5,110 matches
-
a bărbaților. Gospodăriile familiale centrate pe activități economice tradiționale în agricultură sau meșteșuguri sunt pe cale de dispariție, multe deja au dispărut și au fost înlocuite de corporații ce ofereau locuri de muncă salarizate. Tot așa putem să ne referim la corporațiile școlare, culturale, ale divertismentului sau turismului etc., care au preluat funcțiile tradiționale ale familiei. Sigur că putem remarca și un proces invers, mai ales în perioade de transformări radicale, cum sunt cele din perioada tranziției postcomuniste. Schimbarea regimului politic și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
țară și, în proporții considerabile, în străinătate, angajând în aceeași măsură bărbați și femei, și unei noi piețe corporatiste a serviciilor pentru familii. Dacă în fazele timpurii ale industrializării un loc de muncă se obținea prin relații familiale, iar o corporație era derivată din familie, vecinătate sau prietenie, ulterior, corporațiile devin produse eminamente contractuale. Apoi au intervenit urbanizarea sau transportul public și cu viteză mai mare, ce au mărit și mai mult distanța dintre corporația productivă și rezidența familială. Creșterea dimensiunii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
aceeași măsură bărbați și femei, și unei noi piețe corporatiste a serviciilor pentru familii. Dacă în fazele timpurii ale industrializării un loc de muncă se obținea prin relații familiale, iar o corporație era derivată din familie, vecinătate sau prietenie, ulterior, corporațiile devin produse eminamente contractuale. Apoi au intervenit urbanizarea sau transportul public și cu viteză mai mare, ce au mărit și mai mult distanța dintre corporația productivă și rezidența familială. Creșterea dimensiunii firmelor nu s-a oprit deloc, unele au devenit
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
obținea prin relații familiale, iar o corporație era derivată din familie, vecinătate sau prietenie, ulterior, corporațiile devin produse eminamente contractuale. Apoi au intervenit urbanizarea sau transportul public și cu viteză mai mare, ce au mărit și mai mult distanța dintre corporația productivă și rezidența familială. Creșterea dimensiunii firmelor nu s-a oprit deloc, unele au devenit inter sau multinaționale. Familia a ajuns să fie complet separată de corporație, iar corporațiile au început să instituționalizeze multe dintre funcțiile tradiționale ale familiei (de la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și cu viteză mai mare, ce au mărit și mai mult distanța dintre corporația productivă și rezidența familială. Creșterea dimensiunii firmelor nu s-a oprit deloc, unele au devenit inter sau multinaționale. Familia a ajuns să fie complet separată de corporație, iar corporațiile au început să instituționalizeze multe dintre funcțiile tradiționale ale familiei (de la educație la cultură și de la economie la consum). Așa cum mai devreme școala preluase mare parte din socializarea familială, spre sfârșitul secolului al XIX-lea și în secolul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
viteză mai mare, ce au mărit și mai mult distanța dintre corporația productivă și rezidența familială. Creșterea dimensiunii firmelor nu s-a oprit deloc, unele au devenit inter sau multinaționale. Familia a ajuns să fie complet separată de corporație, iar corporațiile au început să instituționalizeze multe dintre funcțiile tradiționale ale familiei (de la educație la cultură și de la economie la consum). Așa cum mai devreme școala preluase mare parte din socializarea familială, spre sfârșitul secolului al XIX-lea și în secolul XX, fondurile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
atent la societatea noastră aflată în tranziție postcomunistă. Întreaga perioadă a anilor ’90 a fost marcată de ritmul înalt al pensionării pentru reducerea șomajului sau pentru întâmpinarea opțiunii forțate a unei mari părți a populației active de a evada din corporațiile industriale aflate în decădere sau în imposibilitatea adaptării la economia de piață. Rezultatul a fost unul dramatic: populația activă s-a diminuat și cea dependentă a crescut, astfel că am ajuns să riscăm a deveni o țară cu o mare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu familia din țările dezvoltate. Modernitatea tranziției este contradictorie, chiar paradoxală prin combinația de tradițional și modern, de anticipativ și retrospectiv, care adesea sunt chiar indistincte. Viitorul va decide oricum asupra direcției de constituire a acelei structuri sociale în care corporațiile naționale și europene, chiar globale, vor fi dominante, iar familia se va reînscrie pe acea axă ce rămâne consecvent paralelă cu axa corporatistă. Acest viitor este însă construit de noi, nu este indus de o forță implacabilă exterioară. Modernitatea reflexivă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și a individualizării a generat și spațiile privatității în familie. De fapt, ceea ce se întâmplă începând cu a doua jumătate a secolului XX constă într-un proces de „privatizare” a familiei: funcțiile ei „publice” (economice, educative etc.) sunt preluate de corporațiile care se multiplică în așa măsură, încât nu-i mai rămân familiei decât funcții „private”. Privatizarea și dezinstituționalizarea familiei se produc cu o asemenea rapiditate întrucât spațiul public se extinde, corporațiile generează și modelează structura socială, pe când în familie fiecare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
funcțiile ei „publice” (economice, educative etc.) sunt preluate de corporațiile care se multiplică în așa măsură, încât nu-i mai rămân familiei decât funcții „private”. Privatizarea și dezinstituționalizarea familiei se produc cu o asemenea rapiditate întrucât spațiul public se extinde, corporațiile generează și modelează structura socială, pe când în familie fiecare membru caută să-și construiască propriul spațiu al autonomiei și să-și manifeste privatitatea. „Istoria vieții private începe cu istoria frontierelor sale”, ne spune Antoine Prost în analiza sa istorică a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
invers. Sigur că deja s-a ajuns în stadiul în care bărbații dedică timp activităților casnice și încă într-o proporție crescândă, dar supremația este deținută de femei în munca din gospodărie (63%) așa cum bărbații o dețin în munca din corporații (61%). Un sondaj de opinie de la noi, făcut la începutul acestui secol, releva că 83% dintre cei intervievați consideră că bărbatul este „capul familiei”, iar 61% opinează că „femeia este stăpâna casei”. În 2005, după o jumătate de deceniu, datele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pătrund în lumea profesională a bărbaților, deși vor rămâne încă și astăzi minoritare în sectoarele profesionale de prestigiu. Structura socială asociată familiei și generată de aceasta este înlocuită progresiv de structura socială indusă de industrialism și sprijinită puternic de multiplicarea corporațiilor. Astăzi deja nimeni nu ar mai susține, decât cu riscul de a fi ridiculizat și chiar marginalizat, că femeilor trebuie să li se blocheze accesul la vreo profesie sau la exercitarea vreunei demnități sociale sau politice. Nimeni nu ar mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de dizolvare pe care modernitatea noastră actuală le exercită. Formele acestui conflict sunt vizibile. Una ar consta în tensiunea existentă în familie între exercitarea internă a muncii casnice și cea externă, a muncii salariale. Soții și soțiile ce lucrează în corporații negociază și își împart rolurile în familie: nu numai mamele, dar și tații au început să își ia concedii de paternitate pentru creșterea copiilor mici; nu numai mamele, dar și tații gătesc, spală vasele, fac curățenie etc. Regulile diviziunii sunt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tip istoric, adică tradiționalist. Pentru a-i releva modul de constituire, trebuie să ne reîntoarcem iarăși în timp. Evadarea din trecut ar fi posibilă? Când organizarea economică a producției și reproducției s-a desprins de gospodăria familială pentru a consacra corporațiile societății industriale și munca salariată, familia extinsă a făcut loc familiei nucleare, iar în cadrul acesteia a apărut diviziunea sexuală a muncii dintre bărbatul-lucrător industrial și femeia-lucrător casnic. Adăugând acestei diviziuni moștenirea culturală tradițională a rolurilor atribuite femeilor și bărbaților, obținem
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
piața muncii, întrucât inegalitățile economice, sociale și culturale de gen au fost compensate sau înlăturate, protecția socială a fost universalizată etc. Astfel de soluții publice, inițiate și aplicate de stat pe scară generală și de calitate superioară, dar și de corporație, pot fi deocamdată doar imaginate, uneori aplicate cu măsură, alteori confruntate cu riscul de a fi considerate utopice. Rămân la îndemână soluțiile proiectate în privatitatea familială, care nu fac altceva decât să se sprijine pe legitimitatea tradițională a familiei nucleare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de vii mai sunt în ethosul universitar actual. 5.2. O schimbare de paradigmă: „industria educației” Dintre termenii noi care se utilizează astăzi cu tot mai mare frecvență în proiectarea și analiza învățământului superior, cei de piață, comerț, industrie și corporație trebuie neapărat menționați. Este drept că acești termeni sunt și cei mai contestați în numele idealurilor consacrate ale lumii academice (universitare). Universitățile cele mai performante din lume sunt considerate a fi similare sau chiar sunt asimilate cu corporațiile reprezentative pentru economia
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
comerț, industrie și corporație trebuie neapărat menționați. Este drept că acești termeni sunt și cei mai contestați în numele idealurilor consacrate ale lumii academice (universitare). Universitățile cele mai performante din lume sunt considerate a fi similare sau chiar sunt asimilate cu corporațiile reprezentative pentru economia și societatea cunoașterii. Considerate a fi corporații ale învățării și cercetării, universitățile reproduc, transmit și produc cunoaștere, asigură transferuri cognitive și tehnologice, vând servicii de instruire și produc noi cunoștințe și tehnologii pe care le testează mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acești termeni sunt și cei mai contestați în numele idealurilor consacrate ale lumii academice (universitare). Universitățile cele mai performante din lume sunt considerate a fi similare sau chiar sunt asimilate cu corporațiile reprezentative pentru economia și societatea cunoașterii. Considerate a fi corporații ale învățării și cercetării, universitățile reproduc, transmit și produc cunoaștere, asigură transferuri cognitive și tehnologice, vând servicii de instruire și produc noi cunoștințe și tehnologii pe care le testează mai întâi în microunități de producție (prin proceduri de spin off
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
primelor trei criterii, deși este profund dependentă de ele. Explicația este simplă: performanțele asociate primelor trei depind de resursele financiare disponibile și activate, iar cele provenite din surse publice sunt cu totul limitate, astfel că universitățile sunt așteptate să devină corporații centrate pe generarea de profituri pentru realizarea unor bunuri publice. Dacă fiecare universitate-corporație se conformează acestui model, rezultanta firească ia forma competiției interuniversitare pe o piață tot mai cuprinzătoare. Prima configurare a modelului s-a produs în SUA, care încă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
-se astfel în piața globală a învățământului superior. Ultimele care au ajuns în acest „joc global” sunt universitățile din Asia de Sud-Est, din China, Japonia și India. Universitățile japoneze, ce urmaseră până de curând modelul humboldtian german, au fost legal convertite în corporații ale învățării și cercetării și invitate să concureze pe piața academică națională și globală. China a evaluat în 2004, prin Shanghai Jiao Tong University, toate universitățile performante în cercetare din lume și a propus o listă ierarhică a primelor 500
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
comerțului și corporatismului, dar și discursul despre ele și mai ales managementul și guvernarea lor s-au schimbat în mod radical. La granița dintre milenii, universitatea europeană, ca și cele mai puternice universități din lume tind să se transforme în corporații comerciale de un tip aparte. Două rațiuni sunt de invocat pentru a explica o astfel de transformare inițiată cu un secol în urmă și tinzând să ajungă abia astăzi la apogeu. Mai întâi, atât de des menționata „economie a cunoașterii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
-i testa forța economică în noile „industrii ale cunoașterii”, înainte ca acestea să fie lansate în industria de serie mare a economiei bazate pe cunoaștere. Instituție tradițională a culturii și cunoașterii, universitatea se afirmă astfel ca un tip distinct de corporație și construiește nu doar o piață, ci și o „industrie” aparte în economia actuală a cunoașterii. În al doilea rând, în ciuda poziției pe care încă o deține, universitatea pare să-și fi pierdut supremația tradițională de necontestat. Acum se află
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mult, iar pentru a evita o astfel de stare, universitatea optează pentru adaptare, adică pentru a deveni un actor corporatist al pieței în care se află în competiție cu alte organizații ale cunoașterii. Presată tot mai intens să devină o corporație pe cât de autonomă, pe atât de comercială, universitatea ajunge să se comporte ca atare: vinde servicii educaționale studenților deveniți „clienți” și „consumatori”, își schimbă structura de organizare și conducere după modelul corporațiilor industriale, pentru a propune strategii de marketing și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cunoașterii. Presată tot mai intens să devină o corporație pe cât de autonomă, pe atât de comercială, universitatea ajunge să se comporte ca atare: vinde servicii educaționale studenților deveniți „clienți” și „consumatori”, își schimbă structura de organizare și conducere după modelul corporațiilor industriale, pentru a propune strategii de marketing și relații publice, de asigurare a calității și de parteneriat cu industria, aspirând, atunci când se poate, chiar să fie cotată la bursă (cum face Phoenix University din SUA). Învățământul superior, divers cum este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cercetare) și a celor „materiale” (în incubatoarele de afaceri). Dacă acestea sunt transformările specifice epocii noastre, atunci propun în continuare să vedem dacă și în ce măsură educația este o „industrie” și cum universitatea se comportă pe piața învățământului superior ca o „corporație” similară în multe privințe cu corporațiile comerciale. 5.3. Industria educației: realitate sau metaforă? Când spun că învățământul superior, de fapt întreaga educație, a devenit o „industrie”, nu o fac deloc în sens metaforic. Pentru a vedea de ce, vă propun
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]