55,062 matches
-
că Hristos putea să-i vindece. La întrebarea pusă de Bunul Mântuitor dacă ei cred că El ar putea face aceasta, orbii au răspuns cu credință neîndoielnică: Da, Doamne. Astfel, Mântuitorul văzând credința lor, le-a răspuns: Fie vouă după credința voastră (Matei 9,29). Aceleași cuvinte le spune tuturor Domnul Hristos și astăzi. Dar în sufletul unora, de multe ori se cuibărește dubitativul dacă și atunci încearcă scuze: Dacă n-o să am bani cu ce să-i crescĂDacă nu le
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
pildă pe Ilie sau pe Moise, căci cineva s-ar putea scuza și ar putea argumenta că ei au fost drepți și de aceea i-a ascultat Dumnezeu. A dat ca pildă niște necuvântătoare, ca să rușineze pe cei slabi în credință. Remediul acestui nu pot, ar putea fi : Toate le pot în Hristos, Cel care mă întărește (Filipeni 4,13). Iată ce spune David fiului său Solomon : Dacă tu, fiul meu, vei trăi după Legea cea Dumnezeiască, nu te va întâmpina
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
cinste să fie învrednicit cineva să treacă pe copiii lui în Împărăția cerurilor și să-i facă sfinți<footnote Mitr. Hieroteos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă, trad. de Prof. Ioan Diaconescu, Edit. Sophia, București, 2001, p.162. footnote>. să avem curaj și credință în Dumnezeu că ne va ajuta să naștem și să creștem câți copii va vrea El să ne dăruiască. Acolo unde copiii nu sunt doriți, se vor simți ca o povară pentru părinți, aceștia din urmă trădând faptul că iubirea
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
teolog cu o gândire profundă și o mare putere de a sistematiza și expune ideile. Și nu numai atât, ci el este remarcabil pentru ideile sale inovatoare, pentru faptul că a întrebuințat filosofia și retorica păgână în prezentarea și susținerea credinței creștine și a trăirii corecte a acesteia și pentru că „a sprijinit învățătura sa pe datele Sfintei Scripturi, care nu contrazic rațiunea, ci se armonizează cu ea”<footnote F. Cayré, Précis de Patrologie, Histoire et doctrine des Pères et Docteurs de
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
et doctrine des Pères et Docteurs de l’Église, Tome Premier, Livres I et II, Sociéte de S. Jean L’Évangéliste, Desclée et cie, Éditeurs Pontificaux Paris -Tournai-Rome, 1927, p. 414. footnote>. Filosof fiind, el se străduia să armonizeze învățăturile credinței cu rațiunea și să demonstreze acordul lor total. După Origen, el a furnizat prima prezentare sistematică și organică a credinței creștine. Speculațiile sale doctrinare merg mult dincolo de controversele contemporane și contribuie la progresul teologiei. Nici un alt Părinte al celui de-
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Évangéliste, Desclée et cie, Éditeurs Pontificaux Paris -Tournai-Rome, 1927, p. 414. footnote>. Filosof fiind, el se străduia să armonizeze învățăturile credinței cu rațiunea și să demonstreze acordul lor total. După Origen, el a furnizat prima prezentare sistematică și organică a credinței creștine. Speculațiile sale doctrinare merg mult dincolo de controversele contemporane și contribuie la progresul teologiei. Nici un alt Părinte al celui de-al patrulea secol nu a utilizat atât de extensiv filosofia precum Grigore de Nisa în strădania sa de a aduce
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Speculațiile sale doctrinare merg mult dincolo de controversele contemporane și contribuie la progresul teologiei. Nici un alt Părinte al celui de-al patrulea secol nu a utilizat atât de extensiv filosofia precum Grigore de Nisa în strădania sa de a aduce misterele credinței mai aproape de înțelegerea umană. Este adevărat, nu ezită să critice filosofia păgână și să o compare cu o fiică stearpă și searbădă a regelui egiptean (Exodul 2, 1-10). Bineînțeles, Grigore știe prea bine că filosofia nu poate fi independentă și
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, p. 119. footnote>, Sfântul Grigorie are meritul de a fi sistematizat elementele teologiei de până la el și de a fi dat formule sau demonstrații filosofice unora din adevărurile de credință. El are, de asemenea, meritul de a fi lăsat Bisericii un tratat sistematic de doctrină: Marele Cuvânt Catehetic, după tratatul lui Origen, Περί ἀρχών. Purificarea sufletului miresei pentru unirea cu Mirele Așa cum preciza și Anthony Meredith în lucrarea sa Capadocienii
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
la simbolistica șofranului menționat la Cântarea Cântărilor 4, 14. Prima dintre acestea două este, de fapt, învățătura lui Aristotel despre virtute ca punte între două extreme; cea de-a doua, o interpretare foarte răspândită, ține de fapt de învățătura de credință. Sfântul Grigorie conchide: „După aceste două interpretări voi lăsa în seama cititorilor mei să o aleagă pe cea care le este pe plac, ori pe amândouă. Într-un fel, până la urmă, vor ajunge cu toții în același punct. Căci una călăuzește
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, p. 87. footnote>. Atunci sufletul „a cunoscut pe Cel căutat, astfel că e cunoscut numai în a nu fi înțeles ce este ... și părăsind calea înțelegerii am aflat prin credință pe Cel dorit”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 893. footnote>. Comentând asupra Cântului 3, 1 („Noaptea, în patul meu, L-am căutat pe El, Cel pe care sufletu-mi
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
6-9. footnote>, numai atunci realizează ea că Preaiubitul este cunoscut doar în necunoaștere<footnote In Canticum canticorum, VI, GNO, 183.2-3. footnote>. Abandonând tot ceea ce a înțeles vreodată, îl găsește pe Preaiubit, nu prin înțelegere, ci prin înțelegerea incomprehensibilă a credinței<footnote Ibidem, 183.7-9. footnote>. În această prezentare mișcătoare a căutării Preaiubitului de către mireasă, vedem la lucru strategia pedagogică a cărții In Canticum canticorum. Imaginea erotică a patului nupțial (uniunea cu Cuvântul) este prezentată în fața miresei. Aceasta îi trezește dorința
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Imediat, contextul migrează spre apofatic, semnalizat de marcajele apofatice grigoriene, cum ar fi întunericul și diversele expresii oximoronice: mireasa se află într-o stare de perfecțiune, dar încă la chiar începutul călătoriei sale; ea cunoaște prin necunoaștere; înțelege prin înțelegerea credinței ceea ce prin definiție nu poate fi niciodată înțeles. Mai mult, vedem cum dorința, atrasă și amplificată se mută nu numai în întunericul apofatic, dar chiar dincolo de gândurile care par corecte pentru uniunea prin credință cu Preaiubitul. Într-adevăr, înțelegerea incomprehensibilă
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
cunoaște prin necunoaștere; înțelege prin înțelegerea credinței ceea ce prin definiție nu poate fi niciodată înțeles. Mai mult, vedem cum dorința, atrasă și amplificată se mută nu numai în întunericul apofatic, dar chiar dincolo de gândurile care par corecte pentru uniunea prin credință cu Preaiubitul. Într-adevăr, înțelegerea incomprehensibilă a uniunii prin credință a transformat înțelegerea noetică-erotică într-o palmă deschisă a receptivității bucuroase. În sfârșit, vedem încă o dată această educație apofatică a dorinței revărsându-se în logofatic: mireasa se întoarce și vorbește
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
nu poate fi niciodată înțeles. Mai mult, vedem cum dorința, atrasă și amplificată se mută nu numai în întunericul apofatic, dar chiar dincolo de gândurile care par corecte pentru uniunea prin credință cu Preaiubitul. Într-adevăr, înțelegerea incomprehensibilă a uniunii prin credință a transformat înțelegerea noetică-erotică într-o palmă deschisă a receptivității bucuroase. În sfârșit, vedem încă o dată această educație apofatică a dorinței revărsându-se în logofatic: mireasa se întoarce și vorbește fiicelor Ierusalimului. Acest discurs are același efect asupra lor pe
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
14-15; v. Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs”, în Modern Theology, 18:4, October, 2002, p. 517-518. footnote>. Deci, singura cunoaștere posibilă a lui Dumnezeu este aceea a credinței, ce-l sesizează pe Dumnezeu deasupra conceptelor. Tot ce poate obține mireasa în noapte este un sentiment de prezență: „Mirele e de față, dar nu se vede. Căci cum s-ar vedea Cel nevăzut? Dar dăruiește sufletului o anumită simțire
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
același timp eludând recunoașterea inechivocă și rămânând ascuns în propria-I invizibilitate<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, GNO, 324.7-12. footnote>. Ușa pe care este „primit” Hristos (εἰσοικίζεται: conform 87, 7, unde același cuvânt este utilizat pentru credință, și 183, 11 f., pentru chipul lui Dumnezeu refăcut în noi înșine) reprezintă cunoașterea noastră incompletă despre El; cheile sunt numele date Miresei, care semnifică acceptarea de către aceasta a voinței lui Hristos, și puritatea ei perfectă. Apoi, ea „Îl primește
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
interior și în anticamera exterioară; rănită de săgeata dragostei, devine chiar ea o săgeată dătătoare de dragoste; în mișcare și în repaus. „Paradoxul descleștează pumni (engl. fists) noeticierotici de înțelegere; uitând orice mod de înțelegere, mi-am regăsit iubitul prin credință”<footnote Ibidem, p. 520 . footnote>. Sfântul Grigorie spune că Cântarea Cântărilor „filosofează prin taine inefabile (ἀπορρήτων)<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 23.14. footnote>”. Adică, exersează sufletul prin intermediul inexprimabilului; caracterul apofatic al acestei strategii, ca și aluzia la Sfânta
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Chrétiennes, 416, Les Éditions du Cerf, Paris, 1996, p. 388, n. 2. footnote>. În timp ce natura divină nu poate fi explicată prin cuvinte de Sfântul Pavel, Dumnezeu poate vorbi prin el. Devenind un lăcaș al ființării lui Hristos prin uniunea cu credința, „Pavel a demonstrat că Hristos trăiește în el și a dat dovadă de faptul că Hristos vorbește prin el”<footnote In Canticum canticorum, III, GNO, 88.4-6. footnote>. Pentru că prin Sfântul Pavel, Cuvântul este Cel care vorbește, Apostolul neamurilor are
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
de Nyssa, In Canticum canticorum, VI, GNO, 183.2-3. footnote>. Prin urmare, mireasa exclamă: „Am trecut pe lângă fiecare creatură și fiecare lucru inteligibil din creație și după ce am uitat toate modurile de înțelegere, L-am descoperit pe Preaiubitul meu prin credință. Nu-L voi mai lăsa să plece odată ce L-am descoperit prin îmbrățișarea credinței”<footnote Ibidem, p. 183.5-9 footnote>. Textul abundă în motive apofatice: înălțarea în întuneric, gesturi afairetice care abandonează nivelurile de cunoaștere conceptuală. Coincidența cunoașterii și necunoașterii
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Am trecut pe lângă fiecare creatură și fiecare lucru inteligibil din creație și după ce am uitat toate modurile de înțelegere, L-am descoperit pe Preaiubitul meu prin credință. Nu-L voi mai lăsa să plece odată ce L-am descoperit prin îmbrățișarea credinței”<footnote Ibidem, p. 183.5-9 footnote>. Textul abundă în motive apofatice: înălțarea în întuneric, gesturi afairetice care abandonează nivelurile de cunoaștere conceptuală. Coincidența cunoașterii și necunoașterii, toate culminând în uniunea dincolo de concepte prin intermediul unei facultăți rezervate pentru exact acest scop
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
A Technical Term in Gregory of Nyssa” în Vigiliae Christianae, 54, 2000, p. 61-79) este de părere că, deși nu este nimic deosebit nou în privința desemnării unei facultăți a unirii, faptul că Sfântul Grigorie numește această facultate apofatică a unirii „credință” este mai curând o idiosincrazie din partea lui. footnote>. Totuși, uniunea dincolo de gând și vorbire, dincolo de orice mod de înțelegere, nu este singura preocupare a acestui text apofatic; pentru că textul trece foarte repede la ceea ce am denumit „logofază”. După această experiență
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
grădină înflorește din gura ei”<footnote In Canticum canticorum, IX, GNO, 281.2. footnote>. Totuși, această putere nu este în beneficiul miresei, ci al celor care aud spusele sale; pentru că aceștia primesc semințele în inimile lor, iar aceste „cuvinte de credință devin o grădină plantată în inimile lor”<footnote Ibidem, 282.4-7. footnote>. Inimile lor, ca și a ei, au devenit grădini de virtute. Așa cum mireasa a fost transformată prin virtutea unirii sale cu Mirele-Cuvânt, tot așa și acelea care ascultă
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
in Te”. Sfântul Grigorie ar fi fost de acord - dacă nu ar fi murit chiar în perioada în care Augustin scria aceste cuvinte - cu condiția ca acest „se va odihni în Tine” să fie înțeles ca saltul fără sfârșit al credinței în care dragostea îl găsește, apoi îl pierde, pentru a-L găsi din nou, pe Iubitul său divin<footnote R. A. Norris, „The Soul Takes Flight: Gregory of Nyssa and the Song of Songs”, în Anglican Theological Review, 80, 4, 1998
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
în toată eternitatea veacurilor mereu mai mare, se întinde (τείνεται) cu un dor și mai înfocat (σφοδροτέρω πότω) și vestește Celui iubit ... simțirea inimii sale, că adică primind săgeata aleasă a lui Dumnezeu în sine, a fost rănită, prin vârful credinței, în inimă, primind în rană săgeata iubirii. Iar iubirea, după cuvântul lui Ioan, este Dumnezeu”<footnote Ibidem, p. 285-286. footnote>. Un alt înțeles al bătăilor și rănilor primite de mireasă de la îngeri și al smulgerii vălurilor ei este că află
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
s-ar eradica dorința pasională din căutarea uniunii, nu ar mai exista uniune. Dorința corespunzător educată este cea care permite miresei să-și caute Preaiubitul trecând din tărâmul transcendent în tărâmul necunoscut, unde, în sfârșit, își găsește Preaiubitul în întunericul credinței<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, VI, 182.18-183.8. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie, există o continuitate fundamentală între înțelegerea noetică-erotică întoarsă spre ea însăși și lipsa de înțelegere noetică-erotică care, metamorfozată, este adusă în Sfânta Sfintelor
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]