51,775 matches
-
pentru prezentarea ei în manualele școlare. Momentul apoteotic îl constituie apariția (și ea aranjată) a unei monografii despre ambițiosul autor, monografie în care sunt transcrise la sfârșit, tot felul de "referințe critice", inclusiv frazele binevoitoare rostite, la chefuri, de diverși critici literari, ca și fotografii din albumul familiei, însoțite de explicații de genul: "mama scriitorului, privind în zare, cu gândul la regatul cuvintelor peste care va domni fiul ei"). Având acte de identitate de scriitor (fie și falsificate), eroul nostru organizează
Regizarea succesului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12346_a_13671]
-
Scriitorilor. Așa se consumă o viață de impostură, derulată (în cele mai multe cazuri) în afara literaturii. Succesul adevărat - indicat de interesul și pasiunea cu care sunt citite cărțile cuiva - nu este cunoscut niciodată de acești scriitori autoinventați și autoproclamați, cu complicitatea unor critici literari paralizați de teamă sau silă. Așa cum există o lege care pedepsește hărțuirea sexuală, ar trebui instituită și una care să sancționeze - drastic - hărțuirea literară.
Regizarea succesului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12346_a_13671]
-
enumera în vederea debarasării: ,colaboraționismului i se adaugă Ťevazionismulť, prin care sînt denunțate, în fond, înseși modurile funcționale, necontingente și specifice ale creației" (sic !), ,în sfîrșit, să reținem și bizarul concept Ťesteticať, un substitut anxios, deși în aparență ludic, pentru estetica". Critica aplicată realului comunist i se pare - vedem cum e reluat epitetul ,reacționar" din arsenalul anilor proletcultismului - nu altceva decît ,o reîntoarcere la un soi de sociologism reacționar" și nu altceva decît (atenție: o ,actualizare"!) un ,fundamentalism ideologic". Evident ,neliniștitoare" i
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
echinoxist ,exigențele" unor Lucian Boia, Eugen Negrici, Caius Dobrescu, pe marginea cărora d-sa lansează și vaticinații: ,Cu vremea se va constata, de pildă, că Paul Goma este un prozator minor". Pe liniatura binecunoscută a postideologiei, dl Poantă blamează demersul criticii la adresa perioadei totalitare, drept un ,tip de discurs ideologizant la rîndul său". De ce mă rog? Să-i urmărim raționamentul: ,El elimină din start caracterul individual al experienței estetice". Cum așa? Urmează, ce e drept, enunțul unui adevăr aproximativ: ,Valoarea estetică
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
esteticul pur, existent doar speculativ, pe calea unor compromisuri, atunci cînd conștiința auctorială le acceptă. în logica oblică a ciudatelor d-sale demonstrații, Petru Poantă ajunge și d-sa - nu se putea altminteri! - la incriminarea ,resentimentului" ca mobil presupus al criticilor inconformiști, ilustrînd, vezi Doamne, ,instinctul parvenirii"! ,Resentimentul de acum este consecința unui complex al frustrării duble: absența dușmanului redutabil cu interdicțiile sale și pierderea prestigiului social". De parcă vestigiile comunismului ar fi dispărut peste noapte, de parcă cei ce se încumetă a
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
tratarea ei are loc într-un climat umoral, cel de atracție-repulsie, precum al unei mari iubiri ce se teme de consecințele sale, drept care se suspectează și chiar se reneagă nu fără un tîlc masochist: "De cînd am început să scriu critică literară, se confesează criticul, am avut față de specia cronicii un sentiment contradictoriu: de atracție și totodată de inconfort. June debutant într-ale meseriei, mi-a plăcut să comentez cărți noi, să le analizez pe scurt, să le evaluez. Poate că
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
o savuroasă turnură metaforică: "Mi s-a părut întotdeauna că prea mult din Ťrealitateať, din Ťadevărulť, din substanța unei cărți rămîne pe dinafara articolului de revistă, obligat să joace între limite date, ca un fel de Ťformă fixăť, miniaturală a criticii (ca sonetul, bunăoară, care, cu oricîtă virtuozitate ar fi practicat, nu poate ieși din cele paisprezece versuri!)". Apreciată astfel în condiția sa, cronica e urmărită și pe coordonata sa evolutivă. Revenirea speciei pe făgașul normal, în anii '60, apare analizată
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
ar fi practicat, nu poate ieși din cele paisprezece versuri!)". Apreciată astfel în condiția sa, cronica e urmărită și pe coordonata sa evolutivă. Revenirea speciei pe făgașul normal, în anii '60, apare analizată pertinent, în relație cu doi factori: paradigma criticii indigene din perioada interbelică și starea literaturii momentului de aproximativă "liberalizare". întîi de toate are loc o reconstituire a punților rupte de proletcultism, apoi o restaurare a autorității "instituției" critice, atît în sine cît și ca un alibi pentru ochiul
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
de proletcultism, apoi o restaurare a autorității "instituției" critice, atît în sine cît și ca un alibi pentru ochiul atoateveghetor al forurilor politice diriguitoare (ultimul aspect e interesant în privința unei producții paralele cu literatura oficială, avînd o nuanță clandestină): "Modelul criticii autohtone dintre cele două războaie mondiale a redevenit activ, oferind - pe de o parte - instrumentarul necesar pentru reconstrucția unui gen și - pe de altă parte - repere de autoritate, utile și frecvent invocate ca probe de Ťvechimeť, deci de Ťmaturitateť a
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
pe semnatarii ei, care și-au amplificat judecata, deplasînd-o din zona literară într-una mai generală, cu țelul de-a sancționa nonvaloarea, impostura, anomalia oriunde se arătau (bineînțeles, nu fără excepțiile dezolante ale compromisului): "Construit pe și apărat de verdictele criticii, sistemul literaturii române a deceniilor din urmă - și, într-o perspectrivă mai largă, al culturii creative - a constituit practic singura opoziție amplu articulată la presiunea uniformizatoare, depersonalizantă a statului polițienesc comunist". Exegetul are dreptate cînd semnalează și dezvoltarea fenomenului în
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
reculul unui Eugen Simion (simptomele acestuia se vădeau de pe atunci). A doua latură a "inadecvării" în care s-ar fi lăsat antrenată specia ar fi fost nu mai puțin decît pierderea pasului cu literatura română. Dacă, inițial, noua (recte reînnoita) critică "impresionistă" ar fi intrat într-un soi de "sincronicitate" cu literatura ce s-a înfiripat începînd cu mijlocul anilor '60, treptat ea ar fi vădit un "anacronism metodologic": "Formele sale tradiționale, utile pentru receptarea neo-modernismului anilor '60-'70, n-au
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
oare încărcată cu sarcini metodologice, structuraliste, semiotice, matematizante, psihanalitice, care să nu impieteze asupra analizei în primă instanță, să nu conturbe diagnosticul estetic precum și echilivalentul expresiv al acestuia? Dl Lefter declară totuși: "Mă număr printre cei cărora definirea repetată a criticii noastre drept Ťfoiletonisticăť (cu toate nuanțele, de la malițios pînă la peiorativ pur și simplu) li se pare o prejudecată și o eroare". Și mai departe, cu explicații care nu constituie tocmai o ratificare a condamnării cronicii ca o formă lovită
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
a renovat, l-a elasticizat, l-a echivalat cu eseul deschis virtualmente spre toată gama disciplinelor literare și culturale. Vom putea spune - atunci - că el rămîne Ťcronicar literarť în măsura în care vedem în chiar specia cronicii un fel de loc geometric al criticii de toate felurile". Și atunci? Acest "loc geometric" e oare unic, ilustrat (epuizat) într-un singur caz istoric, cel al modernismului? De ce să declarăm sfîrșitul cronicii lunecate pe toboganul "comercial", "populist" și să nu reflectăm la perfecționarea, la dezvoltarea ei
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
ni se pare aci tocmai fericită) - îl reprezintă, indenegabil, E. Lovinescu, veritabilă întrupare "a intransigenței și a onestității față de sine și față de operă". însă nu trebuie să cădem, ne avertizează dl. Lefter, într-un gen de "admirație muzeală" față de marii critici de ieri, într-o genuflexiune continuă ce ar postula conceptul aberant al unei "actualități" ne varietur. Autoritatea lor, atunci cînd se manifestă la acest mod înghețat, anistoric, riscă a fi exclusiv formală: "Ce au spus ei cîndva continuă să fie
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
Actualitatea acestui Lovinescu, profund și vizionar, e pentru mine de maximă importanță", ne asigură exegetul. Să relevăm o consonanță între această morală dilatată, plurifuncțională a operei lovinesciene (dl. Lefter o numește "o morală fabuloasă") și morala analog expansionistă a acțiunii criticilor reprezentativi din decursul "epocii de aur", nevoiți a profesa și ei "un soi de filosofie deopotrivă existențială, socio-politică și estetică". Dintr-un spirit elementar de consecvență, din intransigența de atunci decurge (sau ar trebui să decurgă!) intransigența de azi. Revizuirile
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
estetice și morale ( Chiar dacă le denumim cu un termen, lovit, vai, de peiorație: estetice!), același instrumentar trebuitor oricărei operații critice sau de istorie literară, chiar dacă bisturiul trebuie să taie mai profund în țesutul putrefiat al tendențiozității paroxistice? Unele profiluri de critici apar și ele idelizate prin absența referinței sau a accentului incisiv cuvenit asupra compromisului politic. De pildă, Ov. S. Crohmălniceanu e prizat aproape exclusiv prin prisma ultimului său avatar, de "centru magnetic al noii literaturi", de "veritabil leagăn" al generației
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
vrea să spună despre diversele stiluri critice". Ion Bogdan Lefter se silește a-și păstra capacitatea de înțelegere la cota unei lucidități ce respinge rutina, neexcluzînd ingenuitatea mirării, mirabila scînteie a surprizei. Drept care înregistrează nu o dată paradoxalele reacții ale unor critici ce emit reflecții în răspăr cu contextul mai mult ori mai puțin arid al scrisului lor: Ciudată mai e, uneori, și istoria lucrurilor! I-a fost dat tocmai lui Gherea, care a deschis drumul criticii (o numea el) Ťștiințificeť, să
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
o dată paradoxalele reacții ale unor critici ce emit reflecții în răspăr cu contextul mai mult ori mai puțin arid al scrisului lor: Ciudată mai e, uneori, și istoria lucrurilor! I-a fost dat tocmai lui Gherea, care a deschis drumul criticii (o numea el) Ťștiințificeť, să facă o adevărată pledoarie (și, culmea, tocmai în Asupra criticei, eseul lui doctrinar) pentru Ťinexplicabilulť creației criticii: Ťde multe ori intuiția, un fel de ghicire a criticului, face mai mult decît analiza; de multe ori
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
ori mai puțin arid al scrisului lor: Ciudată mai e, uneori, și istoria lucrurilor! I-a fost dat tocmai lui Gherea, care a deschis drumul criticii (o numea el) Ťștiințificeť, să facă o adevărată pledoarie (și, culmea, tocmai în Asupra criticei, eseul lui doctrinar) pentru Ťinexplicabilulť creației criticii: Ťde multe ori intuiția, un fel de ghicire a criticului, face mai mult decît analiza; de multe ori criticului i se cere inspirație ca și artistuluiť". Sau: "Șerban Cioculescu într-o pledoarie raționalistă
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
Ciudată mai e, uneori, și istoria lucrurilor! I-a fost dat tocmai lui Gherea, care a deschis drumul criticii (o numea el) Ťștiințificeť, să facă o adevărată pledoarie (și, culmea, tocmai în Asupra criticei, eseul lui doctrinar) pentru Ťinexplicabilulť creației criticii: Ťde multe ori intuiția, un fel de ghicire a criticului, face mai mult decît analiza; de multe ori criticului i se cere inspirație ca și artistuluiť". Sau: "Șerban Cioculescu într-o pledoarie raționalistă caracteristică, prin care ajunge într-un chip
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
a criticului, face mai mult decît analiza; de multe ori criticului i se cere inspirație ca și artistuluiť". Sau: "Șerban Cioculescu într-o pledoarie raționalistă caracteristică, prin care ajunge într-un chip necaracteristic pentru el să susțină legitimitatea creatoare a criticii: ŤAșadar, nu e adevărat, cum se pretinde, că fiecare critic e un scriitor ratat, ci dimpotrivă, fiecare scriitor valabil e un critic care a vrut să fie altceva decît critic, și nu a reușit decît prin puternicul spirit autocritic, condiție
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
confrate: "Scrisul lui Mircea Martin prezintă garanțiile de dreaptă rigoare etică și de elegantă profesionalitate în măsură să facă din autorul lor o prezență prețioasă în cîmpul literaturii noastre actuale". Ion Bogdan Lefter este, alături de Al. Cistelecan, liderul învederat al criticii optzeciste. Ion Bogdan Lefter: Anii '60-'90. Critica literară, Ed. Paralela 45, 514 pag., preț nemenționat.
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
dreaptă rigoare etică și de elegantă profesionalitate în măsură să facă din autorul lor o prezență prețioasă în cîmpul literaturii noastre actuale". Ion Bogdan Lefter este, alături de Al. Cistelecan, liderul învederat al criticii optzeciste. Ion Bogdan Lefter: Anii '60-'90. Critica literară, Ed. Paralela 45, 514 pag., preț nemenționat.
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
cartea arată splendind (hârtie mata, de un galben pâl, iconografie de bun-gust), astfel încât frumusețea baroca, exuberanta și mai ales înțelepciunea surâzătoare a textului lui Radu Anton Român sunt excelent puse în valoare. Nu întâmplător volumul are un remarcabil succes, de critică și de public. Iată ce scrie Louis Morice în prestigiosul Le Nouvel observateur (nr. din 21 octombrie 2004): "En décrivant șes plats, le ŤCoffe roumainť raconte son pays, des Carpates ŕ la Transylvanie. D'un moule ŕ fromage aux motifs
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
și situația satului. Retrospectiva sau flash-back-ul e cea mai importantă intervenție în cursivitatea lineară a narațiunii obiective. Subiectivitatea, câtă e, are aplecare lirică și naturistă, adesea cu inflexiuni sentimentale. Nu transpare nimic din asimilarea vreunui model european sau american, deși critica basarabeană, extrem de generoasă, vede uneori sincronizări care nu prea există. Limbajul analizei psihologice e foarte timid, slab structurat. E profund dezamăgitor să constați că nici în deceniul șapte literatura bună basarabeană (și, în mod special, romanul) nu e racordată nici
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]