19,564 matches
-
asta, idolul lor va trebui ca mai întâi să dea o lovitură de stat și să proclame dictatură. Dacă se va încumeta la așa ceva, C.V. Tudor va provoca răzmeriță sângeroasă, și va intra pe listele de criminali internațional căutați pentru crime împotriva umanității. În Europa, dictatorii nu au căutare decât astfel! În schimb țările care își exprimă preferința pentru extremism, pentru xenofobie, pentru non-democrație într-un cuvânt, sunt izolate politic și economic. Astfel că toate eforturile "țapului" și ale "partidelor trădătoare
România resentimentară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16584_a_17909]
-
politică, neguțătorii își vedeau de afaceri, tinerii de dragoste și țăranii de ogorul lor. Numai istoria știa că nu va mai duce multă vreme povara acestui stîrv în descompunere, neamul acesta care are toate însușirile în afară de cea capitală: instinctul statal. Crima elitelor conducătoare românești constă în pierderea acestui instinct..." Să punem, în loc de instinct statal, autoritate, și vom vedea că istoria se repetă. Nu istoria atotștiutoare pe care o așează Eliade pe capul guvernanților din 1937 ca o lespede, dar istoria care
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
statului național autoritar pe care o proclamă astăzi nu doar Vadim și ai lui, dar și ziariști care se consideră democrați. Teza e veche, susținătorii ei sînt noi. Dacă apologia lui Eliade din 1937 n-ar fi fost urmată de crimele legionare bine știute, aș fi fost, poate, mai îngăduitor cu teza cu pricina și aș fi rînduit-o printre utopiile naive ale unor intelectuali care au optat pentru antipolitică. Dată fiind, din nou, istoria reală (și nu aceea fictivă a lui
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
Oameni pentru care marile concepte ale democrației sunt sunete fără sens, la fel de neplăcute precum zgomotul apei la toaletă sau scârțâitului ușilor de fier ruginite, se identifică cu o voluptate - cum să zic? - animalică, bestială cu semănătorii de ură și de crimă. Astfel de personaje, pe lângă rolul nefast, au și funcția hârtiei de turnesol: ei ne arată așa cum suntem, dincolo de machiajul convențiilor, al fricii sau al prefăcătoriei. Cum se poate ieși din această stare de paralizie morală? Foarte simplu: demascând originile răului
Finala pe aparate: astăzi, imbecilitatea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16569_a_17894]
-
și fără părtinire contribuția reală a activiștilor de partid la sălbăticirea unei țări care cândva părea europeană iar astăzi e doar excrescența unei Biafre ce vede în Moscova un ideal demn de urmat. Câtă vreme Securitatea nu e denunțată pentru crimele sale (tragicul caz Ursu e privit și astăzi, în regimul "democrației", cu aceeași nerușinată indiferență cu care era privit și sub vechea dominație iliesciană!), câtă vreme securiști ce-au desfășurat activități de poliție politică îngroașă cefele în aceleași funcții călduțe
Finala pe aparate: astăzi, imbecilitatea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16569_a_17894]
-
de 4 ani, ci și la însănătoșirea pe termen lung a populației - ura!... l Este un adevăr greu sau imposibil de contestat: televiziunea ne aduce și o mulțime de vești bune, nu doar despre accidente, capturări de rețele mafiote, incendii, crime, violuri, arestări zgomotoase în lumea interlopă, descoperiri de fraude pentru care, în alte țări, vinovații sunt condamnați inclusiv la moarte, consecventa și cumplita luptă teoretică anticorupție ș.a. Veștile bune și foarte bune ar putea fi creșterea prețurilor, creșterea accizelor, care
Noi știri TV sau metode de a-l face pe român să vorbească singur by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11872_a_13197]
-
tocmai ei care îl lipsise adesea de reazăm, din pricina unei depresii în prag de nebunie. Ca și în cazul lui Pratolini, identificarea personajului-narator cu autorul cărții este explicită de la început pînă la sfîrșit. La începutul anilor '90, investigînd ca ziarist crimele atribuite așa-zisului "monstru din Florența," pe baza indiciilor, Alberto Bevilacqua a avansat ipoteza că nu era vorba de un asasin în serie, ci de o întreagă bandă. Curînd a devenit victima persecuțiilor (fiind suspectat chiar de a fi el
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
amploare: cei miopi s-au grăbit să le scoată în evidență pînă la sațietate. Tot astfel, au fost necesare, da, și sacrificii, din fericire mai mult economice decît umane, căci acestea din urmă s-au redus în măsură covîrșitoare la crimele abominabile ale rămășițelor totalitarismului irakian. În schimb, rezultatele pe care orice om obiectiv le vede de pe acum au fost de-a dreptul spectaculoase și au venit într-un ritm uluitor de rapid. Afganistanul a cunoscut primele alegeri generale din istoria
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
de 21 mai 1991. Este aproape de neconceput ca un mare savant să fie ucis prin împușcare, în miezul zilei, în toaleta unei mari universități americane, fără a se afla, după atîta vreme, cine este criminalul și care a fost mobilul crimei. Misterul care învăluie acest caz este cu atît mai inexplicabil cu cît asasinul nu și-a luat prea multe măsuri de precauție: a tras cu o armă de calibru mic, fără amortizor ( manieră nu foarte comună de a comite un
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
ale unui medium; bărbatul ciudat zărit în lift de una dintre secretare în minutele premergătoare atentatului), mă încearcă un accentuat sentiment de déjŕ vu. Traseul profesional al lui Ioan Petru Culianu și ipotezele lui Ted Anton privind mobilul și autorii crimei sînt bine știute, fapt ce demonstrează că ele au fost temeinic discutate în societatea românească. Nu trebuie să fii expert FBI pentru a înțelege faptul că întrebarea fundamentală în dezlegarea crimei nu este "cine l-a ucis pe Ioan Petru
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
și ipotezele lui Ted Anton privind mobilul și autorii crimei sînt bine știute, fapt ce demonstrează că ele au fost temeinic discutate în societatea românească. Nu trebuie să fii expert FBI pentru a înțelege faptul că întrebarea fundamentală în dezlegarea crimei nu este "cine l-a ucis pe Ioan Petru Culianu?", ci "de ce a fost ucis Ioan Petru Culianu?". Făptașul poate fi oricine, un mercenar tocmit pe o sumă oarecare de bani, important este de știut de ce era necesară crima și
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
dezlegarea crimei nu este "cine l-a ucis pe Ioan Petru Culianu?", ci "de ce a fost ucis Ioan Petru Culianu?". Făptașul poate fi oricine, un mercenar tocmit pe o sumă oarecare de bani, important este de știut de ce era necesară crima și, în funcție de aceasta, cine avea interesul să o comande. Ipotezele lui Ted Anton în această privință sînt cele pe care le știe toată lumea: bătrînii legionari din zona Chicago, supărați pe faptul că tînărul savant începuse să ia distanță față de ideile
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
Pe lîngă toate acestea poate că nu ar fi disprețuit nici ipoteza unui asasinat gratuit, pur întîmplător, ŕ la André Gide. Știu că nu știu", poți rosti socratic, după ce ai trecut în revistă toate variantele. Nici unul dintre potențialele mobile ale crimei nu poate fi scos a priori din discuție, dar parcă nici unul nu este atît de tare încît să presupună o crimă. Să nu uităm că ne aflăm la mijlocul anului 1991. Este greu de crezut că autoritățile de la București, aflate în
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
Știu că nu știu", poți rosti socratic, după ce ai trecut în revistă toate variantele. Nici unul dintre potențialele mobile ale crimei nu poate fi scos a priori din discuție, dar parcă nici unul nu este atît de tare încît să presupună o crimă. Să nu uităm că ne aflăm la mijlocul anului 1991. Este greu de crezut că autoritățile de la București, aflate în goană disperată după recuperarea onorabilității pierdute ca urmare a acțiunilor minerești din centrul capitalei, și-ar fi putut permite riscul asasinării
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
al ipotezelor de lucru și al concluziilor (parțiale, firește) anchetatorilor și o monografie aproape științifică a vieții și a operei lui Ioan Petru Culianu. Dacă la nivelul policier-ului stilul este cel jurnalistic, iar în Prolog și în primul capitol, Crima: 21 mai 1991, modelul Truman Capote (In cold blood) se vede cu ochiul liber, în capitolele dedicate biobibliografiei lui Culianu totul se schimbă. Stilul dobîndește valențe științifice, este înțesat de citate din cărțile, articolele, conferințele și cursurile profesorului și chiar
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
Se pare că el ar fi fost un luminat reformator, trădat de ai săi și atras în curse fără număr de sprijinitorii casei Lancaster, cu scopul de a opri - sau a încetini măcar - progresul. Se zice că nici multe dintre crimele ce-i sînt atribuite nu le-a făptuit. Mai scrie acolo că nici gînd ca Richard să îi fi asasinat, cu mișelie, pe cei doi copii nevinovați ai fratelui său Clarence. Ci că, dimpotrivă, aceștia ar fi trăit pînă la
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
invers. Foaia albă de hîrtie - cu puteri benefice, de fiecare dată, pentru cel care o folosește - poate să substituie orice. Inspiră un text inexistent - și astfel îi dă viață în viitor - și anulează un capriciu care ar fi generat o crimă. Dacă scrisorile ucid, hîrtia imaculată cauționează o speranță. Totdeauna viitorul e un cec în alb.
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
pare omniscientă, apoi se mulează pe evenimente pe măsură ce ele sunt descoperite. Narațiunea se țese în jurul lui Mathilde (Audrey Tautou), al cărei logodnic, Manech (Gaspard Ulliel) a fost condamnat la moarte pentru automutilare. El și alți patru soldați, vinovați de aceeași crimă, au fost lăsați pe zona de front dintre tranșeele franceze și cele germane. Cu ajutorul unei cutii care conține obiectele și scrisorile celor cinci soldați, Mathilde, convinsă că Manech e în viață, încearcă să-i dea de urmă. Scenariul e bazat
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
familie. Într-o scurtă prefață din 1997, autorul denunță "presiunea tiraniei" care l-a "silit să renunțe la orice rază de lumină asupra Ťlumii buneť românești dintre 1860 și 1950" și califică această presiune exercitată asupra sa ca "încă o crimă a stăpânilor noștri, adăugată la puzderia de crime de toate soiurile pe care mizerabilii le-au săvârșit între 1944 și 1989, aproape o jumătate de veac, mai crâncenă decât vremea Fanarioților". Dar, cu toate acestea, crede împăcat autorul, "Cronica va
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
denunță "presiunea tiraniei" care l-a "silit să renunțe la orice rază de lumină asupra Ťlumii buneť românești dintre 1860 și 1950" și califică această presiune exercitată asupra sa ca "încă o crimă a stăpânilor noștri, adăugată la puzderia de crime de toate soiurile pe care mizerabilii le-au săvârșit între 1944 și 1989, aproape o jumătate de veac, mai crâncenă decât vremea Fanarioților". Dar, cu toate acestea, crede împăcat autorul, "Cronica va rămâne și se va citi, și e un
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
istoric și realismul circumstanțelor îi permit autorului să semnaleze ceea ce consideră a fi problema fundamentală: aceea a violenței, care afectează grav identitatea individului, degradează ființa umană, o reduce la instinctul primar de supraviețuire cu orice mijloace, inclusiv trădarea, jaful și crima. În Ploaia galbenă (cel mai cunoscut roman al lui Llamazares, în Spania, unde este inclus în manualele școlare, dar și în străinătate, prin intermediul traducerilor în diverse limbi), faptul real este un fenomen social frecvent și îngrijorător din actualitatea spaniolă: depopularea
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
de neînfrânt care ar fi zădărnicit proiectul; și atunci, pentru a-și putea pune în aplicare planurile criminale l-au scos din joc pe Eminescu, arestându-l practic, înnebunindu-l și, în final, asasinându-l. Și, pentru a-și acoperi crima odioasă autorii ei au inventat teoria sifilisului; evident unul din asasini, dacă nu principalul, a fost Maiorescu. Sigur, a discuta serios asemenea inepții este stupid, ele n-ar merita să fie menționate nici cu titlul de amuzament. Din nefericire însă
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
sărut, să-ți mângâi chipul Și focul să ți-l sting în noaptea pătimașa, Dar am plecat căci mă forță destinul, Să fug fără să-i dau iubirii nici o șansă! De ce există vină în marea de iubire? Când singură să crimă de care-i acuzată, Este că n-are decât dreptul de-a alege, Între legi scrise și dragostea curată. Și mi-am ascuns în lacrimi disperarea, De umbra amintirii ce încă mă mai doare, O lume prea meschina ne-a
IMPOSIBILA IUBIRE de DORINA OMOTA în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382689_a_384018]
-
numai interpretarea lor. • Ideile turtite nu pătrund nicăieri. • Și Aleea Gânditorilor poate duce la o fundătură. • Nu de omul cu o mie de fețe mi-e teamă, ci de cel cu două. Unii revin la prima dragoste ca la locul crimei... • Celebritatea unui fals depinde de original. • Poți să fii mândru, indicele de natalitate este raportat la toată populația! • Uimitor e faptul că fiecare soacră a fost o dată fetiță. • Cine îți spune "ai un cap bun", crede exact invers. • Când scade
SINCER & MĂ MIR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382747_a_384076]
-
culorile și gabaritele?!... De luat aminte că un american, un francez sau un neamț se va revolta împotriva unor stări de lucruri din patria lui datorate erorilor guvernanților (nu fără temei se spune că eroarea politică este mai gravă decât crima) și va ști prin votul dat la viitoarele alegeri să-i sancționeze, dar niciodată nu-și va face țara troacă de porci, cam așa cum se întâmplă pe la noi, unde alegătorii demonstrează cu exemplară regularitate că nu știu ce vor, pentru ca mai apoi
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]