35,688 matches
-
nu se mișcă; scăpînd de rug, pentru ca pe urmă să-și șoptească, încăpățînat, șoaptă ce ajunse în cele din urmă limpede pînă la noi: Și totuși se mișcă... Într-adevăr. Dacă Arhimede s-ar fi născut mai tîrziu, în era creștină, drept-credincioșii evului de mijloc cu siguranță că l-ar fi pus pe rug, înainte ori după Galileo Galilei, nu contează. Astfel încît, Papa de astăzi l-ar fi adăugat pe lista grozăviilor și cruzimilor prin care Sanctitatea Sa cerea iertare umanității
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
românilor să nu li se dea vize, pentru că au votat masiv pentru un partid extremist, dar să li se dea bulgarilor, așa se va întâmpla! (Drept dovadă, astăzi la Sofia se bea șampanie, iar la București doar pelinul de la "cina creștină"!) Dacă "The Times" ori B.B.C. spun că România nu va intra cât îi hăul în Uniunea Europeană, să fim siguri că nu vom intra - asta dacă nu vom reboteza proprietatea de la Butimanu a "Tribunului" în "Spațiul Schengen"! Probabil că în spatele politicii
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
de fiecare dată cînd își acoperea capul înaintea celorlalți. Secretul acestei jene atît de evidente pe care i-o crea obligația de a se comporta ca un rege se afla în conștiința sa și în buna lui educație. Era profund creștin, iar creștinismul e o democrație; fusese educat pentru a fi gentilom, adică exact opusul unui rege... Nu era născut pentru a fi rege. La nașterea sa, nimeni nu a știut că asta îi va fi soarta... Ferdinand de Hohenzollern nu
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
Handoca, o antologie. Un paradox devine izbitor în lectura mea paralelă și despre el va fi vorba în editorialul de astăzi. Ce susține Mircea Eliade în articole (electorale, și ele, în bună parte) precum De unde începe misiunea României?, O revoluție creștină, Piloții orbi etc.? în esență, fiindcă n-am spațiu ca să dezvolt, el atacă întreaga clasă politică din România de după 1918, acuzînd-o de politicianism, de corupție economică și de iresponsabilitate față de destinul național. Să mai spun că aceste teme le regăsim
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
Să mai spun că aceste teme le regăsim în presa din zilele noastre? Soluția ar veni, după părerea lui Mircea Eliade, de la tinerii din generația lui (generația '27, a Manifestului "Crinului Alb"), care și-au propus să înfăptuiască o "revoluție creștină" (dar nu o "nouă Reformă", ci "o adîncire a celei mai vechi din formele de viață creștină" și anume "ortodoxia'), menită să potolească "setea neamului de a se împrospăta sufletește, de a se întări și a se spiritualiza". "Mîntuirea Neamului
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
părerea lui Mircea Eliade, de la tinerii din generația lui (generația '27, a Manifestului "Crinului Alb"), care și-au propus să înfăptuiască o "revoluție creștină" (dar nu o "nouă Reformă", ci "o adîncire a celei mai vechi din formele de viață creștină" și anume "ortodoxia'), menită să potolească "setea neamului de a se împrospăta sufletește, de a se întări și a se spiritualiza". "Mîntuirea Neamului" ar consta în acest spor de spiritualitate ortodoxă, în această revoluție spirituală capabilă să pună capăt primatului
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
Eliade pe capul guvernanților din 1937 ca o lespede, dar istoria care dă naștere paradoxului după care toate teoriile în favoarea spiritualității românești, bineînțeles, ortodoxe, sfîrșesc în nevoia statului național puternic, condus de români verzi și curățat de alogeni. Va să zică "revoluția creștină care încearcă să creeze o Românie nouă, creînd întîi un om nou, un creștin perfect" are drept scop să "restaureze raporturi de omenie și de creștinătate în sînul aceleeași comunități de sînge". Atenție, "viața civilă" care urmează să ia locul
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
devălmășiei. C. Catalano este, din câte îmi dau seama fără să-l cunosc din alte împrejurări, un amator fără ambiții, iar ediția lui trebuie privită cu circumspecție. A mai realizat în 1999 o antologie de 24 de poeme din "poezia creștină" a lui George Coșbuc, însoțite de o prefață superficială și expeditivă, tot fără explicații despre sursa poeziilor. Nu-i putem cere mai mult, căci săvârșește mai degrabă un ceremonial de pietate pentru a întreține cultul ardelenesc al lui Coșbuc. E
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
Cântărilor. Este preluată de Origen și de Sfântul Grigorie de Nyssa, mai ales în comentariile la această carte biblică. Dar se regăsește și în literatura non-creștină, mai ales la gnostici, fapt ce explică dezvoltarea pe care o are în literatura creștină populară a primelor secole, în actele martirice și în viețile sfinților; cf. J. Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique ..., p. 232. Norme de redactare Tău”60. Ea acoperă ideea atracției exercitate de Dumnezeu asupra sufletului eliberat de tentațiile corporale. Metafora scării
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
70 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XI-a, p. 267; vezi și Contra Eunomium, III; cf. L. Méridier, op. cit., p. 118; H. D. Saffrey, op. cit., p. 537. 71 Întânim des imaginea aripilor în literatura creștină primară, atunci când se descrie urcușul spiritual. Astfel, o găsim la Clement Alexandrinul, Sfântul Grigorie de Nazianz, Sfântul Ioan Gură de Aur și Sfântul Chiril al Alexandriei; cf. A Patristic Greek Lexicon, ed. G. W. H. Lampe, Clarendon Press, Oxford, 1961
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
purtătoare. La căpătâi, de-a pururi prin vremuri să vegheze un simbol al credinței cu mărturia vieții, o cruce cu-al său nume și veșnicia morții. Pentru fii, pentru nepoți, de-or vrea să mediteze. 8 Martie Din vol.,,Tradiții creștine și ritualuri popupare românești" Referință Bibliografică: DESTIN DE MAMĂ / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1526, Anul V, 06 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
destine, cu simbol de primăvară. Dar sentimente materne cu nostalgii de părinte, se pierd în noapte eternă, printre ronduri de morminte. Obicei să nu dispară din tradiții populare, vin în orice primăvară, simbolice mărțișoare. De 1 Martie, din vol.,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: SIMBOLUL MĂRȚOȘORULUI / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516, Anul V, 24 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SIMBOLUL MĂRȚOȘORULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382727_a_384056]
-
probabil că vom cădea de multe ori. Dar adevărata descoperire a vieții creștine ca luptă și nevoință reprezintă trăsătura esențială a postiri. O credință care nu a biruit îndoielile și ispita este rar o credință adevărată. Din păcate, în viața creștină nu este posibil niciun progres fără amara experiență a căderilor. Prea mulți încep postirea cu entuziasm și renunță după prima cădere. Dacă după ce am căzut și ne-am supus poftelor și patimilor noastre reluăm totul de la capăt și nu renunțăm
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
nu mai au nici sine; Foamea de bani,n-are cortine. Ne-au fugărit în țările străine... Ce s-a întâmplat ,românule,cu tine? , Pământul nostru", aur ,inca tine...... Privești pe înaltele coline, Biserici,mănăstiri divine, Ne dă speranță ,bunule creștine, Că într-o zi ,tu ,vei trăi mai bine! , Frumoasa țară avem ,române..! Speranta-i prima...ultima , ce vine.... ! Credință în Dumnezeu,ne va rămâne, Că într-o zi ,tu ,vei trăi mai bine! . Ce s-a ales ,românule,de
CE S-A ALES ROMÂNULE DE TINE? de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382802_a_384131]
-
acesta, de o inspirație senină, se ocupă de ceea ce deosebește esențial cele două religii: creștină și mozaică. Tălmăcesc doar unele fragmente ce mi s-au părut mai interesante pentru cititorul de astăzi, avizat. * * * " Dintre toți cei ce au atacat religia creștină în scrierile lor, evreii sunt poate cei mai de temut; iar dacă le-ai opune minunile Domnului nostru Isus Cristos, unui cărturar mediocru i-ar fi cu neputință să le țină piept iudeilor (...). "Toldo Jeschut este cea mai veche scriere
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
nazist. E, în același timp, povestea lui Andreas Sam, fiul - Bildungsroman și Carte a Morților. Dispariția în holocaust a acestui antierou e încă și mai absurdă - Sam nu-și revendică niciodată apartenența la comunitatea evreiască (în plus, are o soție creștină), iar �pananimismul" său are ceva din nebunia primilor profeți, a întemeietorilor de religii, e dincolo de timp și mai presus de spațiu. Cu aerul său de Mîșkin sîrb, Eduard e o figură contrariantă, hăituită de vajnici căutători de spioni, disprețuit de
Europa de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16047_a_17372]
-
eu l-am făcut în altă parte. Dar chiar fără acestea, ceea ce urmează aici nu prezintă un tot. Dintre "prietenii" omului, lipsește Dumnezeu, zugrăvirii căruia, după credințele românilor, n-am putut să-i fac loc laolaltă cu atîtea spirite, parte creștine, iar cele mai multe păgînești, pentru o pricină lesne de înțeles. De asemenea lipsește și icoana Diavolului care, prin mărimea ei, ar fi fost o piedică pentru sintetizarea lesnicioasă a celor mai multe din capitolele acestei cercetări..." Prima secțiune a volumului (Pamfile o numește
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
fără a ajunge însă la condamnarea fără replică din DEX. Cum e de așteptat, în țările cu tradiție catolică sensurile cuvintelor respective sunt predominant pozitive; italienescul casistica e definit într-un dicționar recent (De Mauro 2000) ca "parte a teologiei creștine care aplică principiile moralei la cazuri de conștiință specifice, spec. pentru a le clasifica și a extrage din ele norme de comportament"; o nuanță ironică apare doar la casista "teolog expert în analizarea și în rezolvarea cazurilor de conștiință", care
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]
-
mai mult. Un întreg capitol al acestui incitant dialog publicat este intitulat " Ce fel de cultură ne trebuie". Dl. Adrian Marino apreciază: "Nu cred deloc în secte, loje, cuiburi, în orice formă de cultură de "grup". Și nici în... "apocrife" creștine. Doresc o cultură română mult mai diversificată, polivalentă, policentrică. O cultură română democratică, pluralistă, criticistă, laică și care să nu se orienteze după mesajele inițiatice ale unui "maestru spiritual"". Acest ultim pasaj se referă, evident, la Const. Noica și școala
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
relația cu cele sfinte. Nu o puteam face în civil, așa că am făcut rost de straie preoțești, de la o casă de producție. Nu o puteam face nici fără un pretext serios, așa că ne-am constituit într-un Birou Electoral Patriarhal Creștin și Democrat, am executat un Buletin de vot pentru preafericita funcție de Patriarh al BOR, mandatul 2007-2013, două ștampile (una cu Votat și una cu Amin!) și am coborît la talpa României, să aflăm pe cine vor țăranii în fruntea Bisericii
Cum era să devină Linda Evanghelista Patriarhul României by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19827_a_21152]
-
Bărbosu și îl îmbrățișează, aproape lăcrimînd. Plecăm spre București, copleșiți. N-am luat bătaie, ba chiar dimpotrivă. E clar. Haina face pe om, iar ÎPS Daniel are o rivală puternică în Linda Evanghelista. Trecem din nou pe lîngă niște tinere creștine. Cu glas evlavios, părintele-copilot Bărbosu lansează o temă de meditație: “Ce-ar fi să le punem mîna pe fund?”. Doamne, iartă-ne! A consemnat Simona TACHE, pentru Academia Cațavencu, august 2007
Cum era să devină Linda Evanghelista Patriarhul României by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19827_a_21152]
-
a unor valoroase cetăți, temple, bazilici și biserici, cum ar fi cetățile de la Histria, Tropaeum Traiani și Callatis, templele romane din Augusta Sarmizegetusa Ulpia Traiana Dacica, Palatul Augustalilor și Amfiteatrul din aceeași localitate antică. Filmul acordă o importanță deosebită arheologiei creștine prin prezentarea martirilor de pe teritoriul dobrogean, martirionul din Niculițel, mormântul pictat din Tomis și mormântul princiar din vecinătatea cetății Callatis. Filmul este prima încercare a documentarului românesc de a realiza o istorie a credințelor de pe teritoriul României, sub consilierea științifică
Agenda2003-15-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280892_a_282221]
-
de anul trecut sunt cuprinse în valoarea de contract a primului trimestru din 2003. ( O. N.) Seminar Vineri, 4 aprilie, la ora 17, începe seminarul cu tema „Educația în perspectiva prevenirii traficului de femei“, organizat de Forumul Ecumenic al Femeilor Creștine din România la sediul Centrului Diecezan de Tineret (str. Augustin Pacha nr. 2 - în spatele Shopping Center Bega). Seminarul, ce va continua sâmbătă, 5 aprilie, își propune să prezinte fenomenul, cauzele de manifestare și consecințele acestui flagel frecvent în societatea contemporană
Agenda2003-14-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280870_a_282199]
-
De sfintele paști Mesaj de Paști Dragi credincioși, iubiți frați și surori în Domnul! Iată-ne ajunși, din mila și bunăvoința lui Dumnezeu, încă o dată la - din punctul de vedere al Mântuirii noastre - cea mai importantă sărbătoare creștină: Învierea Domnului nostru Isus Christos. De aceea, cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paști, trebuie să ne gândim mai mult decât oricând la cuvintele Mântuitorului nostru care a spus: „Eu sunt învierea și viața“. Numai prin El putem avea parte de
Agenda2003-16-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/280910_a_282239]
-
și părtași cu trupul la viața veșnică, după cum ne încredințează Sf. Ap. Pavel: „când ființa aceasta stricăcioasă se va îmbrăca în nestricăciune și ființa aceasta muritoare se va îmbrăca în nemurire“ (I Corinteni 15, 54). Învierea stă la temelia credinței creștine, după cum scria același apostol: „Dacă Hristos n-a înviat, atunci zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică este și credința voastră“ (I Corinteni 15, 14). Din moment ce credem în Învierea lui Hristos, avem datoria morală de a deveni „martori“ ai acesteia (Luca 24
Agenda2003-17-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280934_a_282263]