1,430 matches
-
O.), a fost aspru criticat pentru „exces de zel“. Sentimental, românii păreau mai aproape de vecinii lor decât de occidentali; acum o sută de ani, lucrurile stăteau invers. Mulți dintre ei au preferat Serbia ortodoxă, naționalistă și autoritară Occidentului democratic și cosmopolit. Dar și În această privință atitudinile au evoluat În favoarea Occidentului, după cum am arătat deja. Românii se adaptează repede, cel puțin formal. Biserica Încearcă și ea, ca Întreaga societate românească, să Îmbine naționalismul cu europenismul. Este Biserica ortodoxă care În ultimii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
erau minoritari, iar evreii numeroși. Chiar după ce partidul și-a Însutit rândurile și a devenit predominant românesc, cercul restrâns al liderilor și al comuniștilor de Încredere s-a românizat mai Încet. Și sovieticilor le-a convenit inițial o asemenea conducere „cosmopolită“, interesul lor fiind acela de a lovi În tradiția națională românească; nu numai evrei, dar și maghiari și persoane de alte naționalități ocupau posturi sensibile În aparatul politic, de propagandă și de represiune. Dar chiar faptul mai general că după
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
decât un plus de specific național. Adunându-se relativ recent Într-o singură națiune și Împrumutând atât de mult de la alții, românii au tot căutat argumente pentru a-și sublinia personalitatea. Satul românesc, ca depozitar al sufletului național, spre deosebire de orașul cosmopolit, a devenit principalul reper În această căutare. Dar ce se Întâmplă astăzi, când majoritatea românilor nu mai sunt țărani? De fapt, folclorul a fost exploatat pretutindeni, atunci când s-au Închegat națiunile europene, pentru a se pune În evidență geniul specific
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
suportă cu greu; dar Înseamnă, În latura lui mai simpatică, și o anume manieră de a privi detașat lucrurile, o pronunțată sociabilitate și o substanțială doză de relativism și de umor. Față de „purismul“ românesc al lui Eminescu, Caragiale personifică infuzia cosmopolită, caracteristică orașului românesc; cu alte cuvinte, exact ceea ce detesta Eminescu. Eminescu este lipsit de umor, Caragiale Îl are din belșug. Eminescu este omul marilor adevăruri, Caragiale constată pulverizarea valorilor. La Eminescu totul e absolut, la Caragiale totul e relativ. Cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a românilor a rămas neterminată, cuprinzând doar partea veche, privitoare la origini (până În secolul al XIII-lea), tratată cu neînchipuită erudiție. Pe turci, prințul Îi cunoștea la fel de bine ca pe moldovenii săi. Își petrecuse tinerețea la Constantinopol, În cea mai cosmopolită capitală a vremii; studiase În grecește, dar Învățase totodată turca, araba și persana. A scris și un tratat despre muzica turcească. Nici un european nu s-a apropiat atât de mult ca el de cultura Orientului islamic. Sub titlul Sistema religiei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de devize (deși În Occident, chiar fără doamna Aslan, speranța de viață era simțitor mai mare ca În România!). Un caz interesant de savant român este Emil Racoviță (1868-1947). A fost naturalistul expediției antarctice belgiene din 1897-1899 (componența grupului era cosmopolită; printre ofițerii de la bord, un nume care avea să devină celebru În explorările polare: Roald Amundsen). Vasul Belgica a fost cel dintâi care a stat un an În regiunile antarctice, lăsându-se prins de ghețuri și petrecând astfel iarna polară
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
scriitori și artiști. Bucureșteanului Îi plăcea să iasă și să zăbovească la un pahar sau În fața unei cafele și, mai ales, la o discuție prelungită, „punând țara la cale“. Era un oraș animat și vesel. Și cât se poate de cosmopolit. Localurile cele mai cunoscute purtau variate nume europene, precum Hugues, Riegler, Giovanni, Fialkovski... Bucureștiul atrăsese o mulțime de comercianți și meseriași, dar și intelectuali de tot felul, profesori, medici sau ingineri, veniți de pretutindeni. Astăzi, orașul s-a românizat; era
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
precum Hugues, Riegler, Giovanni, Fialkovski... Bucureștiul atrăsese o mulțime de comercianți și meseriași, dar și intelectuali de tot felul, profesori, medici sau ingineri, veniți de pretutindeni. Astăzi, orașul s-a românizat; era Însă pe atunci una dintre capitalele cele mai cosmopolite ale Europei — și nu trebuie uitat că România s-a făcut și printr-o importantă infuzie de străini care au adus aici competența și dinamismul lor. Și parcurile aduceau o notă specifică. Bucureștiul a Început prin a fi un oraș
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sunt. Îmi zâmbesc amabili, dar n-au auzit de Moldova. Merg și mă gândesc amuzat cum ar suna, transpus pe pământ lusitan, acel refren basarabean, ridicol și patetic, produs de un poet patriot de la noi (îl invoca pe Eminescu): „portughez cosmopolit și demolator de valori naționale, Pessoa să te judece!”. VITALIE CIOBANU: Înregistrăm al doilea eșec al zilei, în fața porților zăvorâte ale cimitirului Prazeres, unde am vrut să vizităm mormântul lui Carol II - care și-a aflat sfârșitul la Lisabona, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
25 de persoane din sală, care alcătuiau publicul nostru. Și nici măcar pledoaria mea pentru renovarea Petersburgului (o manevră de sensibilizare, căci nu puteam rămâne prea mult pe terenul arid al conceptelor) - Petersburgul, cândva „fereastra europeană” a Rusiei și un centru cosmopolit, oraș al cărui aspect ponosit de azi, în comparație cu strălucitoarea fațadă a Moscovei, îl deplorasem -, chiar și această pledoarie li s-a părut suspectă. Mă priveau cu o expresie de stupoare resemnată, rezervată cuiva cu care nu era nimic de făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
probabil nu avem așa ceva. Stăm prost cu promovarea. Scriitorii polonezi, în schimb, sunt foarte activi pe plan internațional. Mă uit doar la Jacek Pacocha, regizorul polonez, prietenul lui Nelly Möller, fata cu care am tratat preparativele aventurii noastre - un tip cosmopolit, poliglot, specialist în PR, un călător neobosit, pe care îl întrece poate doar Felicitas Hoppe, de la Berlin, care chiar a făcut un tur în jurul lumii. Satul Zelazowa Wola e situat în provincia Mazowsze, pe vechiul drum regal care leagă Varșovia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Aizpuriete, tradusă în Occident și obișnuită cu asemenea spectacole, mi se pare ușor intimidată și, ghinion, are și o mică problemă cu sonorizarea, cu microfonul. Andrei Bodiu, singurul dintre români implicat în program, se prezintă destul de bine... Citește două poeme „cosmopolite” („Stimorol“ și „Întâlnire cu Marion Davies“) din ultima sa carte, Studii pe viață și pe moarte. Întâlnesc o studentă din România, Gabriela, originară din Suceava, care se află cu un doctorat la Varșovia. Îi scriu adresa de e-mail pe un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
împrejurări. Îi permitem să-și păstreze aceste iluzii, pentru că înțelegem nevoia sa de modele. Mircea Cărtărescu se află la Berlin cu o bursă de creație pentru un an de zile. Lucrează la volumul doi din Orbitor, se plimbă, savurează atmosfera cosmopolită, efervescentă a metropolei germane împreună cu prietena sa, poeta Ioana Nicolaie - o fată cu păr galben, înspicat. Îmi spune că Berlinul e un loc în care se scrie bine, un oraș fascinant. „Nu am crezut că e atât de mare. Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Ea ține astăzi la suprafața apei capul a aproape cinci milioane de refugiați, înregistrați cu acte în regulă în Cisiordania, Siria, Iordania, Liban și Gaza, unde, principală sursă de locuri de muncă, ea constituie un fel de guvern. Poligloți și cosmopoliți, deși recunoscuți prin diplome ca vorbitori a cinci alte limbi, șefii și adjuncții nu se exprimă decât în engleză. Ei sunt "onusienii", locuitori ai "Onusiei", regat al acronimelor și al organigramelor, labirint de sigle enigmatice în care anglo-saxoni, scandinavi și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
din Mea Shearim. Iisus știa deci din experiență ce sunt un cor, un corifeu și niște actori profesioniști. La un ceas de mers pe jos de la Nazaret un sfert de oră călare pe drumul înspre Cana, era situat puternicul oraș cosmopolit Sephoris, unde se mai pot vedea și acum resturile unui teatru roman, săpat în colină, cu patru mii de locuri. Flavius Iosif ne spune că acesta era "podoaba Galileii" de când Irod Antipa și-a făcut acolo capitala și vitrina sa
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
modele de calculatoare și echipament de laboratoare aduse din Japonia. Afacerea rămâne în familie. Aspectul economic și social al instituției religioase, la mijlocul distanței între minister și multinațională, nu este ușor de înțeles pentru un laic francez. Un batalion impresionant și cosmopolit de tinere cu voaluri, în uniforme, exersând în cor într-o sală imensă, pavată cu marmură, îmi adresează un grandios și melodios "la revedere", cu un elan de-a dreptul marțial. Ies, impresionat de atâta disciplină și organizare. Mai târziu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Europei răsăritene și slave îi vine greu să se coaguleze îndărătul liniei sale de fractură ortodoxă. Dar cum e mai bine: universalul în stare gazoasă sau particularul în stare solidă? Să te pitești în bibliotecă pentru a-ți salvgarda vocația cosmopolită sau să convertești lumea, care nu cedează decât canton cu canton, devenind tu însuți o făptură cantonală? În orice caz, Isus a avut de două ori nevoie de Iuda pentru îndeplinirea contractului său mântuitor: întâi, pentru a putea ajunge la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ca în anii ultimi ai domniei lui Ceaușescu. Ele s-au reumplut în zilele Festivalului, când bucureștenii, obișnuiți cu cenușiul apăsător în care viețuiau de câțiva ani, s-au trezit pe negândite într-un oraș plin de animație și, pe deasupra, cosmopolit. Tineri de pe toate continentele, albi, negri, galbeni, înveșmântați în costumații specifice, glăsuind în toate soiurile de idiomuri, cutreierau buimăcita noastră capitală, piețele, parcurile și stadioanele, unde cântau și dansau până noaptea târziu. La mai fiecare răspântie fuseseră înălțate estrade drapate
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de mijloc". Italia, chiar dacă nu era unificată ca stat, era una dintre "națiunile" succesoare ale Imperiul Român, iar Biondo, care a avut legături cu mai multe medii italiene, dar nu își avea rădăcinile într-un oraș special, a fost mai cosmopolit decât majoritatea colegilor săi umaniști. Cu pricepere literară și perspicacitate critică Biondo a clasat istoriile conducătorilor din partea de sus și partea de jos a peninsulei, dar el a acordat o atenție egală și culturii italiene. Astfel istoria lui Biondo a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
apărând nu interesele partidului ci ne spunea "ale tuturor românilor", fapt ce i-a și adus "carantina ideologică"", "impusă în ianuarie 1882". E de reținut faptul că "Eminescu denunță alogenia păturii superpuse, parazitând procesul organic. El dorea nu un stat cosmopolit [...], ci conservarea românității, făcând din aceasta chiar norma ei de dezvoltare". Ne-nțelegerea acestui fapt induce azi multora "transferuri ilicite" de idei și atitudini, în mintea atâtor "defăimători de azi, seduși de moda demitizării și stimulați de un ciudat, reprobabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sintagma unui critic clujean) dar mai cu seamă a încrâncenării cu care nu puțini tineri (dar, nu numai) din ziua de azi caută a-l abandona pe scriitor, ca fiind de-acum depășit, în consecință neinteresant pentru orizontul de așteptare cosmopolit al acestora care, subjugați unor teorii internaționaliste cată a se debarasa de tot ceea ce poate însemna tradiție națională, idee națională, ființă națională. "Cum inflexibilul gazetar care era Eminescu atrage atenția Adrian Dinu Rachieru denunțase cauzele răului din societatea noastră prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ne-mproaște cu ocări, Uitând dintr-o zi la alta ale noastre-mbrățoșări Și cercând să nimicească roiul harnic de albine, Pentru că, invidioșii, nu puteau face mai bine. Astfel fost-am de ocară în tot chipul porecliți: "Ignoranți, fără az-buche, lipoveni, cosmopoliți". Răii ne pârau la lume că suntem răutăcioși, Sterpii ne găseau pricină că n-avem copii frumoși. Dar a vrut Dumnezeu sfântul și făcutu-s-a lumină, S-a deosebit cu-ncetul grâul spornic din neghină; Alți tineri cu focul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Maiorescu, și aceea din București, în capul căreia figura Hasdeu, un om nu mai puțin însemnat prin cunoștințele și calitățile sale intelectuale. Atunci a căzut asupra noastră, în lipsă de argumente, un potop de invective, că suntem adică: analfabeți, lipoveni, cosmopoliți, germanofili, vânduți austro-maghiarilor și câte alte grațiozități care-mi scapă acum din memorie. Atunci a compus un tânăr de la Revista contimporană, al cărui nume este astăzi cu totul uitat, o piesă de teatru intitulată Borta rece, care de la început pănă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
creionul în mână, visam și noaptea cum trebuie să fac cutare contur, cutare umbră. Cine știe? Dac-aș fi cultivat serios această dragoste a mea înnăscută, poate că aș fi astăzi în alte împrejurări materiale, căci pictura e o artă cosmopolită. Un tablou bun e oriunde bun, în timp ce literatura e mărginită în limitele strâmte ale țării. Dar părintele meu, deși om cult pentru timpul în care trăia, era totuși sub influența vechilor prejudecăți și, prin urmare, în contra unor profesiuni astăzi onorate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
reîntregi În bazinul său hidrografic, de la Nistru la Tisa. Nu e cazul Germaniei, Angliei sau Rusiei, de pildă, prea fragmentate din punct e vedere hidrografic. Asta poate contracara tendința de entropizare, adică de uniformizare, datorat impunerii unui mod de viață cosmopolit, uniform, comun, insipid, chiar dacă “civilizat”. Apa nu poate fi importată sau exportată, precum diversele produse uniformizante ca hamburgherul. Nu pot Încheia decât cu exemplul micuței Elveții, a cărei apă provine doar de pe un versant al Alpilor; iar cele patru comunități
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]