1,450 matches
-
paharnic era o funcție importantă și deținătorul ei avea în subordine o ierarhie, căreia îi aparținea paharnicul al doilea, paharnicul al treilea, pivnicerii, vădrarii ș. a. Autoritatea sa în domeniu era deplină: nici un proprietar de vii, din apropierea orașelor Huși, Hârlău sau Cotnari, nu putea începe culesul fără aprobarea lui. Pe lângă atribuțiile administrative și militare, paharnicul cel mare avea și sarcina de a percepe din regiunile viticole ale țării, deseatina de vin cuvenită domnului. Paharnicul al doilea, cu reședința la Huși, „ține locul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
subordonat marelui paharnic, avea atribuții militare și obligația de a percepe deseatina de vin cuvenită domnului. Din dreptul de judecată asupra orășenilor, încasa gloabele „obicinuite”. Paharnicul al treilea supraveghea viile din regiunile Bacăului și Trotușului. În orașele cu vii (Huși, Cotnari, Hârlău etc.), pe lângă paharnici, mai era un dregător, numit pivnicer care, în calitate de funcționar domnesc, aduna dijma din vin, una din sursele veniturilor domniei. În documentul din 10 octombrie 1648, este trecut ca martor Janei, pivnicerul din târgul Huși. Într-un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și date ca pradă din voia lui Alexandru...” După victoria asupra lui Alexandru Lăpușneanu, Iacob Heraclid Despot, rămas în istorie cu numele de Despot Vodă (1561-1563), domn de religie protestantă, cel care a fondat Schola latina (gimnaziul) și biblioteca de la Cotnari, a plecat spre Suceava. O mare campanie antiotomană a desfășurat, în 1574, Ioan Vodă cel Viteaz (1572-1574). După ce a ieșit învingător în luptele cu tătarii la Cetatea Albă și Bender (Tighina), și-a organizat armata în primăvara anului 1574, obținând
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
carile numai acela nu mânca carne, fiind post”. Înaltul oaspete a preferat să se așeze în dreapta pe scaun, iar mai sus „pus-au în capul scaunului pe Dumitrașcu vodă”. A fost masă mare, cu bucate alese, cu vestitul vin de Cotnari și multă veselie. Moreau de Brasey, prezent și el la festin, îl descrie pe domnul Moldovei cu cuvinte elogioase: „Este un prinț de o statură mijlocie, foarte bine proporționat, chipeș și cu înfățișarea cea mai plăcută pe care am văzut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și mai jos de târg”. Despre vinul de la Huși, Bandini scria că „se face din abundență, de un gust blând și suav”. Totuși, după opinia episcopului „cel mai bun vin, însă, aproape tot așa ca cel unguresc, se face la Cotnari, după acesta, vine Hușii”. Bandini afirmă că tot „felul de bucate și de roade sunt din abundență; cu excepția fructelor citrice”. Un alt misionar franciscan, Antonio Georgini, vizitând orașul Huși în 1688, a fost impresionat de frumusețile acestor locuri și de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
țineau neatinse preceptele lui Crist”. Din alte documente rezultă că nu Baia, ci Trotușul ar fi fost primul târg în care s-au așezat husiții în 1437 și că de aici s-au răspândit spre Huși, Bacău, Roman, Târgu Neamț, Cotnari și Ciubărciu (pe Nistru). Marea nemulțumire a papei Eugeniu al IV-lea răzbate din bula emisă în 1446 (sau 1444), în care scria: „Aflăm cu cea mai mare neplăcere cum că în regatul Moldova s-ar fi adăpostit o mulțime
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
emis ipoteza unei „campanii”, a unei „ofensive” catolice în acest spațiu. La 2 februarie 1589, într-o scrisoare, Petru Șchiopul se adresează „supușilor noștri unguri, sași, leși și tuturor celor ce sunt de legea papei de la Roma, în orașele Iași, Cotnari, Hârlău, Vaslui și Huși, anunțându-le venirea unor iezuiți”. Domnul Moldovei îi îndemna pe credincioșii catolici din aceste așezări urbane să primească pe misionarii catolici trimiși de Sfântul Scaun și să le dea ascultare. Este adevărat că iezuitul Rafaele Skrzynscki
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un potir. Organizarea bisericii catolice este descrisă în Despre misiunea din Moldova ( Răspuns la un chestionar al Propagandei, 26 august 1671, Baia). Moldova era organizată într-o singură dioceză, sub autoritatea Episcopiei de Buzău, din care făceau parte orașele: Iași, Cotnari, Suceava, Baia, Neamț, Săbăoani, Roman, Bacău, Fărăoani, Trotuș, Huși, Bârlad, Galați, Ciubărciu, Stănești, Mănești, Lucăcești, Amăgei și Hârlău. La Iași își are reședința domnul cu boierii săi și cu mitropolitul; mai sunt încă trei episcopi de Roman, Huși și Rădăuți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Moldova era prezentată prin comparație cu cea din Transilvania într-o Notă anonimă. În Relație despre Moldova, Transilvania și Țara Românescă (1687), autorul considera că Moldova și bisericile ei fuseseră aproape distruse din cauza invaziei tătarilor. Numeroase orașe au fost părăsite (Cotnari, Baia, Tg. Frumos, Siret, Suceava, Botoșani, Roman, Bârlad, Ștefănești, Huși, Vaslui, Săbăoani), iar oamenii au fugit în Polonia și în Transilvania. Vitto Piluzzio exemplifică decăderea preoților catolici cu următorul caz: „La Huși - scria misionarul - tătarii au jefuit toate lucrurile bisericii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Iași, 19 iulie 1683), nota următoarele: „Acum știu cu adevărat ce înseamnă să fii episcop al Moldovei, unde credința este puțină, afaceri sunt multe, primejdii nenumărate, necazuri nesfârșite”. El menționează patru localități în care preoții pot avea condiții de trai: Cotnari, Iași, Galați și Baia. Mai erau localități (Bacău, Trotuș, Huși, Bârlad) - nota episcopul - unde s-ar fi putut trăi „când se va întoarce lumea acasă”. Despre viața grea din Moldova în condițiile năvălirilor permanente a tătarilor relatează și misionarul Francesco
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ausilia (1700 - după 1745), minorit conventual. În Raportul privind situația bisericilor catolice din Moldova, el trecea în revistă sediile misiunilor din Moldova, aparținătoare de diocesa din Bacău: Huși, Iași, Fărăoani, Grozești, Trotuș, Sperieți, Săbăoani, Tețcani, Gherăești, Baia, Răchițeni, Tămășeni, Agiudeni, Cotnari, Călugăra, Trebeș, Bacău, Bârlad, Ciubărciu, Galați, Stâuceni (adică Hotin). La Huși trăiau, după părerea misionarului, 48 de familii catolice. Ca și predecesorii săi, misionarul descrie averea bisericii din Huși: două loturi de pământ, fiecare de câte un starol (uno starolo
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
proprietate funciară și imobiliară din hotarul și vatra orașului. În catastifele orașelor se înscriau vânzările de vii de lângă orașe, ai căror proprietari erau domnitori, orășeni, boieri, mănăstiri sau episcopi. Cele mai multe înscrieri de acest fel le avem consemnate din orașele Hârlău, Cotnari, Huși și Iași. Se înscriau, totodată, în „catastihele” orașelor vânzările sau cumpărarile de dughene, casele cu locurile și atenanselele, precum și donațiile de case și prăvălii. Breasla ciubotarilor. La 29 noiembrie 1790, episcopul de Huși, Iacov Stamati, a întărit Catastihul breslei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pomenit într-un alt document, din 8 aprilie 1669. Cultura viței-de-vie a avut un rol important în apariția și dezvoltarea târgului Huși. În secolele XVI-XVII, acesta se afla pe locul al treilea, în rândul orașelor cu podgorii, după Hârlău și Cotnari și înaintea Iașilor. Însăși vechea stemă a orașului Huși avea un scut cu o clopotniță și capul de zimbru, doi butuci de vie cu struguri erau încununați deasupra ramei unei cetăți medievale cu cinci turnuri. În catastifele orașelor, se înscriau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
încununați deasupra ramei unei cetăți medievale cu cinci turnuri. În catastifele orașelor, se înscriau vânzările de vii de lângă orașe, ai căror proprietari erau domnitorii, orășenii, boierii, mănăstirile sau episcopiile. Cele mai multe documente de acest fel le avem consemnate din orașele Hârlău, Cotnari, Huși și Iași. De asemenea, se mai înscriau vânzările sau cumpărările de dughene, case, precum și donațiile de case și prăvălii. Într-o "carte de giudecată", din 28 iunie 1746, domnitorul Ioan Neculae Mavrocordat, amintește despre niște vii de la Huși, care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ghica dăruiește, prin hrisovul din 12 august 1747, marelui vornic Radu Racoviță viile din Huși confiscate, împreună cu niște case și vii din Iași. Nu putem trece cu vederea aprecierea lui Dimitrie Cantemir, rafinat cunoscător al vinurilor care, elogiind vinul de la Cotnari, arăta că „Îndată după acesta (Cotnari, n.a.), vinul de la Huși, în părțile Fălciului e socotit cel mai bun”. Deci, vinul din podgoriile Hușilor, precum și cel din Pâhnești, erau renumite, fiind situate în ceea ce privește calitatea, după vinul de Cotnari și chiar înaintea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
august 1747, marelui vornic Radu Racoviță viile din Huși confiscate, împreună cu niște case și vii din Iași. Nu putem trece cu vederea aprecierea lui Dimitrie Cantemir, rafinat cunoscător al vinurilor care, elogiind vinul de la Cotnari, arăta că „Îndată după acesta (Cotnari, n.a.), vinul de la Huși, în părțile Fălciului e socotit cel mai bun”. Deci, vinul din podgoriile Hușilor, precum și cel din Pâhnești, erau renumite, fiind situate în ceea ce privește calitatea, după vinul de Cotnari și chiar înaintea celui de Odobești. Altă părere laudativă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
elogiind vinul de la Cotnari, arăta că „Îndată după acesta (Cotnari, n.a.), vinul de la Huși, în părțile Fălciului e socotit cel mai bun”. Deci, vinul din podgoriile Hușilor, precum și cel din Pâhnești, erau renumite, fiind situate în ceea ce privește calitatea, după vinul de Cotnari și chiar înaintea celui de Odobești. Altă părere laudativă aparținea postelnicului Manolaki Drăghici: el aprecia podgoria hușeană pe locul al patrulea. Cotnarii se aflau pe locul al treilea, după Odobești și Huși. Vinul de Cotnari putea rivaliza cu cel de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în ceea ce privește calitatea, după vinul de Cotnari și chiar înaintea celui de Odobești. Altă părere laudativă aparținea postelnicului Manolaki Drăghici: el aprecia podgoria hușeană pe locul al patrulea. Cotnarii se aflau pe locul al treilea, după Odobești și Huși. Vinul de Cotnari putea rivaliza cu cel de Odobești, doar după învechire: la doi ani e prea acru și pietros, dovedind că are în el mult alcool (!), „pe când acel de Huși, ținându-se mai mult slăbește și se zmintește foarte lesne”. În secolul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Scrivuleni, Brăteni și Drânceni din ținutul Fălciu, precum și via din podgoria Huși, lângă biserica catolică și pe cea din Copou, de pe moșia mănăstirii Trei Ierarhi, supusă embaticului. În anii 1859-1860, Comisia statistică constată că cele mai renumite podgorii sunt la Cotnari, Odobești, Nicorești, Iași și Huși. În afară de vin, se produceau cantități mari de rachiu și de bere. Pomii fructiferi, din diferite soiuri, se cultivau pe suprafețe mari. Cultura pomilor fructiferi era situată la loc de cinste. Gutuiul de Huși era la fel de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
faci cu plăcere și competență. * Greutățile vieții nu se măsoară în kilograme. * Cântecul preferat al bețivului: „Așa-i romanul, când se cherchelește”. Vinurile bune merg cu orice; numai cu apă nu. * E plină țara de „podgoreni” care fac Grasă de Cotnari și Busuioacă de Bohotin. * După un an în care producția de struguri a fost foarte mică, producția de vinuri a fost foarte mare. * Vinurile noastre se pot deosebi între ele după cantitatea de apă conținută. * Tălpile goale nu indică sărăcia
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Cocoșul galic revendică Muntele Găina. * România Mare e revendicată de Casa regală. * Un eschimos, care vrea să rămână în anonimat, revendică Ghețarul de la Scărișoara. * Ceapeurile lichidate și mormanele de fiare vechi ale fabricilor sunt revendicate de Petre Roman. * Podgoriile de la Cotnari sunt revendicate de succesorii lui Dabija Vodă, în baza unui document cunoscut: „Când eram Vodă la Moldova, / Hălăduiam pe la Cotnari”. * Viile de la Uricani sunt solicitate de Dimitrie Cantemir, în baza documentului „Descriptio Moldaviae”. * Litoralul este revendicat de urmașii poetului Ovidiu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
revendică Ghețarul de la Scărișoara. * Ceapeurile lichidate și mormanele de fiare vechi ale fabricilor sunt revendicate de Petre Roman. * Podgoriile de la Cotnari sunt revendicate de succesorii lui Dabija Vodă, în baza unui document cunoscut: „Când eram Vodă la Moldova, / Hălăduiam pe la Cotnari”. * Viile de la Uricani sunt solicitate de Dimitrie Cantemir, în baza documentului „Descriptio Moldaviae”. * Litoralul este revendicat de urmașii poetului Ovidiu. * Maramureșul este revendicat de satul Mara și de râul Mureș. * Satul Roma din județul Botoșani este revendicat de Romulus și
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
pe care a studiat și pe care a consemnat în latină observații inteligente și la obiect după Șt. Bârsănescu). În scurta sa domnie, a intenționat să întemeieze o Universitate cu o facultate de medicină modernă, în acest scop înființând, la Cotnari, celebra "Academie de la Cotnari". În scurt timp, a concentrat acolo o pleiadă de învățați ai timpului, introducând, în planurile lui, o școală în stil occidental pur cavaleresc, invitând profesori celebri, dar în exclusivitate catolici. Instituția urma să devină o înaltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și pe care a consemnat în latină observații inteligente și la obiect după Șt. Bârsănescu). În scurta sa domnie, a intenționat să întemeieze o Universitate cu o facultate de medicină modernă, în acest scop înființând, la Cotnari, celebra "Academie de la Cotnari". În scurt timp, a concentrat acolo o pleiadă de învățați ai timpului, introducând, în planurile lui, o școală în stil occidental pur cavaleresc, invitând profesori celebri, dar în exclusivitate catolici. Instituția urma să devină o înaltă academie cu limba de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
carte (în secolele XVI și XVII) decît fuseseră prezentate în lucrările publicate înainte de 1944 (43). Au fost elaborate, de asemenea, ample studii cu caracter monografic asupra unora din cele mai de seamă instituții de învățămînt din trecut Schola latina de la Cotnari (ȘT. BÂRSĂNESCU), academiile domnești din Iași și București etc. (44). Acestora li se adaugă alte lucrări privind istoria învățămîntului din unele județe (Muscel, Prahova, Teleorman ș.a.). În 1971 a fost realizată, de un colectiv condus de istoricul C. C. GIURESCU, o
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]