1,554 matches
-
o sursă de prestigiu pentru orice partid important din România. Principalele partide ale țării au făcut eforturi și au fost acceptate în marile federații internaționale: în Internaționala Socialistă (PSDR, PD vreme de peste un deceniu, apoi, din 2004, PSD), în Internaționala Creștin-Democrată (PNȚCD, UDMR), în Internaționala Liberală (PNL), în Partidul Socialiștilor Europeni (azi este PSD), în Partidul Popular European (PNȚCD, UDMR, iar apoi, din 2005, și PD, care a venit din familia socialistă), în Partidul Liberalilor Europeni (PNL, iar apoi, din 2005
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
căci partidele membre își conservă puterea națională și promovează interesul național. Cartea relevă și divergența între socialiștii francezi, susținători ai sloganului "Socialiști din toată Europa uniți-vă!", și cei italieni, care pledează pentru formarea unui larg grup reformist, cuprinzînd social-democrați, creștin-democrați, liberali și ecologiști, pentru a contracara dreapta conservatoare. Asta deoarece Partidul Popular European s-a lărgit considerabil și a devenit cel mai puternic în prezent. În fruntea PSE s-au remarcat președinții Robin Cook (ales în 2001) și Poul Nyrup
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
într-un rol de legitimare a politicilor europene în rîndul cetățenilor 15. Din această perspectivă, partidele politice au decis să se folosească de europartide. Cu privire la PPE și PSE, Robert Ladrech concluzionează că activitățile acestor două mari familii politice socialiștii și creștin-democrații urmăresc influențarea orientării generale a politicilor europene. Această încercare dacă se va dovedi reușită poate contribui nu doar la întărirea legitimității acestei polity a UE, ci și la atenuarea problemei pertinenței partidelor naționale 16. În contribuția sa, John Gaffney propune
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
spre socializarea elitelor din noile partide democratice, spre influențarea construcției partidelor politice, ca și spre credibilitatea și legitimitatea anumitor forțe politice 34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd de familiile politice clasice (creștin-democrate, conservatoare, liberale și socialiste cu excepția verzilor) și partidele din afara standardului (naționaliste, populiste și ostile minorităților), care sînt excluse de la cooperarea partinică transnațională 35. Aceste din urmă tipuri de partide nu sînt totuși numaidecît slăbite. 1.1.1.3. Reprezentarea Pe
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
nu prea erau înclinați să "lucreze" în cadrul structurilor instituționale europene, considerînd construcția europeană "incompatibilă" cu obiectivele lor138. Apoi, miza constă în ajungerea la o viziune comună în cadrul federațiilor europene de partide. De exemplu, tema a fost analizată din perspectiva ralierii creștin-democraților la tezele unei Europe federale și comunitare 139. În 1998, Elizabeth Bomberg observa că în "cursa pentru alegerile europene din 1994, verzii au încercat din nou să realizeze o viziune comună. În 1993, Federația Europeană a Partidelor Verzi (FEPV) a
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
europene: acesta condiționează parțial dezvoltarea europartidelor. El implică mai multe dimensiuni, a căror incidență variază în timp. 2.4.1. Cadrul instituțional al UE Ca regulă generală, nașterea FEP e determinată de efectele integrării europene, ceea ce se confirmă pentru familiile creștin-democrată, liberală și social-democrată. Mai tîrziu va fi rîndul verzilor și regionaliștilor. Ne putem întreba, desigur, de ce alte familii politice întîmpină greutăți în a se organiza pe plan european, ca, de exemplu, extrema dreaptă. Cadrul instituțional european are totuși o influență
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
PSCE către forțele de stînga, pentru a influența orientarea integrării europene. Mai recent, ne amintim de cerearea lui Giuliano Amato și Massimo D'Alema de a se "construi" o casă pentru toți reformiștii, în care "socialiștii să se întîlnească cu creștin-democrații pentru care rămînerea în PPE este din ce în ce mai dificilă, precum și cu cele mai moderate curente ale liberalismului și cu cultura apărătorilor mediului"278. Aceste forțe politice ar împărtăși ideea "de a guverna societatea europeană sub marca egalității drepturilor, a valorii persoanelor
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
acord asupra strategiei și tacticii pe care europartidul social-democrat ar trebui să le adopte. În speță, francezii susțin întărirea cooperării cu social-democrații și forțele vii, în timp ce italienii sînt mai degrabă pentru construirea unei structuri care să-i primească și pe creștin-democrați, liberali și verzi, pentru a răspunde provocării aduse de lărgirea grupului politic PPE-DE și a Partidului Popular European. Între timp, federația social-democrată s-a deschis și mai mult la nivel european. Desigur, nu este nici o schimbare în privința IS, a grupului
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
lui Bartolini, cum că federațiile se confruntă cu probleme de acțiune colectivă 714. Desigur, au existat contacte și schimburi cu actori partinici din alte federații europene de partide. În actul întîi, PS portughez, aflat la guvernare, avea relații bune cu creștin-democrații și prim-miniștrii belgian și luxemburghez, Jean-Luc Dehaene și Jean-Claude Junker. Într-o situație primejdioasă, Partidul Laburist Britanic a fost favorabil liberalizării piețelor, apropiat prin asta de liderul spaniol Aznar, al cărui partid popular era la putere. Faptul are implicații
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
grădinii erau pline de oaspeți, care, fără icre negre, languste și șampanie Mumm, se arătau foarte mulțumiți de excelenta primire! Foloseam aceste acțiuni protocolare pentru a invita și câte un om de afaceri, profesor universitar sau medic, membri ai Partidului Creștin-Democrat, Socialist sau chiar Comunist, sau simpatizanți ai lui Allende. Aceștia se retrăgeau discret la un moment dat într-un salonaș mai izolat pentru a discuta între ei, întrucât astfel de întâlniri în "afară" erau periculoase, putându-se solda cu arestări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Eu știu tot felul de foști comuniști care sunt niște oameni foarte rezonabili. De la Bârlădeanu, care ne-a luat partea când au venit minerii... V.A. : Bârlădeanu, în tinerețea lui, când era asistent univer‑ sitar la Iași, a fost național-țărĂnist, creștin-democrat deci. A.M.P. : Nu știam că a fost creștin-democrat. V.A. : În cartea de convorbiri cu domnul Coposu publi‑ cată în 1992, îi spuneam la un moment dat domnului Coposu, așa mai în glumă, că în anii ’30 PNȚ-ul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
niște oameni foarte rezonabili. De la Bârlădeanu, care ne-a luat partea când au venit minerii... V.A. : Bârlădeanu, în tinerețea lui, când era asistent univer‑ sitar la Iași, a fost național-țărĂnist, creștin-democrat deci. A.M.P. : Nu știam că a fost creștin-democrat. V.A. : În cartea de convorbiri cu domnul Coposu publi‑ cată în 1992, îi spuneam la un moment dat domnului Coposu, așa mai în glumă, că în anii ’30 PNȚ-ul era un fel de pepinieră de cadre a PCR
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
care, fără icre negre, languste și șampanie Mumm, se arătau foarte mulțumiți de excelenta primire! Foloseam aceste acțiuni protocolare pentru a invita și câte un om de afaceri, profesor universitar sau medic, de care știam că sunt membri ai Partidului Creștin-Democrat, Socialist sau chiar Comunist, sau simpatizanți ai lui Allende. Aceștia se retrăgeau discret la un moment dat într-un salonaș mai izolat pentru a discuta între ei, întrucât astfel de întâlniri în "afară" erau periculoase, putându-se solda cu arestări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nostru să mă (și să ne) trezească brusc la realitate. Deșteptarea din iluziile creștine, ca și din cele democratice ne-a produs-o din nou pe 23 martie un om pe care l-am delegat să ne reprezinte: domnul senator creștin-democrat Ioan Burghelea. În acea zi, parlamentarii români își votau salariile. La replica proaspăt exclusului George Pruteanu că parlamentarii nu pot să-și calculeze salariile după o bază diferită față de ceilalți bugetari, cetățeanul de rangul întâi, colegul său legiuitor Ioan Burghelea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
o sursă de prestigiu pentru orice partid important din România. Principalele partide ale țării au făcut eforturi și au fost acceptate în marile federații internaționale: în Internaționala Socialistă (PSDR, PD vreme de peste un deceniu, apoi, din 2004, PSD), în Internaționala Creștin-Democrată (PNȚCD, UDMR), în Internaționala Liberală (PNL), în Partidul Socialiștilor Europeni (azi este PSD), în Partidul Popular European (PNȚCD, UDMR, iar apoi, din 2005, și PD, care a venit din familia socialistă), în Partidul Liberalilor Europeni (PNL, iar apoi, din 2005
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
căci partidele membre își conservă puterea națională și promovează interesul național. Cartea relevă și divergența între socialiștii francezi, susținători ai sloganului "Socialiști din toată Europa uniți-vă!", și cei italieni, care pledează pentru formarea unui larg grup reformist, cuprinzînd social-democrați, creștin-democrați, liberali și ecologiști, pentru a contracara dreapta conservatoare. Asta deoarece Partidul Popular European s-a lărgit considerabil și a devenit cel mai puternic în prezent. În fruntea PSE s-au remarcat președinții Robin Cook (ales în 2001) și Poul Nyrup
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
într-un rol de legitimare a politicilor europene în rîndul cetățenilor 15. Din această perspectivă, partidele politice au decis să se folosească de europartide. Cu privire la PPE și PSE, Robert Ladrech concluzionează că activitățile acestor două mari familii politice socialiștii și creștin-democrații urmăresc influențarea orientării generale a politicilor europene. Această încercare dacă se va dovedi reușită poate contribui nu doar la întărirea legitimității acestei polity a UE, ci și la atenuarea problemei pertinenței partidelor naționale 16. În contribuția sa, John Gaffney propune
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
spre socializarea elitelor din noile partide democratice, spre influențarea construcției partidelor politice, ca și spre credibilitatea și legitimitatea anumitor forțe politice 34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd de familiile politice clasice (creștin-democrate, conservatoare, liberale și socialiste cu excepția verzilor) și partidele din afara standardului (naționaliste, populiste și ostile minorităților), care sînt excluse de la cooperarea partinică transnațională 35. Aceste din urmă tipuri de partide nu sînt totuși numaidecît slăbite. 1.1.1.3. Reprezentarea Pe
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
nu prea erau înclinați să "lucreze" în cadrul structurilor instituționale europene, considerînd construcția europeană "incompatibilă" cu obiectivele lor138. Apoi, miza constă în ajungerea la o viziune comună în cadrul federațiilor europene de partide. De exemplu, tema a fost analizată din perspectiva ralierii creștin-democraților la tezele unei Europe federale și comunitare 139. În 1998, Elizabeth Bomberg observa că în "cursa pentru alegerile europene din 1994, verzii au încercat din nou să realizeze o viziune comună. În 1993, Federația Europeană a Partidelor Verzi (FEPV) a
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
europene: acesta condiționează parțial dezvoltarea europartidelor. El implică mai multe dimensiuni, a căror incidență variază în timp. 2.4.1. Cadrul instituțional al UE Ca regulă generală, nașterea FEP e determinată de efectele integrării europene, ceea ce se confirmă pentru familiile creștin-democrată, liberală și social-democrată. Mai tîrziu va fi rîndul verzilor și regionaliștilor. Ne putem întreba, desigur, de ce alte familii politice întîmpină greutăți în a se organiza pe plan european, ca, de exemplu, extrema dreaptă. Cadrul instituțional european are totuși o influență
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
PSCE către forțele de stînga, pentru a influența orientarea integrării europene. Mai recent, ne amintim de cerearea lui Giuliano Amato și Massimo D'Alema de a se "construi" o casă pentru toți reformiștii, în care "socialiștii să se întîlnească cu creștin-democrații pentru care rămînerea în PPE este din ce în ce mai dificilă, precum și cu cele mai moderate curente ale liberalismului și cu cultura apărătorilor mediului"278. Aceste forțe politice ar împărtăși ideea "de a guverna societatea europeană sub marca egalității drepturilor, a valorii persoanelor
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
acord asupra strategiei și tacticii pe care europartidul social-democrat ar trebui să le adopte. În speță, francezii susțin întărirea cooperării cu social-democrații și forțele vii, în timp ce italienii sînt mai degrabă pentru construirea unei structuri care să-i primească și pe creștin-democrați, liberali și verzi, pentru a răspunde provocării aduse de lărgirea grupului politic PPE-DE și a Partidului Popular European. Între timp, federația social-democrată s-a deschis și mai mult la nivel european. Desigur, nu este nici o schimbare în privința IS, a grupului
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
lui Bartolini, cum că federațiile se confruntă cu probleme de acțiune colectivă 714. Desigur, au existat contacte și schimburi cu actori partinici din alte federații europene de partide. În actul întîi, PS portughez, aflat la guvernare, avea relații bune cu creștin-democrații și prim-miniștrii belgian și luxemburghez, Jean-Luc Dehaene și Jean-Claude Junker. Într-o situație primejdioasă, Partidul Laburist Britanic a fost favorabil liberalizării piețelor, apropiat prin asta de liderul spaniol Aznar, al cărui partid popular era la putere. Faptul are implicații
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
ei, mai ales cu cei de dreapta, cei din succesiunea bătrânului Adenauer, care, ca și De Gaulle În Franța vecină, pusese bazele nu numai ale noului stat german liber, dar și al germenilor noii uniuni europene libere, membrii marelui partid Creștin-Democrat. În contradicție, uneori acerbă, cu invazia nu rareori brutală a capitalului american și urmare a „șocului” pe care l-a provocat nazismul În „ideologia germană”, vârfurile culturii În Germania de Vest s-au „aplecat” spre stânga, cum era, Într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nu ai vocație de erou, nu te mai ostenești să mai faci vreo deosebire. În vreme ce, într-o societate liberă, vrând-nevrând trebuie să spui: "Eu sunt pentru acest partid, iar nu pentru celălalt, pentru partidul liberal, nu pentru cel social-democrat, pentru creștin-democrați, nu pentru radicali etc." Așa mi s-a întâmplat și mie. Acuma, în ce-i privește mai ales pe tinerii care merg în străinătate, de multe ori bagajul pe care îl duc cu ei acolo este cel al atitudinii clientelare
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]