6,862 matches
-
și din pădurosul Neritos/ Din Crochilea o parte și alții din asprul Egilip/Și din ostrovul Zachint și din Samos, și locuitorii/ De pe uscat, de pe țărmul de dincolo de la ostroave,/ Ei ascultau de Ulise, potriva lui Zeus la minte;/ Douăsprezece corăbii aveau și erau rumenite...”. Ulise, fiul bătrânului rege Laerte - „potriva lui Zeus la minte” -, iar după afirmațiile unor comentatori antici, fiul natural al lui Sisif de la care a moștenit tenacitatea de a-și urmări țelul, dar nu pe drumul drept
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
Există categoric nevoia de sublimare și chiar se întâmplă o autodefinire cât se poate de clară la limita dintre existențial și ideal: „Înfiripat pe-un gând confuz,/ Spre galaxiile dorințelor sublime;/ Mărșăluiesc pe pagini astrale/ În culori brodate pe frontispiciul/ Corabiei ce mă poartă legănat/ Spre aduceri-aminte.// Fredonând melodia inimii mele,/ Parcurg itinerarul destinului/ Marcat prin adânci mistere;/ Tumultul gândurilor, la răgazul timpurilor,/ Îmi seamănă în fire/ Răbdare și seninătate.” Aflat într-o permanentă combinatorică între elementele cele mai multe neomologate care se
DANIEL MARIAN DESPRE GHEORGHE MIZGAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370663_a_371992]
-
secolul al XIII-lea apare sub formă de Terra Elya, apoi Villa Helia; un document amintede „Ileș - Sandeș - Feneș“» (p. 8); «la Ilia s-a dezvoltat un meșteșug care azi a rămas de domeniul amintirilor: acela de a construi luntrii, corăbii, poduri plutitoare; dovada în acest sens este piatra funerară din cimitirul bisericii pe care scrie „George Iacob, mare meșter de corăbii“; Biserica Ortodoxă din Ilia a fost construită în 1792, oraș atestat cu numele de Ilia; [...] după dezastrul din 1700
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
la Ilia s-a dezvoltat un meșteșug care azi a rămas de domeniul amintirilor: acela de a construi luntrii, corăbii, poduri plutitoare; dovada în acest sens este piatra funerară din cimitirul bisericii pe care scrie „George Iacob, mare meșter de corăbii“; Biserica Ortodoxă din Ilia a fost construită în 1792, oraș atestat cu numele de Ilia; [...] după dezastrul din 1700, când turcii, trecând prin Ilia, i-au dat foc, biserica românească, din păcate, a ars complet; în anul 1808, Ilia devine
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
te minți / Că aluneci spre neant, clătinându-ți ființa, / Spre o lume, ce-ți poate răpune dorința / Și înșelătorul vis, ce-ți atrage pașii / Spre un țel neclar, dar ispititor”. Umor amar. „Se leagănă valu-nspumat, / Să-mi urce spre Ararat / Corabia viselor roz / Scăpată în larg de-un matroz. Degeaba eu astăzi mai țes / Noianul de vise-n eres, / Căci nava visului roz / Pierit-a cu tot cu matroz. // Șiruri de vise se curmă, / Ne-am păcălit în exces; / Ne plângem dorul din
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
înțelepciunii, care destăinui vorbele lor unui gard de trestie:- "Gard de trestie, gard de trestie, perete subțire, perete subțire, gard de trestie, ascultă, perete subțire, ia aminte! Omule din Șuruppak, fiu al lui Ubar-Tutu, dărâmă-ți casa, fă-ți o corabie, lasă bogățiile, cată să-ți scapi viața, disprețuiește bunurile pământești, păstrează-ți vie suflarea vieții, și încarcă în corabie orice sămânță de viață!...” și incredibila privire a Terei din spațiu, dintr-un obiect mai greu decât aerul, avion sau navă
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
gard de trestie, ascultă, perete subțire, ia aminte! Omule din Șuruppak, fiu al lui Ubar-Tutu, dărâmă-ți casa, fă-ți o corabie, lasă bogățiile, cată să-ți scapi viața, disprețuiește bunurile pământești, păstrează-ți vie suflarea vieții, și încarcă în corabie orice sămânță de viață!...” și incredibila privire a Terei din spațiu, dintr-un obiect mai greu decât aerul, avion sau navă cosmică, la care omenirea n-a acces decât hăt încoace. Deși descrierea zborului nu apare explicit în epopeea lui
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
înțelepciunii, care destăinui vorbele lor unui gard de trestie: - "Gard de trestie, gard de trestie, perete subțire, perete subțire, gard de trestie, ascultă, perete subțire, ia aminte! Omule din Șuruppak, fiu al lui Ubar-Tutu, dărâmă-ți casa, fă-ți o corabie, lasă bogățiile, cată să-ți scapi viața, disprețuiește bunurile pământești, păstrează-ți vie suflareavieții, și încarcă în corabie orice sămânță de viață! Acestei corăbii, pe care va trebui să ți-o făurești, să-i iei bine măsurile: lungimea și lățimea
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
subțire, gard de trestie, ascultă, perete subțire, ia aminte! Omule din Șuruppak, fiu al lui Ubar-Tutu, dărâmă-ți casa, fă-ți o corabie, lasă bogățiile, cată să-ți scapi viața, disprețuiește bunurile pământești, păstrează-ți vie suflareavieții, și încarcă în corabie orice sămânță de viață! Acestei corăbii, pe care va trebui să ți-o făurești, să-i iei bine măsurile: lungimea și lățimea să-i fie la fel, și acoper-o cum este acoperit Apsu" Șase zile și șapte nopți,a bătut
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
subțire, ia aminte! Omule din Șuruppak, fiu al lui Ubar-Tutu, dărâmă-ți casa, fă-ți o corabie, lasă bogățiile, cată să-ți scapi viața, disprețuiește bunurile pământești, păstrează-ți vie suflareavieții, și încarcă în corabie orice sămânță de viață! Acestei corăbii, pe care va trebui să ți-o făurești, să-i iei bine măsurile: lungimea și lățimea să-i fie la fel, și acoper-o cum este acoperit Apsu" Șase zile și șapte nopți,a bătut vântul, potopul vijelios a culcat totul
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
obraz. Am îngenuncheat atunci, și, prosternat, m-am pornit pe plâns; lacrimile îmi curgeau șiroaie pe obraji. Am cercetat cu de-amănuntul zările la marginea mării: la fiecare dintre cele paisprezece căi, ieșea deasupra apei câte un munte de seamă. Corabia trăsese la mal lângă unul dintre ei, muntele Nitsir; muntele Nitsir a oprit corabia și n-a mai lăsat-o să se urnească din loc. O zi, două zile, muntele Nitsir a ținut corabia nemișcată; trei zile, patru zile, muntele
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
șiroaie pe obraji. Am cercetat cu de-amănuntul zările la marginea mării: la fiecare dintre cele paisprezece căi, ieșea deasupra apei câte un munte de seamă. Corabia trăsese la mal lângă unul dintre ei, muntele Nitsir; muntele Nitsir a oprit corabia și n-a mai lăsat-o să se urnească din loc. O zi, două zile, muntele Nitsir a ținut corabia nemișcată; trei zile, patru zile, muntele Nitsir a ținut corabia nemișcată; cinci zile, șase zile, muntele Nitsir a ținut corabia
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
apei câte un munte de seamă. Corabia trăsese la mal lângă unul dintre ei, muntele Nitsir; muntele Nitsir a oprit corabia și n-a mai lăsat-o să se urnească din loc. O zi, două zile, muntele Nitsir a ținut corabia nemișcată; trei zile, patru zile, muntele Nitsir a ținut corabia nemișcată; cinci zile, șase zile, muntele Nitsir a ținut corabia nemișcată. Când a sosit ziua a șaptea, am dat drumul unui porumbel și l-am lăsat să plece. Porumbelul s-
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
lângă unul dintre ei, muntele Nitsir; muntele Nitsir a oprit corabia și n-a mai lăsat-o să se urnească din loc. O zi, două zile, muntele Nitsir a ținut corabia nemișcată; trei zile, patru zile, muntele Nitsir a ținut corabia nemișcată; cinci zile, șase zile, muntele Nitsir a ținut corabia nemișcată. Când a sosit ziua a șaptea, am dat drumul unui porumbel și l-am lăsat să plece. Porumbelul s-a dus, apoi s-a întorsînapoi la corabie; negăsind nici un
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
corabia și n-a mai lăsat-o să se urnească din loc. O zi, două zile, muntele Nitsir a ținut corabia nemișcată; trei zile, patru zile, muntele Nitsir a ținut corabia nemișcată; cinci zile, șase zile, muntele Nitsir a ținut corabia nemișcată. Când a sosit ziua a șaptea, am dat drumul unui porumbel și l-am lăsat să plece. Porumbelul s-a dus, apoi s-a întorsînapoi la corabie; negăsind nici un locșor unde să se așeze, a făcut caleîntoarsă. Am dat
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
a ținut corabia nemișcată; cinci zile, șase zile, muntele Nitsir a ținut corabia nemișcată. Când a sosit ziua a șaptea, am dat drumul unui porumbel și l-am lăsat să plece. Porumbelul s-a dus, apoi s-a întorsînapoi la corabie; negăsind nici un locșor unde să se așeze, a făcut caleîntoarsă. Am dat drumul unei rândunici și am lăsat-o să plece. Rândunica s-a dus, apoi s-a întors înapoi la corabie; negăsind nici un locșor unde să se așeze, a
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
s-a dus, apoi s-a întorsînapoi la corabie; negăsind nici un locșor unde să se așeze, a făcut caleîntoarsă. Am dat drumul unei rândunici și am lăsat-o să plece. Rândunica s-a dus, apoi s-a întors înapoi la corabie; negăsind nici un locșor unde să se așeze, a făcut caleîntoarsă. Am dat drumul unui corb și l-am lăsat să plece. Corbul s-a dus, dar, văzând că apele secaseră, a început să caute de mâncare, zburând de colo-colo,croncănind
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
voi uita niciodată! Poftească deci zeii la această libație; numai Enlil să nu vină la această libație, fiindcă, fără să gândească, a dezlănțuit acest potop; și a hărăzit pieirii făpturile zămislite de mine!" Și iată că sosi Enlil; De îndată ce văzu corabia, el, Enlil se înfurie, se mânie foarte împotriva Igigilor^. - "Ce ființă vie a mai scăpat din potop? strigă el. Nu poruncisem oare ca nici un om să nu supraviețuiască nimicirii?" Ninurta, deschizând gura, vorbește și-i spune lui Enlil cel Viteaz
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
fi bântuit printre oameni! Cât despre mine, n-am dat în vileag taina marilor zei, și numai fiindcă i-am trimis un vis Celui -Prea-înțelept ,a aflat taina zeilor. Și acum, hotărăște-i soarta!" Atunci Enlil s-a urcat pe corabie, și, luându-mă de mână, m-a adus pe punte. A dus-o și pe soția mea și a pus-o să îngenunche lângă mine; acum el și cu soția lui să fie asemenea nouă, zeilor, și Uta-napiștim să trăiască
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
o șansă, povestindu-i despre o plantă pe care doar zeii o pot culege: - "Ghilgameș a venit până aici, a îndurat multe, a suferit. Ce-i dăruiești ca să se întoarcă în țara lui?" Și, el, Ghilgameș, ridică prăjina, și trase corabia la țărm. Uta-napiștim îi spuse lui Ghilgameș: - "Ghilgameș, ai venit până aici: ai îndurat multe, ai suferit. Ce să-ți dăruiesc ca să te întorciîn țara ta? Ei bine, o să-ți dezvălui, Ghilgameș, o taină, o să-ți spun un lucru neștiut
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
spinos, spinii ei sunt ca ai trandafirului, așa că îți va înțepa mâinile, dar dacă vei apuca această buruiană, vei dobândi nemurirea." Speranța încolțește din nou în inima eroului: Când auzi Ghilgameș aceste vorbe, deschise spărtura pe unde intră apa în corabie, lăsă să cadă tot ce era pe el. își legă niște pietre grele de picioare, și pietrele îl traseră până la fundul prăpastiei Apucă atunci buruiana, cu toate că-i înțepă mâinile, apoi își desfăcu pietrele legate de picioare și marea îl zvârli
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
erau pescari, vânători de foci și balene, pirați jefuitori. Invazia se petrecea cam așa: mai întâi venea șeful și ceață lui de războinici cu coifuri în formă de mistreț, cămașă de zale, spadă, sulița, scuturi rotunde din lemn într-o corabie lungă și ușoară. Înaintau pe râurile adânci și pe drumurile române către niște celți dezorganizați, fără instrucție militară. Apoi veneau femeile, copiii, fermierii. Se estimează că întreaga nație a anglilor a pornit la drum, lăsând pustie țară de unde veneau. Saxonii
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
prin propriile noastre fapte și vorbe. A fi cu Biserica sau împotriva ei, aceasta este noua realitate, tranșantă, care ni se pune în față. Și aici nu mai sunt nuanțe. Ori ești în cetate, ori în afara ei. Ori stai în corabie, ori te arunci de nebun în valuri, crezând că țărmul este aproape. Ești cu soborul - format și din cei buni și din cei mai puțin buni, dar este soborul tău! - sau ești cu ceilalți, cu potrivnicii lui Iisus Hristos. Ortodoxia
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
de binecuvântare a diferite lucruri și activități din viața casnică a omului, precum: a. Rugăciunile la începutul și la terminarea săpatului unei fântâni; b. Rânduiala binecuvântării la începerea semănatului; c. Rugăciunile la sădirea și la culesul viei; d. Rânduiala binecuvântării corabiei sau a luntrii celei noi, care este adaptată și pentru binecuvântarea unui autovehicul. 4. Stropirea cu apă sfințită spre curățire se face, de regulă, cu Agheasmă de la Botezul Domnului, precum la: a. Rânduiala ce se face când a căzut ceva
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
Al nesfrâșitelor caravane, Al turmelor de vise neîmplinite Care se reîntorc în noaptea neființei Printre dune de nisip și cranii albite, Spre văile întunecate ale plângerii. La fiecare tresărire a vântului Sufletele noastre, făclii aprinse, Au fluturat precum pânzele Unei corabii lovite de furtună. Am fost atât de triști și neliniștiți Nu fiindcă se apropia seara Ori că se stârnise furtuna Ci pentru că focul care pâlpâise În candelele inimilor, Cuptoare aprinse de lut, S-ar fi putut stinge oricând. Și cum
PIATRA FILOZOFALĂ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362582_a_363911]