2,406 matches
-
discurs, spre exemplu, cu titlu de premiză. Astfel, ne aflăm în fața unui tip de secvență textuală care diferă de alte secvențe, narative de exemplu" (1991: 78). D. Apothéloz și D. Miéville, reflectând asupra relației de susținere (étayage), aplicată pe un corpus oral, reperează "toate situațiile în care un segment de text apare ca un argument pentru enunțarea unui alt segment din același text" (1989: 248). Prin termenul de segment, ei desemnează unitățile textuale "ale căror întindere poate varia de la propoziție, enunț
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mișFările pe durata regalului dans („două corpuri încântate de propria existență, îmbibate-n sunete lipsite de echivocuri, emanând senzualitate în stare pură, lascivitate inocentă...”) Suntem într-atât de cuceriți de acordurile muzicii de jazz, încât vizualul și auditivul devin un corpus fericit chiar și în mișFările străzii: „Pe străduța îngustă, mirosind a ev mediu îndepărtat, tineri subțiri alunecau, zgomotos, pe rotile, într-un balet grațios și periculos totodată. Plonjau cu viteză necontrolată spre zidul mușcat de vremuri, se răsuceau brusc..., urlau
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
altele într-un punct oarecare al secvenței principale 3. Este necesar să subliniem că tipologiile textuale globale de care s-a vorbit mai devreme nu pot avea o bază pertinentă decît în cazurile simple de structuri secvențiale omogene. Confruntîndu-se cu corpusuri, în mod natural 4 mai complexe, în abordarea secvențială este necesar să introducem noțiunea de STRUCTURĂ SECVENȚIALĂ ETEROGENĂ cu cele două noi situații: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Tipul 1 de structură secvențială eterogenă: INSERȚIA În acest caz, secvențe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de acesta 3. A. Robert se puse într-un colț al terasei, acolo unde era cea mai bună vedere către bulevard. Nici măcar nu avu timp să aștepte. Abia se așeză că o și zări. B. Construiți textul care lipsește cu ajutorul corpusului B de pe pagina alăturată. C. Alegeți una din cele patru soluții, respectiv: C.1. Ea se așeză lîngă el. Se sorbeau din priviri ca și cum erau singuri pe lume, în această mulțime. C.2. Se trezi cu ea în fața lui. Fulgerîndu-l
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu privirea, îi aruncă în față o hîrtie mototolită... C.3. Ea își trecu mîna afectuos prin părul său și se așeză lîngă el... C.4. Ea se așeză în fața lui. Privea undeva departe, ferindu-și privirea de privirea lui. CORPUS B 1. Era una din acele frumuseți uimitoare, absolute, o femeie din acelea pe care natura le creează cu multă migală. 2. Cu papucii săi grosolani și cu silueta sa lipsită de grație, ea sosi în fugă, cu picioarele împleticite
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu prea le analizează? Liviu Antonesei: Prea multe nu știu, dar din cele ce au ieșit și, din fericire, ies tot mai accelerat la lumină -, putem încerca un exercițiu de imaginație. Nu pur și simplu fantasmatic, pentru că deja avem un corpus de informații la dispoziție. Se spune că un serviciu de informații își extrage în mod curent cel puțin trei sferturi din materie din analiza atentă a presei și a altor surse deschise și doar restul prin "mijloace specifice", adică informatori
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA. „Liceul M. Kogălniceanu, centenar”, monografie, Vaslui, 1990. „TUDOR PAMFILE și revista ION CREANGĂ”, (Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 1998, 294 pag.), „examinează condițiile formative ale revistei, contribuția ei (și a lui Tudor Pamfile, n.n. )la realizarea unui corpus al folclorului românesc... deschide o poartă către recuperarea integrală a acestui prețios element de patrimoniu” (Iordan Datcu, Dicționarul etnologilor români, vol. II, Saeculum, București, 1998, p.65). „Zăpada pe flori de cireș”, roman, Vaslui,1999, 274 p. „TV.V.-15... explozia
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
paginile 94-101; doar parțial de LEMMENS, Testimonia minora, 79-80, și de GOLUBOVICH, Biblioteca bio-bibliografica della Terra Santa, I, 5-6. Ediția critică de HUYGENS, Lettres de Jacques de Vitry, Leiden 1960, 71-78. Iar acum, cf. Iacopi de Vitriaco Epistolae (Offprint of Corpus Christianorum, Continuatio Medievalis, 171), Brepols Publishers,Turnhout 2000; de văzut și Jacques de Vitry. Lettres de la cinquième croisade. Texte latin établi par R.B.C. HUYGENS. Traduit et présenté par G. DUCHET-SUCHAUX (Sous la régle de Saint Augustin), Brepols, Turnhout 1998, 19-37
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
of J. de Vitry, Fribourg 1972, 158-163. - Pentru altă bibliografie cf. C.A. MUESSIG, Audience and sources in Jacques de Vitry’s «Sermones feriales et communes», în Medieval sermons and society. Cloister, city, University, Louvain-le-Neuve 1998, 183-202; C.A. HO, «Corpus delicti»: The Edifying Dead in the Exempla of Jacques de Vitry, Ibidem, 203-218; J. BIRD, The religious’s role in a Post-Fourth-Lateran world: Jacques de Vitry’s «Sermones ad Status» and «Historia Occidentalis», în Medieval monastic preaching, ed. C. Muessig
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la oferirea breviarului, a fost scrisă între 1253 și 1260, perioadă în care a fost abatesă sora Benedetta. Pentru text, cf. LEMMENS, TM, III, p. 61; acum, și ATTILIO BARTOLI LANGELI, Gli autografi di frate Francesco e di frate Leone (Corpus Chistianorum, Autographa Medii Aevi, 5), Brepols Publishers, Turnhout 2000, 82-89, text p. 83. Fericitul Francisc a procurat acest breviar pentru însoțitorii săi, fratele Angelo și Leon, fiindcă, pe când era sănătos, a vrut mereu să recite oficiul, așa cum este stabilit în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Republicii, azi Pache, și str. Traian, "Jos ciaușescu", sic!) s-au emis ipoteze variate, inclusiv cea potrivit căreia, avînd în vedere greșelile de ortografie, ar fi fost opera unor agenți străini. Indiferent de atare ipotetice atribuiri, critica internă a acestui corpus dovedește că, în majoritatea lor predominantă, aceste graffiti sunt produsul autentic al manifestației spontane din 21 și 22 decembrie și al reacțiilor, la fel de spontane, din zilele imediat următoare. O analiză tematică a acestor inscripții este în măsură să clarifice măcar
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ei la vârf, și un anume spirit ludic, incompatibil cu adevărata violență revoluționară și dispus mai degrabă la acțiuni simbolice decât la represalii. De altfel, lozinca "Fără violență", și ea scandată cu disperare de manifestanți, apare relativ frecvent și în corpusul de graffiti, alături de tema "Timișoara", care trimite de asemenea la imaginarul marilor mitinguri ale revoluțiilor de catifea. "Să fie judecați" apare de asemenea în cel puțin două cazuri, nr. 8 și 110, și chiar, într-un caz, "Demisia" (nr. 38
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Demisia" (nr. 38). Extrem de semnificativ apare dublul graffito nr. 11, unde, peste o inscripție cu creta "Jos Ceaușescu", o altă mână a scris, de data asta cu vopsea, "Jos comunismul". Dintre lozincile revendicative, aceasta e cel mai bine reprezentată în corpus, atât în forma ei directă (nr. 10, 11, 33, 69), cât și indirectă. Graffiti nr. 70 ("Aruncați carnetele"), și 42 datând din zilele imediat următoare revoluției și asociat cu strângerea de semnături pentru desființarea PCR cer dizolvarea partidului comunist; nr.
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
străinătate. Este autorul următoarelor volume: Ion D. Sîrbu de veghe în noaptea totalitară (2003); Fragmentarium. Impresii despre oameni și cărți (2006); Ibrăileanu. Către o teorie a personalității (2007); Literatură și biografie. În căutarea omului din carte (2011). Ediții: "Convorbiri literare". Corpus de texte ilustrative, I (2009); G. Ibrăileanu. Scrieri alese (în colaborare cu Roxana Patraș, 2010). Antonio Patraș, Scriitorul și umbra sa. Geneza formei în literatura lui E. Lovinescu (c) 2013 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str.
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
deschis”, cum s-a mai spus. Ea se pretează la o serie de abordări din perspective diverse și specializate: folcloristică, etnografică, literară. Pe lîngă acestea, se cuvine să se acorde atenția necesară înțelesurilor mitologice, estetice, filosofice, care dau individualitate acestui corpus de documente provenite dintr-o arhaitate foarte îndepărtată. Așadar, dincolo de aspectele, să le spunem „vizualizate”, concret identificabile prin cuvînt și gest, compoziția, pe care o cunoaștem după formele conservate în colecții, ascunde, ca orice fapt de cultură de mare tradiție
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
numai în brațele lui Apolo ori ale lui Orfeu. În schimb, fluierul n-a avut de întîmpinat rezerve de natură religioasă, așa că s-a menținut în uz, în mediul de jos, profesional, ca un suport sufletesc în viața stînii. Marele corpus de texte mioritice alcătuit de Adrian Fochi aduce dovada sigură că fluierul a constituit un însemn profesional multisecular, fiind conservată și funcția cultică a cîntatului multă vreme în decursul istoriei. Situația predomină în colinde. De aici nu înseamnă că trebuie
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
comanda nesmintită a legii. C. Alui-lùiu Tot în colecția lui Sabin Drăgoi se păstrează cîteva colinde (am selectat patru) în care Maica Domnului își caută Fiul prin lume cu disperare de moarte. Adrian Fochi nu le include în marele său corpus de variante, pe motivul, plauzibil pentru unii, că sfera religiosului nu ar îngădui extindere spre lumea păstorească. Dar dacă l-am întîlnit pe Dumnezeu în chip de cioban, de personaj prototip în breaslă, ne putem aștepta ca și Sfînta Fecioară
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cer. Baba mioritică își pune și ea îmbrăcăminte neobișnuită, care se constituie într-un tip de portret specific drumețului asupra căruia s-a abătut o mare năpastă; este și un semn de identitate pentru cel ce aleargă pe necuprinsuri. În corpus-ul mioritic, ciudatul portret apare esențializat la cîteva linii, cu intenții de șablonizare, adaptat discursului epic: Și tu de-i zări Și te-i întîlni Cu-o babă bătrînă, Cu furca săină, Ea torcînd la lînă, Cu doi dinți în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ales, tainic, de cunoaștere a lumii văzutelor și nevăzutelor. Taina o deține adesea cel modest, cu înfățișare, în aparență, precară. Poate acest adevăr mitic l-a avut în vedere păstorul din varianta de mai sus. Deși dă impresia de uniformitate, corpusul de texte alcătuit de Adrian Fochi se pretează, totuși, la comentarii interesante și mai poate dezvălui surprize. O pistă promițătoare de discuții (cum am și făcut-o cu alt prilej) o constituie tema obiectelor păstorești, fluierul, gluga, bota. Banalități, s-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de pe plaiurile cerești ale lui Anù, regele zeilor sumerieni. „Nuditatea zeițelor, observă un autor avizat, este un instrument al morții”. Ceea ce se confirmă perfect în conflictul Inanna-Ereșkigal. Se poate reține și un pasaj mioritic din Luduș (ca multe altele din corpus-ul lui Fochi), de tipul: „- Nu mă pușcați, Nu mă tăiați,/Numai capul mi-l luați. Deposedarea de însemnele cultice depășește înțelesul de moarte ca moarte. Păstorul carpatic putea fi „împăcat” dacă însemnele își găseau loc alături. Fluierul, vîntul și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aspectele ritualistice ale fenomenologiei morții, cît și priceperea sa de colecționar de documente. Cu timpul, și-a extins sferă preocupărilor și spre alte categorii de rituri, meșteșuguri, forme ale culturii materiale și artistice. Etnologul francez a întrezărit, în aceste trei corpus-uri de idei, o pluralitate de rituri: familiale, vegetaționale, astrale, funcționînd la unison, sub semnul simbolic și comportamental „de trecere”, adică de inițiere și de transfigurare. Timpul se întoarce în chip de „copil”, individul devine „altul” prin botez, apa are
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
economice”, nu ritualistice), în vreme ce al doilea și-a permis o modelare mai corespunzătoare. Transparența se reafirmă ori de cîte ori este nevoie, astfel că nimic nu se pierde din istoria semantică a Mioriței, realitatea fiind favorizată de (și întrezărită în) corpus-ul de variante. 4. Se poate ca un anume sens să apară mai accentuat într-o anume variantă, în raport cu alta. De aceea transparența se cuvine căutată nu numai în interiorul unui text determinat, ci și prin relație cu altul, aparent nesemnificativ
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
condiții, hermeneutica nu-și găsește suport sigur, nici în privința materialului faptic, nici în fixarea unor repere orientative în derularea discursului critic. Autoarea acordă statut egal tuturor tipurilor de texte, de la colind la baladă, de la cîntec la descîntec. Luate laolaltă, în corpus, obligă la abordarea hermeneutică. Faptul se impune cu atît mai mult cu cît unele texte tind să se sustragă satutului de variantă, în sensul că se disting prin informații individualizante, „proprii”, chiar contradictorii în raport cu altele („maica bătrînă” din balada de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
configurația cosmică, etc. Așa se ordonează semnele care înscriu, în devenire, privind modul de constituire, pas cu pas, și de arătare a Dasein-ului, de situare a Ființei în clipa lui Da, în prezentul decisiv și încărcat de sens. La nivelul corpus-ului, al „miorițelor”, se operează o dublă pozitivare a actului relevat din adîncul întîmplărilor: pe de o parte „datarea” morții în clipa Dasein-ului (Ființa ființînd „aici” și „acum”), pe de alta situarea spațială în tiparul discursului formalizat, dat fiind că
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
locului și am notat cuvintele lui cu exactitate. Am spus-o adesea: de cîte ori se ivesc voci denigratoare de opere și de scriitori români, de fiecare dată se dau replici zdrobitoare și fără drept de apel. Este și cazul corpus-ului de traduceri, alcătuit și îngrijit de profesorul și harnicul cercetător Ion Filipciuc, Miorița străbate lumea. Ca să ne dăm seama de dimensiunea fenomenului cultural în discuție, să pornim de la cîteva date statistice: 1. Corpus-ul cuprinde 123 de traduceri antologate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]