1,458 matches
-
dar și negustorii, trebuiau să-și însușească cele patru operații aritmetice. Odată cu trecerea timpului sunt create școli de rang mai înalt, în care conținutul învățării este mai bogat și mai diversificat. În astfel de școli, ca, de pildă cea de la Cotnari, din secolul al XVII-lea, activitatea didactică se desfășura după o programă care studia gramatica limbii latine, retorica și dialectica, la care se mai adăugau lecții de religie și astronomie, de biologie și istorie, de aritmetică, geografie și fizică. În cadrul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
până în timpul nostru se numește Huși (după pronunția ungară)”. Se știe că cea mai mare parte a husițior veniți din Ungaria s-a așezat în zona Carpaților Orientali, iar unii s-au stabilit la Huși, la Cetatea Albă și la Cotnari, unde s-au ocupat cu cultivarea cunoscutelor vii domnești. Nicolae Iorga reconsideră datarea 1460 și afirmă că Ștefan cel Mare a acceptat așezarea lor dincoace de munți, spre sfârșitul secolului al XV-lea (după anul 1481), dar nu știm dacă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
formă administrativă, era alcătuit dintr-un grup de sate domnești, atașate unui târg, unei cetăți sau chiar curții domnești, știut fiind că multă vreme înainte de stabilirea unei capitale, curtea domnească se muta dintr-un târg în altul (Bacău, Baia, Botoșani, Cotnari, Dorohoi, Iași, Roman, Suceava, Vaslui ș.a.), după preferințele voievodului sau interesele de moment ale statului. Orășenii aveau în proprietate locurile de casă, cumpărate sau obținute din vatra târgului ori în hotarul acestuia, iar domnia le putea relua oricând, răscumpărându-le
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
multe confuzii și erori). Orașele medievale moldovene s-au dezvoltat din așezări mai vechi, la sfârșitul secolului al XIV-lea (Baia, Suceava, Siret, Dorohoi, Roman, Iași, Vaslui, Bârlad) și din secolul al XV-lea (Adjud, Trotuș, Hârlău, Tecuci, Ștefănești, Bacău, Cotnari, Piatra Neamț, Bacău, Șchei, Huși), ca puncte strategice și de trecere. Ca și celelalte târguri din Moldova (toate fiind proprietate domnească), Hușii au avut o moșie întinsă în jurul târgului, numită în documente hotarul târgului, având menirea de a asigura hrana locuitorilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târziu, a fost înființată și o vamă a Hușilor, dar numai pentru transportul de sare și pește. Viile din zonă, mult apreciate, au avut și ele un anumit rol în stabilirea curții domnești la Huși, așa cum au fost cele de la Cotnari ori Hârlău. Același domnitor venea la Huși după desele războaie nu numai cu oastea, ci și cu Sfatul Domnesc și Curtea. Pentru întreținerea acestor oameni era necesar un efort substanțial. Dacă mai adăugăm și populația statornică a Hușilor, nu foarte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
iar pe cea de la Vaslui, Vasile Lupu o considera „o relicvă sacră”. Unele s-au păstrat ca așezări urbane (Hârlău, Botoșani, Suceava), altele s-au degradat de la așezări înfloritoare și cunoscute la simple așezări rurale sau aproape rurale (Baia, Siret, Cotnari, Ștefănești). Multe alte monumente, laice și ecleziastice, ca și documentele din arhive, au rămas pentru a dezvălui trecutul orașelor noastre medievale. 4. Extinderea târgului și administrarea lui Deși etapele evoluției târgului Huși spre statutul de oraș și extinderea lui prin
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Bârlad, Adjud, Vrancea (ocol), Focșani, Tecuci, Piscu, Galați. Vornicia Țării de Sus cuprindea 18 orașe: Botoșani, Hotin, Siret, Neamț, Roman, Dorohoi, Baia, Cernăuți, Soroca, Ștefănești, Șcheia, Câmpulung (care era de fapt numai ocol, nu și oraș), Suceava, Piatra, Trotuș, Bacău, Cotnari, Hârlău, Târgu Frumos. Asemeni celorlalte târguri ale Moldovei, Hușii aveau un consiliu orășenesc, alcătuit din șoltuz (primar) și 12 pârgari, ce îndeplineau funcții asemănătoare consilierilor de astăzi: ajutau la strângerea dărilor pentru domnie, participau la delimitarea moșiei târgului, fixau tranzacțiile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
paharnic era o funcție importantă și deținătorul ei avea în subordine o ierarhie, căreia îi aparținea paharnicul al doilea, paharnicul al treilea, pivnicerii, vădrarii ș. a. Autoritatea sa în domeniu era deplină: nici un proprietar de vii, din apropierea orașelor Huși, Hârlău sau Cotnari, nu putea începe culesul fără aprobarea lui. Pe lângă atribuțiile administrative și militare, paharnicul cel mare avea și sarcina de a percepe din regiunile viticole ale țării, deseatina de vin cuvenită domnului. Paharnicul al doilea, cu reședința la Huși, „ține locul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
subordonat marelui paharnic, avea atribuții militare și obligația de a percepe deseatina de vin cuvenită domnului. Din dreptul de judecată asupra orășenilor, încasa gloabele „obicinuite”. Paharnicul al treilea supraveghea viile din regiunile Bacăului și Trotușului. În orașele cu vii (Huși, Cotnari, Hârlău etc.), pe lângă paharnici, mai era un dregător, numit pivnicer care, în calitate de funcționar domnesc, aduna dijma din vin, una din sursele veniturilor domniei. În documentul din 10 octombrie 1648, este trecut ca martor Janei, pivnicerul din târgul Huși. Într-un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și date ca pradă din voia lui Alexandru...” După victoria asupra lui Alexandru Lăpușneanu, Iacob Heraclid Despot, rămas în istorie cu numele de Despot Vodă (1561-1563), domn de religie protestantă, cel care a fondat Schola latina (gimnaziul) și biblioteca de la Cotnari, a plecat spre Suceava. O mare campanie antiotomană a desfășurat, în 1574, Ioan Vodă cel Viteaz (1572-1574). După ce a ieșit învingător în luptele cu tătarii la Cetatea Albă și Bender (Tighina), și-a organizat armata în primăvara anului 1574, obținând
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
carile numai acela nu mânca carne, fiind post”. Înaltul oaspete a preferat să se așeze în dreapta pe scaun, iar mai sus „pus-au în capul scaunului pe Dumitrașcu vodă”. A fost masă mare, cu bucate alese, cu vestitul vin de Cotnari și multă veselie. Moreau de Brasey, prezent și el la festin, îl descrie pe domnul Moldovei cu cuvinte elogioase: „Este un prinț de o statură mijlocie, foarte bine proporționat, chipeș și cu înfățișarea cea mai plăcută pe care am văzut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și mai jos de târg”. Despre vinul de la Huși, Bandini scria că „se face din abundență, de un gust blând și suav”. Totuși, după opinia episcopului „cel mai bun vin, însă, aproape tot așa ca cel unguresc, se face la Cotnari, după acesta, vine Hușii”. Bandini afirmă că tot „felul de bucate și de roade sunt din abundență; cu excepția fructelor citrice”. Un alt misionar franciscan, Antonio Georgini, vizitând orașul Huși în 1688, a fost impresionat de frumusețile acestor locuri și de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
țineau neatinse preceptele lui Crist”. Din alte documente rezultă că nu Baia, ci Trotușul ar fi fost primul târg în care s-au așezat husiții în 1437 și că de aici s-au răspândit spre Huși, Bacău, Roman, Târgu Neamț, Cotnari și Ciubărciu (pe Nistru). Marea nemulțumire a papei Eugeniu al IV-lea răzbate din bula emisă în 1446 (sau 1444), în care scria: „Aflăm cu cea mai mare neplăcere cum că în regatul Moldova s-ar fi adăpostit o mulțime
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
emis ipoteza unei „campanii”, a unei „ofensive” catolice în acest spațiu. La 2 februarie 1589, într-o scrisoare, Petru Șchiopul se adresează „supușilor noștri unguri, sași, leși și tuturor celor ce sunt de legea papei de la Roma, în orașele Iași, Cotnari, Hârlău, Vaslui și Huși, anunțându-le venirea unor iezuiți”. Domnul Moldovei îi îndemna pe credincioșii catolici din aceste așezări urbane să primească pe misionarii catolici trimiși de Sfântul Scaun și să le dea ascultare. Este adevărat că iezuitul Rafaele Skrzynscki
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un potir. Organizarea bisericii catolice este descrisă în Despre misiunea din Moldova ( Răspuns la un chestionar al Propagandei, 26 august 1671, Baia). Moldova era organizată într-o singură dioceză, sub autoritatea Episcopiei de Buzău, din care făceau parte orașele: Iași, Cotnari, Suceava, Baia, Neamț, Săbăoani, Roman, Bacău, Fărăoani, Trotuș, Huși, Bârlad, Galați, Ciubărciu, Stănești, Mănești, Lucăcești, Amăgei și Hârlău. La Iași își are reședința domnul cu boierii săi și cu mitropolitul; mai sunt încă trei episcopi de Roman, Huși și Rădăuți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Moldova era prezentată prin comparație cu cea din Transilvania într-o Notă anonimă. În Relație despre Moldova, Transilvania și Țara Românescă (1687), autorul considera că Moldova și bisericile ei fuseseră aproape distruse din cauza invaziei tătarilor. Numeroase orașe au fost părăsite (Cotnari, Baia, Tg. Frumos, Siret, Suceava, Botoșani, Roman, Bârlad, Ștefănești, Huși, Vaslui, Săbăoani), iar oamenii au fugit în Polonia și în Transilvania. Vitto Piluzzio exemplifică decăderea preoților catolici cu următorul caz: „La Huși - scria misionarul - tătarii au jefuit toate lucrurile bisericii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Iași, 19 iulie 1683), nota următoarele: „Acum știu cu adevărat ce înseamnă să fii episcop al Moldovei, unde credința este puțină, afaceri sunt multe, primejdii nenumărate, necazuri nesfârșite”. El menționează patru localități în care preoții pot avea condiții de trai: Cotnari, Iași, Galați și Baia. Mai erau localități (Bacău, Trotuș, Huși, Bârlad) - nota episcopul - unde s-ar fi putut trăi „când se va întoarce lumea acasă”. Despre viața grea din Moldova în condițiile năvălirilor permanente a tătarilor relatează și misionarul Francesco
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ausilia (1700 - după 1745), minorit conventual. În Raportul privind situația bisericilor catolice din Moldova, el trecea în revistă sediile misiunilor din Moldova, aparținătoare de diocesa din Bacău: Huși, Iași, Fărăoani, Grozești, Trotuș, Sperieți, Săbăoani, Tețcani, Gherăești, Baia, Răchițeni, Tămășeni, Agiudeni, Cotnari, Călugăra, Trebeș, Bacău, Bârlad, Ciubărciu, Galați, Stâuceni (adică Hotin). La Huși trăiau, după părerea misionarului, 48 de familii catolice. Ca și predecesorii săi, misionarul descrie averea bisericii din Huși: două loturi de pământ, fiecare de câte un starol (uno starolo
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
proprietate funciară și imobiliară din hotarul și vatra orașului. În catastifele orașelor se înscriau vânzările de vii de lângă orașe, ai căror proprietari erau domnitori, orășeni, boieri, mănăstiri sau episcopi. Cele mai multe înscrieri de acest fel le avem consemnate din orașele Hârlău, Cotnari, Huși și Iași. Se înscriau, totodată, în „catastihele” orașelor vânzările sau cumpărarile de dughene, casele cu locurile și atenanselele, precum și donațiile de case și prăvălii. Breasla ciubotarilor. La 29 noiembrie 1790, episcopul de Huși, Iacov Stamati, a întărit Catastihul breslei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pomenit într-un alt document, din 8 aprilie 1669. Cultura viței-de-vie a avut un rol important în apariția și dezvoltarea târgului Huși. În secolele XVI-XVII, acesta se afla pe locul al treilea, în rândul orașelor cu podgorii, după Hârlău și Cotnari și înaintea Iașilor. Însăși vechea stemă a orașului Huși avea un scut cu o clopotniță și capul de zimbru, doi butuci de vie cu struguri erau încununați deasupra ramei unei cetăți medievale cu cinci turnuri. În catastifele orașelor, se înscriau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
încununați deasupra ramei unei cetăți medievale cu cinci turnuri. În catastifele orașelor, se înscriau vânzările de vii de lângă orașe, ai căror proprietari erau domnitorii, orășenii, boierii, mănăstirile sau episcopiile. Cele mai multe documente de acest fel le avem consemnate din orașele Hârlău, Cotnari, Huși și Iași. De asemenea, se mai înscriau vânzările sau cumpărările de dughene, case, precum și donațiile de case și prăvălii. Într-o "carte de giudecată", din 28 iunie 1746, domnitorul Ioan Neculae Mavrocordat, amintește despre niște vii de la Huși, care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ghica dăruiește, prin hrisovul din 12 august 1747, marelui vornic Radu Racoviță viile din Huși confiscate, împreună cu niște case și vii din Iași. Nu putem trece cu vederea aprecierea lui Dimitrie Cantemir, rafinat cunoscător al vinurilor care, elogiind vinul de la Cotnari, arăta că „Îndată după acesta (Cotnari, n.a.), vinul de la Huși, în părțile Fălciului e socotit cel mai bun”. Deci, vinul din podgoriile Hușilor, precum și cel din Pâhnești, erau renumite, fiind situate în ceea ce privește calitatea, după vinul de Cotnari și chiar înaintea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
august 1747, marelui vornic Radu Racoviță viile din Huși confiscate, împreună cu niște case și vii din Iași. Nu putem trece cu vederea aprecierea lui Dimitrie Cantemir, rafinat cunoscător al vinurilor care, elogiind vinul de la Cotnari, arăta că „Îndată după acesta (Cotnari, n.a.), vinul de la Huși, în părțile Fălciului e socotit cel mai bun”. Deci, vinul din podgoriile Hușilor, precum și cel din Pâhnești, erau renumite, fiind situate în ceea ce privește calitatea, după vinul de Cotnari și chiar înaintea celui de Odobești. Altă părere laudativă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
elogiind vinul de la Cotnari, arăta că „Îndată după acesta (Cotnari, n.a.), vinul de la Huși, în părțile Fălciului e socotit cel mai bun”. Deci, vinul din podgoriile Hușilor, precum și cel din Pâhnești, erau renumite, fiind situate în ceea ce privește calitatea, după vinul de Cotnari și chiar înaintea celui de Odobești. Altă părere laudativă aparținea postelnicului Manolaki Drăghici: el aprecia podgoria hușeană pe locul al patrulea. Cotnarii se aflau pe locul al treilea, după Odobești și Huși. Vinul de Cotnari putea rivaliza cu cel de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în ceea ce privește calitatea, după vinul de Cotnari și chiar înaintea celui de Odobești. Altă părere laudativă aparținea postelnicului Manolaki Drăghici: el aprecia podgoria hușeană pe locul al patrulea. Cotnarii se aflau pe locul al treilea, după Odobești și Huși. Vinul de Cotnari putea rivaliza cu cel de Odobești, doar după învechire: la doi ani e prea acru și pietros, dovedind că are în el mult alcool (!), „pe când acel de Huși, ținându-se mai mult slăbește și se zmintește foarte lesne”. În secolul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]