11,446 matches
-
apară aberații ca în celebra corelație dintre numărul de berze dintr-o localitate și numărul de nou născuți din respectiva localitate. S-a stabilit statistic o corelație dintre numărul de berze dintr-o localitate și numărul de copii născuți. Conform corelației ar reieși că berzele ar putea fi responsabile de nașterea copiilor dintr-o localitate. Un alt exces al statisticii este încercarea de a explica toate variațiile care au loc între diferite fenomene cu ajutorul indicatorilor statistici. Alte excese statistice sunt: * încercarea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cu ajutorul indicatorilor statistici. Alte excese statistice sunt: * încercarea de a măsura aproximativ; * suprasimplificarea fenomenelor; * prezentarea trunchiată a fenomenelor, scoasă din context; * abuzul de formule și de teste statistice; * încercarea de a măsura ceea ce nu se poate măsura; * exagerarea intensității unei corelații (de exemplu o corelație de 0,1 deși semnificativă statistic, relevă că doar o sutime din variația unei variabile este comun împărtășită de cealaltă variabilă). Din observațiile de până acum deducem că înțelegerea realității se poate obține îmbinând cunoașterea sociologică
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
excese statistice sunt: * încercarea de a măsura aproximativ; * suprasimplificarea fenomenelor; * prezentarea trunchiată a fenomenelor, scoasă din context; * abuzul de formule și de teste statistice; * încercarea de a măsura ceea ce nu se poate măsura; * exagerarea intensității unei corelații (de exemplu o corelație de 0,1 deși semnificativă statistic, relevă că doar o sutime din variația unei variabile este comun împărtășită de cealaltă variabilă). Din observațiile de până acum deducem că înțelegerea realității se poate obține îmbinând cunoașterea sociologică cu cea statistică. Nu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ansamblului, metodele calitative de analiză și evaluare sunt preferabile. (2) O mare parte din ceea ce se numește de obicei analiză depinde de prelucrarea distribuțiilor statistice, de construirea graficelor și de calcularea indicatorilor simpli, cum sunt mediile, dispersiile, procentajele, coeficienții de corelație etc. Pentru că termenul de analiză este prea pretențios pentru a numi această etapă se consideră că "descriere statistică ar fi un termen mai potrivit, deoarece tot ceea ce se face este să se descrie caracteristicile agregatului anchetat" (C. A. Moser, 1967
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
anumit tip de inferență. Cercetătorului i se pune problema să estimeze caracteristicile populației din datele eșantionului precum și să estimeze erorile de eșantionare. (4) Probleme de inferență apar, de asemenea, într-un context diferit. Una este să extragi o măsură a corelației dintre două variabile cuprinse de anchetă și cu totul altceva este să cauți prin metode analitice o explicație a modului cum ia naștere această relație demonstrată. Utilizarea de tehnici statistice complicate în anchete provine adesea din dorința de a stabili
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de la eșantion la populația extinsă și pentru testarea ipotezelor, adică ne arată dacă datele reflectă așa-numita predicție a cercetării (research prediction). 3. Probleme de inferență apar, de asemenea, într-un context diferit. Una este să extragi o măsură a corelației dintre două variabile cuprinse de anchetă și cu totul altceva este să cauți, prin metode analitice, o explicație a modului cum ia naștere această relație demonstrată. Utilizarea de tehnici statistice complicate în anchete provine adesea din dorința de a stabili
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
elevi sunt pregătiți 1 2 3 4 7. Alte situații și anume: 1 2 3 4 Forma cea mai utilizată a acestui nivel de măsură îl constituie așa-numitele scale de ranguri (rank scales), care permit calcularea unor coeficienți de corelație între scări diferite (coeficienți de corelație a rangurilor). Din ansamblul fenomenelor și proceselor sociale o parte însemnată permite doar realizarea unui nivel ordinal de măsură, prin indicarea rangului pe care un individ, o caracteristică, un fenomen îl ocupă pe o
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
4 7. Alte situații și anume: 1 2 3 4 Forma cea mai utilizată a acestui nivel de măsură îl constituie așa-numitele scale de ranguri (rank scales), care permit calcularea unor coeficienți de corelație între scări diferite (coeficienți de corelație a rangurilor). Din ansamblul fenomenelor și proceselor sociale o parte însemnată permite doar realizarea unui nivel ordinal de măsură, prin indicarea rangului pe care un individ, o caracteristică, un fenomen îl ocupă pe o anumită scară de intensități variabile. În
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
univariată (descrierea datelor) Analiză bivariată (identificarea relațiilor dintre două variabile) Analiză multivariată (identificarea relațiilor dintre mai multe variabile) Nominală -determinarea frecvențelor absolute și relative (procente); -evidențierea modului distribuției; -teste non-parametrice. -coeficienți de contingență; -testul χ2 -analiză de corespondență; -analiza de corelație canonică; -analiză loglineară; etc Ordinală -mediana, modul și elementele înrudite: centile, decile, quartile; -coeficienți de corelație a rangurilor; -testul χ2; -teste non-parametrice Interval -mediana, modul și elementele înrudite: centile, decile, quartile și media; -coeficienți de corelație; -regresie liniară bivariată -teste
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
multe variabile) Nominală -determinarea frecvențelor absolute și relative (procente); -evidențierea modului distribuției; -teste non-parametrice. -coeficienți de contingență; -testul χ2 -analiză de corespondență; -analiza de corelație canonică; -analiză loglineară; etc Ordinală -mediana, modul și elementele înrudite: centile, decile, quartile; -coeficienți de corelație a rangurilor; -testul χ2; -teste non-parametrice Interval -mediana, modul și elementele înrudite: centile, decile, quartile și media; -coeficienți de corelație; -regresie liniară bivariată -teste parametrice -regresie lineară și non-lineară; -scalare multidimensională; -analiză de corelație canonică; etc. Raport Cerințele formale și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de corespondență; -analiza de corelație canonică; -analiză loglineară; etc Ordinală -mediana, modul și elementele înrudite: centile, decile, quartile; -coeficienți de corelație a rangurilor; -testul χ2; -teste non-parametrice Interval -mediana, modul și elementele înrudite: centile, decile, quartile și media; -coeficienți de corelație; -regresie liniară bivariată -teste parametrice -regresie lineară și non-lineară; -scalare multidimensională; -analiză de corelație canonică; etc. Raport Cerințele formale și limitele experimentale ale măsurării Pentru a îndeplini condiția de corespondență izomorfă între mărimi și numere, trebuie ca funcția definită de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
înrudite: centile, decile, quartile; -coeficienți de corelație a rangurilor; -testul χ2; -teste non-parametrice Interval -mediana, modul și elementele înrudite: centile, decile, quartile și media; -coeficienți de corelație; -regresie liniară bivariată -teste parametrice -regresie lineară și non-lineară; -scalare multidimensională; -analiză de corelație canonică; etc. Raport Cerințele formale și limitele experimentale ale măsurării Pentru a îndeplini condiția de corespondență izomorfă între mărimi și numere, trebuie ca funcția definită de relația respectivă să fie aditivă adică numărul care servește ca măsură a două mărimi
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
vezi figura nr. 2.2) Pentru spațiile astfel construite, pot fi utilizate diverse metode de transformare a dimensiunilor, ceea ce va duce implicit la transformări corespunzătoare ale spațiilor dimensionale. Spațiile de atribute pot fi utilizate și ca modele de analiză a corelațiilor și a dependențelor cauzale între variabile. În analiza asocierii caracteristicilor calitative este necesară construirea, în prealabil, a unor spații ale combinațiilor caracteristicilor respective. Figura nr. 2.2: Spațiul de atribute al statului socio-profesional al familiei-două dimensiuni Statutul socio-profesional al familiei
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
utilizatori diferiți. De exemplu, dacă dorim să comparăm nivelul de pregătire a elevilor la matematică cu nivelul la fizica, folosind notele acordate de profesori diferiți, este recomandabil să ordonăm elevii pe două serii de ranguri și să calculăm coeficientul de corelație a rangurilor, decât să luăm în considerare notele școlare în valoare absolută și să calculăm coeficientul de corelație prin metoda produselor. 2) Caracteristicile măsurabile prin serii de ranguri pot fi exprimate numeric și la nivelul seriilor de interval atunci când sistemul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fizica, folosind notele acordate de profesori diferiți, este recomandabil să ordonăm elevii pe două serii de ranguri și să calculăm coeficientul de corelație a rangurilor, decât să luăm în considerare notele școlare în valoare absolută și să calculăm coeficientul de corelație prin metoda produselor. 2) Caracteristicile măsurabile prin serii de ranguri pot fi exprimate numeric și la nivelul seriilor de interval atunci când sistemul de măsurare folosit permite sesizarea distanței relative dintre ranguri și diminuarea inegalității intervalelor ce separă valorile măsurate. Cu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
a aparatului statistic care poate contribui la mai bună înțelegere a fenomenelor studiate. De altfel, în practică s-a dovedit că determinarea unor indicatori statistici specifici seriilor de interval și de raport (cum sunt media aritmetică, abaterea standard, coeficientul de corelație prin metoda produselor ș.a.) nu aduce distorsiuni importante ale datelor primare atunci când este efectuată pe serii ordinale cu intervale relativ egale, rezultatele obținute prin calcul fiind deseori confirmate experimental. Important este de reținut că tratarea seriilor ordinale ca serii de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
capabilă să descrie întregul ansamblu al conținutului care este relevant situației particulare care este măsurată. În validitatea de conținut este esențială admiterea universului conținutului ca fiind definitorie pentru variabila care urmează să fie măsurată 2. Validitatea criterială se referă la corelația dintre măsură și o variabilă-criteriu relevantă pentru caracteristica măsurată. Presupune evaluarea validității unui instrument prin raportarea la un alt instrument care măsoară același lucru sau la date reale. Cu alte cuvinte, se consideră că un instrument devine un instrument de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
unui instrument prin raportarea la un alt instrument care măsoară același lucru sau la date reale. Cu alte cuvinte, se consideră că un instrument devine un instrument de referință pentru a măsura un fenomen dacă se constată că există aceste corelații stabilite în contexte diferite. Validitatea criterială se apropie cel mai mult de sensul curent al termenului. Astfel, validitatea criterială "este luată în discuție când scopul este folosirea unui instrument pentru evaluarea unui comportament exterior instrumentului de măsurat, ultimul fiind numit
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
validează" testarea teoretică pentru permisul auto dacă poate prezice cu acuratețe cât de bine se descurcă un grup de persoane în manevrarea unui automobil. Indicatorul operațional al gradului de corespondență între test și criteriu este de obicei estimat cu ajutorul mărimii corelației; pentru unele grupuri bine definite se corelează performanța de la test cu performanța de la variabila criterială (această corelației fiind numită coeficient de validitate). Testul nu va fi folositor decât dacă are o legătură puternică cu criteriul; similar, cu cât legătura este
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
grup de persoane în manevrarea unui automobil. Indicatorul operațional al gradului de corespondență între test și criteriu este de obicei estimat cu ajutorul mărimii corelației; pentru unele grupuri bine definite se corelează performanța de la test cu performanța de la variabila criterială (această corelației fiind numită coeficient de validitate). Testul nu va fi folositor decât dacă are o legătură puternică cu criteriul; similar, cu cât legătura este mai puternică cu atât mai valid este testul pentru criteriul particular. Se poate face distincția între două
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de obicei faptul că relația dintre indicatorii desemnați să reprezinte un concept teoretic și variabilele teoretice externe relevante să fie similare în ceea ce privește direcția, puterea și consistența. De exemplu, doi indicatori, amândoi având scopul să măsoare statutul social, trebuie să aibă corelații similare cu interesele politice, dacă acestea sunt niște variabile teoretice externe potrivite pentru statutul social. Invers, dacă cei doi indicatori empirici ai statutului social se afla în relații diferite cu variabilele externe, aceasta implică că indicatorii nu reprezintă același concept
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
P. Iluț (1997) există mai multe modalități concrete de măsurare a fidelității : * Măsurarea stabilității în timp a rezultatelor care se realizează pe aceeași populație, la un anumit interval de timp, prin aplicarea aceluiași instrument. Se consideră că un coeficient de corelație de 0.7, între cele două aplicări indică o fidelitate mare. În acest caz avem de rezolvat două probleme diferite. Dacă intervievăm efectiv aceleași persoane intervine efectul familiarizării subiectului cu problematica abordată ceea ce ar putea să genereze un fals coeficient
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
0.7, între cele două aplicări indică o fidelitate mare. În acest caz avem de rezolvat două probleme diferite. Dacă intervievăm efectiv aceleași persoane intervine efectul familiarizării subiectului cu problematica abordată ceea ce ar putea să genereze un fals coeficient de corelație, mai ales în cazul sondajelor de opinie politică unde odată cu trecerea timpului este probabil să se producă abateri ale preferințelor în funcție de factorii externi care afectează sistemul. Dacă folosim eșantioane diferite apare, din punct de vedere al validității, problematică calcularea unui
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în cazul sondajelor de opinie politică unde odată cu trecerea timpului este probabil să se producă abateri ale preferințelor în funcție de factorii externi care afectează sistemul. Dacă folosim eșantioane diferite apare, din punct de vedere al validității, problematică calcularea unui coeficient de corelație datorită imposibilității stabilirii unui referențial. Într-o asemenea situație, am recomandat necesitatea efectuării de măsurători din două în două săptămâni pentru a compensa fluctuația opiniilor. * Fidelitatea prin forme alternative presupune că același conținut al itemilor este prezentat subiecților în diferite
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
recurge la un anumit tip de inferență. Ultimul pas este aplicarea inferenței ca o consecință a multidimensionalității pentru că de multe ori trebuie să stabilim relațiile dintre variabile care variază după mai multe caracteristici. Una este să extragi o măsură a corelației dintre două variabile măsurate în mod direct și cu totul alt lucru este a căuta, prin metode analitice, o explicație a modului în care se generează această relație demonstrată. Capitolul 3 Eșantionarea 3.1. Principiile eșantionării În majoritatea proiectelor de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]