformează grilei carteziene. Rețelele de acest tip pot fi alcătuite din vectori care își desfășoară acțiunea dinamică pe verticală și orizontală
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
stabilitatea creată de coincidența a doi centri principali nu este avantajoasă pentru artist. În operele manieriste și baroce mai ales, tensiunea izvorâtă dintr-un focar al perspectivei, localizat excentric, corespunde stilului perioadei. Se creează astfel o problemă optică. Schema marginilor convergente este distorsionată de proiecția optică atunci când privim oblic la centrul său, ceea ce se întâmplă cu orice formă, oricare ar fi ea. Un simplu pătrat este proiectat ca o formă care seamănă cu un pătrat pe retina noastră numai atunci când ne
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a indicat exemplele din ilustrațiile cărților franțuzești, mai ales în Grandes Chroniques de France a lui Jean Fouquet. În Sosirea împăratului la Saint Denis, de exemplu, este desenat un paviment în perspectivă centrală, dar orizontalele care se încrucișează cu dreptunghiurile convergente se curbează lângă caii de paradă. Un exemplu comparabil cu o origine foarte diferită ni-l oferă Dormitor la Arles al lui Vincent Van Gogh (figura 121), unde crăpăturile laterale se dirijează de asemenea spre centrul perspectivei. Psihologii își pot
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
său punct de fugă. În principiu, este inadmisibil un număr nelimitat de puncte de fugă, pentru că paralelele pot să se îndrepte către orice loc al spațiului pictural. PERSPECTIVĂ INVERSĂ - Părerea eronată că tehnica de a face părțile laterale ale obiectelor convergente, și nu divergente, spre partea din față este o variație a principiului perspectivei centrale. În realitate, acest procedeu de a face vizibile părțile laterale este cel mai mult folosit de artiștii care nu cunosc perspectiva centrală. PREZENȚĂ RETINIANĂ - O sintagmă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în condiții de brutalitate și violență, vom reacționa cu precădere brutal și violent, motivul acestui comportament fiind reacția învățată în mediul de origine”. De obicei, comportamentul uman nu este determinat de un singur motiv, ci de o constelație de motive, convergente sau divergente care vor determina o „luptă de motive”, soldată cu o decizie și cu un comportament specific. Uneori, motivele cu semnificații diferite reprezintă forțe la fel de puternice, care angajează subiectul într-un veritabil conflict de ordin intrasubiectiv, sau de ordin
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
valori care, asociate postulatelor republicanismului, vor furniza întregii societăți franceze principiile moralei sale colective... În sens invers, și cu referire la un mediu mai restrîns, în cultul eroului, așa cum îl răspîndesc intelectualii de la începutul secolului nostru, cult marcat de influențele convergente ale nietzscheismului și bergsonismului, distingem cu ușurință un mod specific de a gîndi și de a simți: exaltarea energiilor vieții, sensul regăsit al tragicului, invitația la acțiune. "Stimulator al energiei", cum spune Barrès, eroul este pentru D'Annunzio cel în jurul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Pentru a se depăși anumite limite ale sistemului skinnerian de instruire s-au propus diverse alte modalități de programare pe alte baze psihologice decît cele behavioriste. Se cuvine să fie reținut faptul că punctul de vedere exprimat de Skinner este convergent cu cerința actuală a pedagogiei ca obiectivele educaționale să fie formulate în termeni comportamentali măsurabili. 15.5. Realism și ficțiune în relația educație psihanaliză Teoria psihanalitică este mai veche decît toate celelalte tendințe din psihologia contemporană prezentate în paginile anterioare
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
curând cu ocazia bicentenarului, Nathan Eidelman a subscris o monografie ce reține luarea aminte: 1789 en Russie 3, după ce se ocupase mai înainte de nobilul revoluționar M. Lunin. De observat că aproape concomitent au fost tipărite și alte scrieri de interes convergent: La conspiration des égaux de Ilya Ehrenberg; Le chevalier de Saint-Just de Anatol Levandovski; Les fils de Voltaire en Russie și Les décembristes et la France de Eleonora Pavliucenko. Sinteza lui Nathan Eidelman, o sinteză sui generis, se înscrie astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
comună de cercetare ,de aflare a adevărului. Deoarece predarea interdisciplinară nu este suficient de bine structurată metodologic este de datoria noastră să explorăm acest domeniu pentru a evalua capacitatea de înțelegere și de dezvoltare a unei gândiri logice, divergente și convergente din perspectivă interdisciplinară. Urmărind importanța covârșitoare a activităților din învățământul primar, trebuiesc precizate unele direcții în planul obiectivelor, conținuturilor și metodologiei. De aceea ,ne-am propus să tratăm toate acestea într-o viziune interdisciplinară, deoarece activitatea interdisciplinară ar putea să
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]