3,198 matches
-
ei jos, În oraș, speluncile cu hașiș unde se asculta rebetika și muzică americană și unde erau femei ușoare care cântau... Între timp, Lefty Își punea costumul ce nou, cu dungi, și Își Împăturea batista roșie care se asorta cu cravata roșie... și ea simțea ceva ciudat Înăuntru, mai ales În stomac, ceva era Încâlcit printre sentimente complicate, tristețe, mânie și Încă un lucru pe care nu-l putea numi, dar care durea cel mai tare. ― N-am plătit chiria, dragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o umbră de refuz prudent și apoi, În aplauzele care deja Începuseră, o acceptare buimacă. Ceremonia se desfășură pe punte. În loc de rochie de mireasă, Desdemona purtă pe cap o broboadă de mătase Împrumutată. Căpitanul Kontoulis Îi Împrumută lui Lefty o cravată pătată de sos. ― Ține-ți haina Închisă la nasturi și n-o să observe nimeni, spuse el. În chip de stephana, bunicii mei au avut cununi Împletite din sfoară. Pe mare nu se găseau flori, prin urmare koumbaros, un bărbat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
E doar un fel de-a spune, zise Lina, care știa mai multe decât lăsase să se vadă despre activitatea de importator a soțului ei. Păși tiptil spre ușă și o deschise. În prag stăteau doi bărbați. Purtau costume gri, cravate În dungi, ghete negre. Aveau perciuni scurți. Țineau În mâini serviete asortate. Când și-au dat jos pălăriile, au scos la iveală un păr castaniu identic, cu cărare pe mijloc. Zizmo și-a scos mâna de sub haină. ― Suntem de la Departamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Lefty, În seara serbării, care ia tramvaiul până În Piața Cadillac și intră la Gold’s Clothes. Acolo se Întâlnește cu Jimmy Zizmo, care Îl ajută să-și aleagă un costum. ― E aproape vară. Ce zici de ceva crem? Cu o cravată galbenă, de mătase? ― Nu. Ne-a spus profesorul de engleză. Numai albastru sau gri. ― Vor să te transforme Într-un protestant. Împotrivește-te! ― O să iau costumul albastru, mulțumesc, spuse Lefty În cea mai bună engleză de care era În stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În aceeași seară, pe la ora șapte. Când luminile din sală Încep să se stingă, cei două mii de invitați fac liniște. Distinși oameni de afaceri se salută, dându-și mâinile. Jimmy Zizmo, Într-un costum nou, de culoare crem, cu o cravată galbenă, Își Încrucișează picioarele, bâțâindu-și un pantof din piele cu găurele. Lina și Desdemona se țin de mână, unite de un liant misterios. Cortina se ridică, stârnind suspine și câteva aplauze. Pe fundalul de carton erau desenate un vas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să mă angajez. Am fi făcut o grămadă de bani. Ți-am spus eu. Hainele pasagerilor, Încă elegante pe vremea aceea, Își arătau totuși uzura: pălării care nu fuseseră puse pe calapod de luni de zile, tivuri și manșete destrămate, cravate și revere pătate cu sos. Pe trotuar, un bărbat ținea În mâini o pancartă scrisă de mână: MUNCĂ - aSTA - VREAU - NU - MiLĂ - CINE - VrEA - SĂ - MĂ - AJUTE - SĂ - GĂSESC - O - SLUJBĂ. - 7 - ANI - ÎN - DETROIT. N-AM - BANi. - M-AU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
observă costumele impecabile, unul de culoare albastru deschis, ca porțiunile cu apă ale globului pământesc, celălalt Într-o nuanță palidă de lavandă, ca pastilele parfumate franțuzești? În mod sigur trebuie să le fi observat ținuta milităroasă, luciul puternic al pantofilor, cravatele țipătoare. Probabil că simțise contrastul dintre aerul Încrezător al tinerilor și cel al cartierului călcat În picioare, dar, indiferent ce a simțit ea În acel moment, reacția ei complexă a ajuns la mine sub forma unei singure imagini, care atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Și apoi, Într-o dimineață, casierul de la bancă Îl informă pe Lefty că nu mai avea fonduri suficiente pentru a retrage numerar. Casierul Îi arătă soldul contului: 13,26 dolari. Bunicul meu Îi mulțumi casierului. Traversă culoarul băncii, potrivindu-și cravata. Simți cum Îl ia brusc amețeala. Febra jocurilor de noroc care Îl posedase timp de douăzeci și șase de luni Îl părăsi, trimițându-i un ultim val de căldură prin piele, și dintr-o dată Întregul corp Începu să-i șiroiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mele, ducându-mă sus În pod. La vremea aceea Lefty Își recăpătase deja aproape toate puterile. În ciuda blocajului de vorbire, bunicul meu rămăsese un tip energic. Se trezea devreme În fiecare dimineață, se spăla, se bărbierea și Își punea o cravată, apoi traducea din greaca veche timp de două ore Înainte de micul dejun. Nu mai avea ambiția să Își publice traducerile, dar lucra pentru că Îi făcea plăcere și pentru că-i menținea intelectul În formă. Ca să comunice cu restul familiei, avea tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
din piele de Cordoba, lucrați manual de Edward Green. Stilul acesta anume se cheamă Dundee. Arată șic până când observi talpa Vibram. Pielea are grosime dublă. Pantoful Dundee e pentru când vrei să străbați proprietățile funciare, să hălădui prin noroaie purtând cravată, cu cockerii spanioli În urma ta. A trebuit să aștept patru luni pentru pantofii ăștia. Pe cutie scria „Edward Green: Maestrul Cizmar pentru cei Puțini“. Exact ăsta sunt eu. Cei puțini. Am luat-o pe Julie de acasă Într-un Mercedes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a prins de Încheieturi. Totuși atenția Îi era Îndreptată În mod oficial spre ceea ce se Întâmpla Înăuntrul șopronului. Apăru Jerome, Îmbrăcat În vampir de la școala secundară. Pe sub jiletca tradițională de Dracula purta o cămașă Lacoste roz. În loc de papion avea o cravată cu capătul lat. Părul negru Îi era dat pe spate, fața Îi era albită cu pudră și ținea În mână un shaker de cocteil. Unul din prietenii lui ținea o coadă de mătură de care atârna un liliac de cauciuc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
se Îmbrăcase deosebit de atent. În spatele aparenței de calm, Milton era copleșit de o senzație neobișnuită de groază, așa că se blindase cu hainele sale cele mai impunătoare: peste corpul rotofei un costum dungat de culoarea cărbunelui, În jurul gușei de broască o cravată Countess Mara, iar În butonierele de la mâneci butonii săi „norocoși“, cu măști de dramă grecească. Ca și lampa noastră de veghe cu Acropolele, butonii proveneau de la magazinul de suveniruri al lui Jackie Halas din Greektown. Milton Îi purta de câte ori avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și teamă. Nu mai fusesem plecat de unul singur. Nu știam cum funcționează lumea și cât costă lucrurile. Din hotelul Lochmoor luasem un taxi până la autogară, pentru că nu știam drumul. Ajuns În autogara Port Authority, mă plimbasem pe lângă magazinele de cravate și chioșcurile de sandvișuri, căutând casele de bilete. Când le-am găsit, am luat un bilet pe o cursă de noapte spre Chicago, plătind tariful până În Scranton, Pennsylvania, pentru că doar atât credeam că-mi pot permite. Vagabonzii și drogații care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În direct, domnilor! Iar În localul nostru puteți urmări și meciul de fotbal! Ispititorii erau toți niște tipi interesanți, majoritatea poeți ratați, și-și petreceau timpul În librăria City Lights, frunzărind cărți broșate din colecția New Directions. Purtau pantaloni vărgați, cravate țipătoare, perciuni și cioc. Încercau să arate ca Tom Waits - sau poate că era invers. Ca personajele lui Mamet, populau o Americă inexistentă, ce seamănă cu fantasmele unui copil despre bărbații spilcuiți, traficanți și lumea interlopă. Se spune că În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
abdomen. Mă simt greoi, obosit. — N-ai vrea să te consult? Soția lui și doamna Pardon probabil că ghiciseră, și asta Îl jena pe Maigret. Avea oroare de tot ce era legat mai mult sau mai puțin de boală. Scoțîndu-și cravata, haina, cămașa și flanelul de corp, Își amintea de una dintre ideile lui de adolescent. „Nu vreau să trăiesc, spunea el atunci, cu pilule, ceaiuri, regim și activitate redusă. Mai bine să mor tînăr decît să intru În starea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
și medicamente, precum și provizii cu mâncărurile preferate. Mai erau și rochii albe cu tivurile croșetate pentru miresele lui virgine și haine de ultima modă pentru el, toate Într-o nuanță crem ivorie: cămăși lucrate după moda franțuzească, sacouri și redingote, cravate și o pălărie Panama. Cizmele din piele de ied erau mereu negre, lăcuite. Bastonul era din abanos și aur, cu mânerul incrustat În fildeș. Într-o zi, pe când era la picnic cu câteva dintre soțiile și fiii săi favoriți, plecase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
evident că nu putea. „Targă!“ Am luat legătura cu cei de la birou prin telefonul de urgență din stație. „Aduceți imediat o targă!“, le-am spus. Takahashi era congestionat la față și nu putea să vorbească. Se sufoca. I-am desfăcut cravata de la gât. Oare ce-l chinuia așa de tare... nu arăta deloc bine. L-am cărat pe targă până la birou și am sunat imediat după o ambulanță. Apoi l-am întrebat pe Toyoda: „La ce gură de metrou vine ambulanța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
impulsiv, pur și simplu își expune concepțiile în felul lui personal. Pentru că în timpul facultății a făcut jūdo, e într-o formă fizică de invidiat. Privește drept înainte și vorbește răspicat. Pare mult mai tânăr, e bine îmbrăcat și poartă o cravată frumoasă. Oare prin ce-a trecut domnul acesta de 38 de ani (la momentul respectiv) în dimineața când se ducea liniștit la serviciu și a fost surprins de atacul cu gaz sarin? Cum a reacționat? Visul meu era să călătoresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
timp și mă obișnuisem. Pentru că acum muncesc la baza din Iruma, drumul până la muncă este scurt și mult mai ușor. Însă, acum nu prea mai fac mișcare fizică și sunt cam îngrijorat din această cauză. La serviciu port costum și cravată. Poți să porți și uniformă, însă ne-au instruit ca în oraș, pe cât posibil să nu purtăm uniformă, ci haine civile. Sunt mulți care merg îmbrăcați în uniformă. Mi se pare rușinos să mergi în uniformă și cu chipiul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
să nu purtăm uniformă, ci haine civile. Sunt mulți care merg îmbrăcați în uniformă. Mi se pare rușinos să mergi în uniformă și cu chipiul pe cap într-un metrou aglomerat. Nu aveam nici o regulă cum că trebuia să purtăm cravată. E libertate. Sunt și oameni care nu poartă cravată la birou. Când am coborât la Kasumigaseki, am auzit un anunț care spunea că undeva la Kayabachō avusese loc un accident și că pe linia Hibiya, nu se mai circula, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
care merg îmbrăcați în uniformă. Mi se pare rușinos să mergi în uniformă și cu chipiul pe cap într-un metrou aglomerat. Nu aveam nici o regulă cum că trebuia să purtăm cravată. E libertate. Sunt și oameni care nu poartă cravată la birou. Când am coborât la Kasumigaseki, am auzit un anunț care spunea că undeva la Kayabachō avusese loc un accident și că pe linia Hibiya, nu se mai circula, nu se știa cât timp. Cred că era în jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
prea multe cunoștințe despre lumea confecțiilor, dar știam fabrica deoarece se află sub conducera directă a unei firme (are și o cafenea-terasă) care se află în apropierea locului de muncă al lui Aoyama. Dacă stau să mă gândesc, am cumpărat cravate și din alte magazine, dar cravata aia îmi place și acum. După interviu mi-am cumpărat la reduceri o pereche de pantaloni de un maro-cărămiziu. Nu e un magazin în care se vând haine cu linii exravagante, dacă pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
dar știam fabrica deoarece se află sub conducera directă a unei firme (are și o cafenea-terasă) care se află în apropierea locului de muncă al lui Aoyama. Dacă stau să mă gândesc, am cumpărat cravate și din alte magazine, dar cravata aia îmi place și acum. După interviu mi-am cumpărat la reduceri o pereche de pantaloni de un maro-cărămiziu. Nu e un magazin în care se vând haine cu linii exravagante, dacă pot să-mi cumpăr și eu ceva. Orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
și ea să demisionaze. Așa că amândoi am renunțat la slujbă și ne-am angajat la firma tatălui ei. E și mai aproape (râde). «Veniți!», «Păi, hai!». Cam așa s-a desfășurat discuția. E o firmă mică. Are cincisprezece angajați. Face cravate bărbătești... a obținut licența de la un producător italian și deține trei magazine de desfacere în oraș. Acum mă ocup de vânzările de aici, însă mi se pare foarte interesant. E tentantă o slujbă la o firmă de mărimea acesteia. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
forțe. Așa gândesc eu. Este un lucru fundamental.“ „Și eu lucrez în domeniul științei și se întâmplă să mă cam pripesc cu anumite lucruri“ Katayama Hiroshi (40 de ani) Poartă un costum gri, cămașă albă, o scurtă gri-închis și o cravată asortată. E foarte spilcuit și nu are nici un accesoriu inutil. Prima impresie pe care ți-o lasă e aceea a unui om de știință briliant. Cu toate astea, nu are deloc aerul acela distant de tocilar. E încă tânăr, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]