51,468 matches
-
privire la excepția de neconstituționalitate. ... 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 760 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251723]
-
an, cu rata medie anuală a inflației“ din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Prevederile art. 59 din Legea nr. 223/2015, care conțin sintagma criticată, nu mai sunt în vigoare. Cu toate acestea, având în vedere Decizia Curții nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost
DECIZIA nr. 760 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251723]
-
766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată, este admisibilă din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prevederile criticate au următorul cuprins: – Art. 28 alin. (1) lit. o): „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în
DECIZIA nr. 760 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251723]
-
pensie și a unui punctaj mediu anual determinat precis, au dobândit un drept de proprietate constând într-o anumită pensie pentru limită de vârstă. ... 17. Autorii excepției consideră că, din cauza lipsei de claritate și previzibilitate a dispozițiilor de lege criticate, sunt încălcate și dreptul de acces la justiție și dreptul de a folosi căile de atac, astfel că se aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 21, ale art. 129 și ale art. 148 alin. (2), precum și celor ale art.
DECIZIA nr. 785 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251626]
-
cu caracter special. Prin urmare, întrucât sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, nici dispozițiile legale criticate, nici interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție nu sunt contrare dispozițiilor constituționale ce reglementează neretroactivitatea legii, egalitatea în fața legii, dreptul de proprietate privată și nivelul de trai. ... 21. Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări
DECIZIA nr. 785 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251626]
-
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 27. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 785 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251626]
-
așa cum a fost completată prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului
DECIZIA nr. 785 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251626]
-
unei discriminări între persoanele care și-au depus cererile de recalculare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 221/2018 și cele are au depus cererile ulterior acestei date. ... 35. Analizând susținerile autorilor excepției vizând pretinsa contrarietate dintre textul de lege criticat și prevederile constituționale care consacră principiul neretroactivității legii civile, încălcarea dreptului de proprietate, a dreptului la pensie și a dreptului la protecția socială a muncii, Curtea a reținut că „argumentele formulate de autorii excepției se referă la modificarea prin dispoziția
DECIZIA nr. 785 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251626]
-
constituționale care consacră principiul neretroactivității legii civile, încălcarea dreptului de proprietate, a dreptului la pensie și a dreptului la protecția socială a muncii, Curtea a reținut că „argumentele formulate de autorii excepției se referă la modificarea prin dispoziția de lege criticată a unui element avut în vedere la stabilirea inițială a dreptului la pensie, și anume a stagiului de cotizare. Or, față de această critică reține că, în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent și unitar, în scop reparatoriu
DECIZIA nr. 785 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251626]
-
și la art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocată din perspectiva încălcării dreptului de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, Curtea a constatat, în considerarea obiectului de reglementare a textului de lege criticat, care nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, că dispozițiile constituționale și convenționale invocate nu sunt incidente în cauză. ... 38. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât
DECIZIA nr. 785 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251626]
-
că, în dezacord cu opinia instanței judecătorești, exprimată asupra excepției de neconstituționalitate, nu solicită Curții Constituționale pronunțarea unei decizii interpretative, prin raportare la aplicarea legii în cauza dedusă judecății fondului cauzei, ci a unei decizii în interpretarea constituțională a normei criticate. Se susține că norma criticată ar trebui să ofere posibilitatea părților din proces de a dovedi, în condiții de strictă egalitate, îndeplinirea respectării termenelor procedurale. Or, noțiunea de „serviciu specializat de comunicare“, cuprinsă în textul de lege criticat, se referă
DECIZIA nr. 739 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251896]
-
a normei criticate. Se susține că norma criticată ar trebui să ofere posibilitatea părților din proces de a dovedi, în condiții de strictă egalitate, îndeplinirea respectării termenelor procedurale. Or, noțiunea de „serviciu specializat de comunicare“, cuprinsă în textul de lege criticat, se referă la transmiterea corespondenței ce implică apărarea secretului de stat, iar nu la alt tip de corespondență, respectiv cea implicată în cadrul proceselor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, cum este cauza prezentă, în care litigiul se poartă între angajat
DECIZIA nr. 739 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251896]
-
neconstituționalitate invocate. ... 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele: 14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 183 alin. (1) și alin. (3) teza a treia din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: (1) Actul de
DECIZIA nr. 739 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251896]
-
nr. 47/1992, Curtea „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de interpretare și aplicare a legii în concret la o cauză. Astfel, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate este inadmisibilă, prin prisma art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992. ... 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11
DECIZIA nr. 739 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251896]
-
nominal se constată lipsa părților, procedura de înștiințare fiind legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Se arată că textul criticat a reglementat nivelul de salarizare a specialiștilor IT, valorificând nivelul instanței/unității de parchet din care aceștia fac parte. O atare rațiune justifică adoptarea unei asemenea norme legale. Se subliniază că textul criticat, prin faptul că valorizează nivelul instanței/unității de parchet
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
a excepției de neconstituționalitate. Se arată că textul criticat a reglementat nivelul de salarizare a specialiștilor IT, valorificând nivelul instanței/unității de parchet din care aceștia fac parte. O atare rațiune justifică adoptarea unei asemenea norme legale. Se subliniază că textul criticat, prin faptul că valorizează nivelul instanței/unității de parchet în care specialiștii IT lucrează și nu cel al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nu aduce în discuție restrângerea unui drept sau a unei libertăți fundamentale. ... CURTEA
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
neconstituționalitate se arată că nu sunt îndeplinite condițiile constituționale de adoptare a ordonanțelor de urgență. Astfel, în preambulul ordonanței de urgență nu este motivată situația extraordinară, neregăsindu-se vreo împrejurare obiectivă care să reclame intervenția imperativă a Guvernului. Prin textul criticat, Guvernul a exprimat aprecierea de ordin subiectiv referitoare la corelarea nivelului de salarizare a specialiștilor IT cu conținutul activității desfășurate de aceștia, nivelul de pregătire profesională și poziția lor în procesul de înfăptuire a justiției. Or, acest lucru relevă faptul
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
schimbare a dreptului acestora de a fi ierarhizați, din punct de vedere salarial, într-o manieră care să reflecte corect conținutul și importanța muncii lor. ... 6. Cu privire la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, se arată că textul criticat este unul abrogator al unei norme care corectase pierderile salariale pe care specialiștii IT le-au înregistrat în perioada 1 ianuarie-23 iulie 2018. Simplitatea textului nu lasă niciun dubiu cu privire la scopul său, și anume salarizarea specialiștilor IT la
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
iulie 2018. Simplitatea textului nu lasă niciun dubiu cu privire la scopul său, și anume salarizarea specialiștilor IT la un nivel inferior celui avut în plată. Însă, o atare reglementare nu asigură securitatea juridică, parte componentă a previzibilității legii. Textul criticat nu permite înțelegerea concepției pe care Guvernul o are cu privire la salarizarea specialiștilor IT, mai ales că, după adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, salarizarea acestora a cunoscut cel puțin 6 modificări. De altfel
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
permite înțelegerea concepției pe care Guvernul o are cu privire la salarizarea specialiștilor IT, mai ales că, după adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, salarizarea acestora a cunoscut cel puțin 6 modificări. De altfel, textul criticat a fost în vigoare în perioada 20 februarie-6 martie 2019, perioadă după care s-a revenit la situația normativă anterioară. Se susține că prin adoptarea ordonanței de urgență criticate s-a procedat nu numai intempestiv, ci mai ales fără să
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
salarizarea acestora a cunoscut cel puțin 6 modificări. De altfel, textul criticat a fost în vigoare în perioada 20 februarie-6 martie 2019, perioadă după care s-a revenit la situația normativă anterioară. Se susține că prin adoptarea ordonanței de urgență criticate s-a procedat nu numai intempestiv, ci mai ales fără să se fi relevat nevoia de schimbare a ierarhizării specialiștilor IT. Astfel, una și aceeași activitate și poziție din sistemul funcțiilor din justiție a fost corelată în mod diferit cu
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
ierarhizării specialiștilor IT. Astfel, una și aceeași activitate și poziție din sistemul funcțiilor din justiție a fost corelată în mod diferit cu salariul cuvenit doar în planul cuantumului acestui drept. Se arată că este afectată stabilitatea nivelului salarial, iar textul criticat reflectă conduita arbitrară a Guvernului cu privire la salariile specialiștilor IT din instanțe și parchete. ... 7. Cu privire la încălcarea art. 53 din Constituție, se arată că diminuarea salarială suferită reflectă o restrângere a dreptului la salariu, corolar al dreptului
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
fost concepută ca o măsură temporară și de aplicabilitate generală. Mai mult, Guvernul nu a explicat motivele pentru care diminuarea reglementată a fost necesară pentru asigurarea echilibrului între resursele bugetare și costurile salariale și dacă a fost proporțională. Întrucât norma criticată nu respectă aceste criterii, rezultă că este contrară art. 53 din Constituție. ... 8. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. ... 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
alin. (5) privind principiul securității juridice, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 115 alin. (4) privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul criticat este o normă abrogatoare a dispozițiilor art. 120 alin. (5) și (6) din Legea nr. 304/2004. Curtea are competența de a controla constituționalitatea normelor abrogatoare (a se vedea Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]