1,600 matches
-
e singura care te poate scoate din impasul vieții", 623), chiar dacă trebuie privită dintr-o perspectivă probabilă. Optimismul nu l-a părăsit niciodată pe Theodor Codreanu. Dacă lumea din jurul autorului e una care se complace într-o stare de ambiguitate, crâșma jucând un rol important în viața indivizilor, autorul se retrage în sine și în lumea cărților găsește alinarea și deplina satisfacție, chiar dacă starea aceasta e un prilej de respingere din partea "proștilor deștepți, întâlniți la tot pasul", că "proști inteligenți nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a propus interzicerea „prozelitismului” efectuat de cetățenii străini, care vin în țară, și o campanie susținută în această direcție a preoților, atât cei din mediul rural, cât și cei militari. Bune rezultate se puteau obține dacă la sate, duminica, localurile/crâșmele/birturile să se închidă, iar oamenii să meargă la întrunirile organizate de preoți. În paralel, un control cât mai des al caselor de rugăciuni sectante, pentru a le interzice activitatea în cazul depășirii normelor fixate prin legi. O vulnerabilitate a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ce, i-acasă? eu mă duc cu caii amu-ia! bicicleta la gară și vițelul și mînzul mai mici, eu mai mic și mai bălai, prins pe jucăria din mînă, cam 36-37 de grade, iacă Petrea, Petrea a lu' matale, în crîșmă! rîzi și te apropie mai cu curaj, scoate limba și vițelul tăvălit la soare, ăsta moare! coborîm zuos! rățustile, da' un-de? nu văd! acolo la deal îs? nu, vacile pe deal, e drept că mici de depărtare, rățuște ori fofoloci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
macină în gol, cîmpurile pieptoase la răsuciri de văi și văioage, în cap băiatul Două Vîrtecușuri, numai lăsat din sus pui locul pe trai pămîntesc, cimitirul Dumbrava, Cuca, românii în viață pe partide, Durbacă trecut la conservatori, Toader democrat cu crîșma, noaptea pustiei însorite în energia reliefului, trage la declarat dealuri Cîmpia Covurluiului, cf. Platoul Basarabiei de Nord, simetria Moldovei pe cumpănă NE SV, ploile din douăzeci de veacuri la Soroca umblă ape minerale la Nicolina-Iași, subducția platoului est-european și orogenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
care a fost respectat și avea o misiune ingrată. Preda istoria de atunci. S. B.: Așa cum era ea scrisă de partid. D. T.: Da, da. Un om cu care mai ieșeam la un șpriț cu Bobică, cu Botiș. Era o crâșmă acolo în colț în Podu Roș, pe dreapta, cum vii încoace. Acela era micul nostru chef când ieșeam de la ore, ne așteptam unul pe altul și eram o gașcă de vreo cinci oameni. S. B.: Era om de partid cam
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
liber. Era singura motivație a studenților. Mai ales acolo unde erau culegerile de struguri... S. B.: Dar și la porumb, când în toate satele erau țăranii care aveau vin. D. T.: De aceea au apărut și altercații cu sătenii pe la crâșmele din sat. Băieții mergeau și se aprovizionau și apăreau incidente cu sătenii. S.B.: S-au bătut de la fete? D. T.: Și de la mâncare. A fost un scandal, anchetă de la CC al UTC. Mare scandal a fost. S. B.: Dar cine
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
bătut de la fete? D. T.: Și de la mâncare. A fost un scandal, anchetă de la CC al UTC. Mare scandal a fost. S. B.: Dar cine a pornit scandalul? D. T.: S-au dus niște studenți cu studente în sat la crâșmă să ia niște băutură pentru petrecerile de seară din cantonamentul lor. Și acolo s-au luat țăranii de ei: Ce căutați voi, ce umblați voi pe aici?". Și le-a sărit muștarul studenților. Dar a fost scandal și cu mâncarea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
s-a întâmplat? D.T.: Era după '77. Stăteam în Alexandru, aproape unul de altul, căci el stătea în Mircea. Eram prieteni și cu Botiș, fiindcă legasem prietenii la catedră și aproape în fiecare zi când terminam orele mergeam la o crâșmă din Podul Roș unde mâncam și beam un pahar de vin. Bobică era implicat în structuri, Gică Botiș era propagandist, dar nu era prins prea tare, pentru că a avut un dosar prost. Ne întâlneam, discutam, bârfeam. Era notorie prietenia noastră
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
răposatului. Na, crapă, că nu te-ai mai săturat. Teroristul din Ghireni strict autentic În satul Ghireni oamenii erau obsedați de teroriștii anilor '89. Vigilenți să nu le ocupe satul, ei s-au organizat într-o mulțime care stătea la crîșmă, punctul strategic cel mai vizat de teroriști. Aici, cu un păhărel de tărie în față, povesteau din experiența lor în lupta cu această forță nevăzută încă de nimeni. Am mers la Crasnaleuca ieri și am intrat în adăpostul stației de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de tot. Oamenii erau excitați și de poveste și de rachiu. Doreau cu toții să prindă teroristul, să-l lege, să-l descoase și să-l predea la miliție. Nu înainte de o bătută zdravănă. N-a fost nevoie să iasă din crîșmă după terorist, că teroristul a venit singur la ei. Cum a intrat pe ușă și a văzut zeci de ochi pe el, teroristul s-a speriat de a făcut pe el. S-au repezit cu toții spre el. Stai, cine ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
legat începu a plînge fără zgomot. Doar lacrimile și-au dat drumul și curg șuvoi pe față. Plîngi tătarule, dar cînd ne omori te bucuri? Lacrimi de crocodil. Mă, te spînzurăm, nu crezi? Cînd ancheta era în toi, pe ușa crîșmei intră Vasile M., un gospodar care avea vreo trei fete măritate în țară. Cînd vede teroristul, Vasile se repede spre el. Ce-ai făcut? Ce-i cu tine? Teroristul, țipă oamenii în cor. Vasile rămîne uluit, năucit, cu gura căscată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cam mult le vine a urina și o fac pe gardul viu. Nu știam. M-am gîndit să facem un loc amenajat, numai pentru așa ceva, cu scurgere la canal. Nu-i rea ideea. Dar femeile? Femeile nu prea merg la crîșme. Chiar dacă mai beau, tot nu beau ca nesimțiții care vin acolo. Se pot ține pînă acasă. Și asta este drept. Și ce propui? Am proiectul. Un mic zid, cu două laterale și un canal mic de scurgere. Și cei care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bage cu nasul în WC-ul propriu pe Datcu. Omul acesta, bine intenționat, și-a pierdut interesul pentru Clubul Ecologic. După o vizită la obiectivul mult lăudat, Călin ia cuvîntul. WC-ul public a dispărut și a fost înglobat în crîșma lui Datcu din stație. Bețivanii ieșiți din celelalte crîșme se opresc la hoțul de Datcu și apoi urinează tot pe la boscheți. Pîine la șomeri nu s-a dat niciodată. M-am enervat foarte tare și drept urmare am intentat un proces
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Omul acesta, bine intenționat, și-a pierdut interesul pentru Clubul Ecologic. După o vizită la obiectivul mult lăudat, Călin ia cuvîntul. WC-ul public a dispărut și a fost înglobat în crîșma lui Datcu din stație. Bețivanii ieșiți din celelalte crîșme se opresc la hoțul de Datcu și apoi urinează tot pe la boscheți. Pîine la șomeri nu s-a dat niciodată. M-am enervat foarte tare și drept urmare am intentat un proces, care durează de cinci ani, dar care încă este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
luăm în seamă, mărite Spirit, și scutirile de dări acordate de voievozi pentru dugheni și cârciumi. O interesantă scutire o dă Antioh Cantemir voievod la 9 iunie 1696 (7204): „Scriem domniia mea la slugile noastre...Vă facem știre pentru o crâșmă ce-ar avea rugătoarele noastre, Anghelina starița și cu tot săborul de la svânta mănăstire de la Socola...la Iezăreni, lângă morișcă, ce au acolo la drum.” - Să ne întoarcem, omule bun, la judecățille călugărițelor cu cei care împresurau moșiile sau luau
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
care trăim și ne speriem cum se ruinează?!? Mănăstirea Bârnovei s-a pus încet-încet pe picioare. Voievozii aveau grijă să dea scutiri de dări pentru cârciumi, pivnițe și alte acareturi. Uite aici, mărite Spirit, o scutire de dări pentru „o crâșmă a călugărilor de la mănăstirea Bârnova, ce iaste la heleșteul de la Ciurbești sub Codru...acolo, la morile lor.” - Ca orice mănăstire, Bârnova a cumpărat, dar a și vândut diverse bunuri. Iaca, mărite Spirit, și o vânzare despre care am mai vorbit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pogoane de vii la Odobești...m-am milostivit și i-am iertat pogonăritul pe aceste vii.” Apoi, la 5 dec. 1734 (7243), scutește de toate dările și angăriile 12 oameni străini ai mănăstirii. - Si uite așa, scutind de dări o crâșmă, o pivniță cu băutură din Iași, procopseala mănăstirii sporea și nu mai era „foarte slabă, fără moșii, fără vinituri.” - Mărite Spirit, am în față un zapis al lui Ioan Nicolae Mavrocordat, din 1746 sept.1-1747 mai (7255) care spune: „Dat
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
acest hrisov al domnii mele, prin care hotărâm pentru toate viile ce va ave mănăstirea Sfântului Spiridon, cât vin va face și va ieși din vii, pe tot acel vin nici un ban vădrărit să nu plătească...Așijdere și pentru doao crâșme și doao trunchiuri ce va ave mănăstire Sfeti Spiridon aice în Iași...și de toate alte dări și angării, orice ar ieși pe alte crâșme aice în târgu, de toate să fie în pace și în scuteală.” - Să mai adăugăm
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vii, pe tot acel vin nici un ban vădrărit să nu plătească...Așijdere și pentru doao crâșme și doao trunchiuri ce va ave mănăstire Sfeti Spiridon aice în Iași...și de toate alte dări și angării, orice ar ieși pe alte crâșme aice în târgu, de toate să fie în pace și în scuteală.” - Să mai adăugăm, mărite Spirit, că în 1802, la 14 octombrie, a fost un mare cutremur, în urma căruia pereții bisericii au crăpat tare. Pentru asta biserica a fost
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de tari n’ar fi fost - dacă bârnele sunt din brad, cuiele sunt din stejar - dar totuși subțiri, se distrugeau de la o vreme. Cei vechi erau și deștepți și practici, neavând roboți care să le lase timp de omorât prin crâșme și discoteci. Și, bătut peste cel vechi, un alt cep scotea ce-a mai rămas din acela pe partea cealaltă. Totul rămânea neschimbat, iar deșeuri, precum un cui ruginit și strâmb aruncat unde se nimerește, bașca cele inerente confecționării cuiului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
relațiilor - cu ghilimele - biocenotice, dar și a limitării dezvoltării, pe care vreau s’o cred compensată printr’un impuls dat activității. Răsplata? Ca și tenia, acea etnie produce toxine, de pildă manelele de care nu scapă nimeni, nu doar În crâșmă dar nici În taxiul care-l duce acasă. Și, totuși, tocmai grație paraziților, a mobilității lor genetice, ne integrăm În Europa, Începând cu lebedele vieneze ale anului 1990... Și aici aflăm iarăși bionica, prin disimularea parazitului, generatoare de confuzie: puricele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se făceau vizite în șezătorile de femei, unde de regulă se aflau și fete și se repeta ceea ce făcuseră ziua. În zilele declarate sărbători, deci când nu se lucrează, se organiza joc fie în piața din mijlocul satului, fie în fața crâșmei, fie pe luncă. Se aduna aici toată suflarea satului și oamenii se simțeau bine. În seara de Anul nou feciorii ieșeau din nou la joc cu muzicantul lor. De data aceasta li se alăturau și bandele satului și se încingea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
distracție mare, când tații fetelor umblau pe ulițe, să-și caute portița ca s-o pună la locul ei. în ziua de Bobotează după ce preotul satului sfințea apele râului «la Moară», lumea toată, înainte de a merge acasă se îndrepta spre crâșmă, unde în uliță Ceata feciorilor încingea din nou jocul cu fetele, care și ele erau în drum spre casă. Din cauza gheții și a zăpezii abundente se mai întâmpla ca vreuna din fete în timpul jocului să alunece și să se ducă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-n Cârțișoara Seara, vara-n Cârțișoara O-ntâlnești pe Marioara Cu vreo treabă la fântână Ori cu oala după lapte, Ori cu două mere-n mână Bine coapte, Pentru noapte... Și primarul pe-nserate, Lasă legi și lasă toate Și pe la crâșmă s-abate - Că și el e tot om viu. Și «trebe» să aibă parte De un păhar de rachiu, Ca Ionu lui Zahiu... Iarnă-n Cârțișoară Pe Dealu’ Morii nu-i chip să treci... Copiii și-au făcut poteci... Unii
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
știe nici-cum. Trei ore-ncheiate a tot cujetat, Tabacherea toată și-o făcut-o scrum Tot trăgând cu ciudă fum după alt fum. Boii de trei ore rumegă pe hat. De din sus, ia vine Gheorghieș, vecinu’ Care n deal la crâșmă își făcuse plinu’. Privind cu ochi tulburi, cu obrazul supt: - «Tulai tu Ioane, răsturnat-ai caru’ Știe tată-tu? Mânce-te amaru’ ?» - «Bag sama că știe. Doară-i gheghesubt!» Decizie înțeleaptă De azi dimineață cei doi ocoși ai satului, Gheorghe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]