2,154 matches
-
Polirom, Iași, 2003. PETRE Zoe, Vârsta de bronz (eseuri de istorie contemporană), Persona, București, 2000. PLEȘU Andrei, Chipuri și măști ale tranziției, Humanitas, București, 1996. POPESCU Răsvan, Purtătorul de cuvânt, Universalia, București, 2002. PREDA Cristian (coord.), România politică în 2001 (cronologia principalelor evenimente), Nemira, București, 2002. PREDA Cristian, Partide și alegeri în România postcomunistă: 1989-2004, Nemira, București, 2005. PREDA Cristian, România postcomunistă și România interbelică, Meridiane, București, 2002. RĂDULESCU-ZONER Șerban (coordonator), CLIVETI Gheorghe, ONIȘORU Gheorghe, ȘANDRU Dumitru, APOSTOL Stan, Istoria Partidului
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
-a, Meronia, București, 2004. STOICA Stan, România după 1989. O istorie cronologică, Meronia, București, 2007. STOICA Valeriu, ALIGICĂ Dragoș Paul, Provocări liberale. Dialoguri despre gândirea, istoria și practica liberalismului, Humanitas, București, 2003. ȘTEFĂNESCU Domnița, Cinci ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor (decembrie 1989-decembrie 1994), Mașina de Scris, București, 1995. ȘTEFĂNESCU Domnița, Doi ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor (ianuarie 1995-ianuarie 1997), Mașina de Scris, București, 1998. ȘTEFOI Elena în dialog cu Petre ROMAN și Andrei PLEȘU, Transformări
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Paul, Provocări liberale. Dialoguri despre gândirea, istoria și practica liberalismului, Humanitas, București, 2003. ȘTEFĂNESCU Domnița, Cinci ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor (decembrie 1989-decembrie 1994), Mașina de Scris, București, 1995. ȘTEFĂNESCU Domnița, Doi ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor (ianuarie 1995-ianuarie 1997), Mașina de Scris, București, 1998. ȘTEFOI Elena în dialog cu Petre ROMAN și Andrei PLEȘU, Transformări, inerții, dezordini. 22 de luni după 22 decembrie 1989, Polirom, Iași, 2002. TĂNASE Stelian, Miracolul Revoluției: o istorie politică
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
este izolat în căutarea dramatică întru aflarea unui răspuns, fie și iluzoriu, în ce privește realitatea enigmatică a morții. Înaintea lui (deși n-o să știm niciodată ce înseamnă „înainte de...”, pentru că, în mitologie și, în general, în culturile prealfabete, timpul are valoare proprie, cronologia matematică fiind exclusă) se cunosc și alte încercări de același fel, de la zei la eroi și „apoi” la oameni. Asemănările sunt atît de frapante, încît nici n-au putut fi observate. Două exemple din multe altele. Într-unul dintre cele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
basmul Tinerețe fără bătrînețe...), insulele fericiților (din ficțiunile mediteraneene). Greu de spus, totuși, în ce măsură mitul vegetal al zeiței, care pornește în călătorie și se întoarce cu sprijin venit din panteon, reprezintă o premieră sumeriano-babiloniană. În domeniul ficțiunilor de această natură, cronologiile devin, se știe, inoperante. Și egiptenii cunosc povestea unei divinități feminine, pe care au asociat-o, mai hotărît, cu riturile de fertilitate: Legenda despre întoarcerea zeiței Hator-Tefnut din Nubia. Hator sau Vaca Sacră este fiica lui Ra, zeul soarelui, prin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a timpului, oră, zi, săptămână, an, totuși Înțeleg mai greu unitățile mari, deceniu, secol, mileniu (eră, epocă). Se impune necesitatea de a proceda În mod intuitiv, plecând de la experiența lor de viață, pentru a le forma reprezentările de bază ale cronologiei. Unitatea principală cu care se măsoară dimensiunea temporală a evenimentelor istorice fiind "anul", există posibilitatea ca elevii să-și formeze reprezentări cât mai clare, mai concrete despre durata anului, despre scurgerea timpului În decursul unui an. Începem prin a analiza
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
din trecutul de luptă al poporului. Formarea acestor reprezentări de timp Îndepărtat se realizează mai ușor, dacă se face o corespondență mai sistematică și mai coerentă cu stadiul de dezvoltare a uneltelor și armelor de luptă. Pentru a ușura Însușirea cronologiei am afișat În clasă pentru un timp mai Îndelungat tabelul cronologic care facilitează elevilor reprezentări de succesiune a secolelor și limitele lor. secolul I, cuprins Între anii 1-100 secolul al II-lea, cuprins Între anii 101 200 secolul al III
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
indivizii le vor produce plecînd de la diverse surse de informare. Prin aceasta, ele sînt structurate în jurul a două componente: una este descriptivă, iar cealaltă evaluativă, în manieră izomorfă în raport cu ceea ce sînt RS. Este propusă o metodă de abordare care respectă cronologia următoare: O cronologie a metodelor pentru studiul imaginii Întrebare Metodă 1. Care este obiectul a cărui RS este studiată? Analiza contextului (problematizare, definiția obiectului) 2. Un anume obiect corespunde unei RS într-un grup dat? Examinarea configurării grupale de activare
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
produce plecînd de la diverse surse de informare. Prin aceasta, ele sînt structurate în jurul a două componente: una este descriptivă, iar cealaltă evaluativă, în manieră izomorfă în raport cu ceea ce sînt RS. Este propusă o metodă de abordare care respectă cronologia următoare: O cronologie a metodelor pentru studiul imaginii Întrebare Metodă 1. Care este obiectul a cărui RS este studiată? Analiza contextului (problematizare, definiția obiectului) 2. Un anume obiect corespunde unei RS într-un grup dat? Examinarea configurării grupale de activare a unei RS
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
alt exemplu de portofoliu cu tema „ Ion Creangă - ilustrarea copilăriei, a unei epoci trecute”, din perspectivă artistică, clasa a IVa . Arii curriculare implicate: Limbă și comunicare:cunoașterea operei lui Ion Creangă Științe : mediul geografic în care a trăit scriitorul Istorie : cronologie, mediul social, portul, organizarea comunității, școala, meserii, locuințe; Muzică . colecție de colinde, cântece inspirate de opera lui Creangă; Arte : ilustrarea unor fragmente, respectând realitatea timpului; Consiliere: extragerea unor învățăminte și concluzii cu caracter moralizator. Planul proiectului (structura tematică): note biografice
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
de actori / 199 Subiect și obiect / 199 Puterea și destinatarul / 200 Adjuvant și opozant / 203 Specificări suplimentare / 204 Dublarea / 205 Competența / 206 Valoarea de adevăr / 207 Alte clasificări / 208 4 Timpul / 209 Durata: două tipuri / 210 Motivația acestei distincții / 211 Cronologia: întrerupere și paralelism / 213 Succesiunea logică / 214 5 Locația / 215 6 Remarci și surse / 218 4 Postfață: Pledoarii pentru folosirea naratologiei în Analiza culturală / 221 INFORMATII SUPLIMENTARE / 227 ADDENDA LA ROMANCIERII OLANDEZI CITAȚI / 229 BIBLIOGRAFIE / 231 INDEX DE NUME / 239
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
acum, în nu mai puțin de opt variante cinematografice 2. Ordinea în care evenimentele sînt menționate în povestire este diferită de ordinea lor cronologică, pe care cititorul o face și reface constant pe parcursul lecturii. Dar manipularea sau chiar jocul cu cronologia evenimențială are diverse funcții în diverse tipuri de discursuri romanești exemplificate atît din literatura secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, cît și din romanul modernist și postmodernist. Mieke Bal subliniază dubla liniaritate a textului narativ: cea lingvistică a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de vedere din care sînt construite imaginea fabulei și lumea (ficțională) unde este ea plasată. Perspectiva este deci aspectul tehnic, constînd din plasarea punctului de vedere într-un agent anume. Dacă primul aspect de care ne vom ocupa (devierile de la cronologie) este, întîi și întîi, o trăsătură tehnică a povestirii în cele mai multe cazuri contribuind doar indirect la conturarea sensului -, acest capitol se termină cu un aspect (perspectiva pe care o vom numi "focalizare") care are mult mai multă influență asupra înțelesului
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
exemplu, că aceste probleme sînt dinadins încurcate, iar relațiile cronologice sînt ascunse în mod expres. Într-o astfel de situație, haosul cronologic cu care venim în contact rămîne totuși destul de semnificativ. Acest haos poate fi ascuns chiar în spatele unei aparente cronologii, așa cum se întîmplă în Un veac de singurătate de Gabriel García Márquez sau în L'après-midi de Monsieur Andesmas de Marguerite Duras. În alte privințe, cele două romane sînt total diferite. Semnificația pe care o putem deci atribui acestui joc
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
întîmplă în Un veac de singurătate de Gabriel García Márquez sau în L'après-midi de Monsieur Andesmas de Marguerite Duras. În alte privințe, cele două romane sînt total diferite. Semnificația pe care o putem deci atribui acestui joc impresionant cu cronologia este la fel de diferită. În romanul lui Márquez efectul constă în a lăsa oameni, generații și contexte sociale să se succeadă întrۣ-un tumult rapid, în decursul unui veac ce pare să conțină istoria umanității, și sfîrșește în eșecul absurd
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pe baza cărora și-a schimbat părerea. Acestea sînt simple supoziții despre exemple ficționale ce pot fi explicate în diferite moduri. Deseori, neînțelegerile actorilor care nu dețin informația corectă sînt "după aceea" clarificate și explicate în acest fel. Dar problema cronologiei nu este o unealtă folosită pentru a decide calitatea literară. Naratologia ajută la înțelegere, nu la evaluare. Nu există o relație directă între "jocul" cronologic și complexitatea intelectuală. În cartea pentru copii Something Very Sorry, deja menționată, vocea copilului care
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
niște termeni tehnici. Nu este vorba de nimic anormal, ci de ceva specific, care face ca un text să difere de un altul. Anacronismul poate fi găsit în aproape toate romanele, chiar și în cele care pun mare accent pe cronologie, ca de exemplu în The Evenings de Gerard van het Reve în ciuda aparentei ordonării cronologice. De asemenea, anacronismele se găsesc și în majoritatea nuvelelor, deși într-o mai mică măsură. Devierile de la cronologie tind să fie mai drastice cînd fabula
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în cele care pun mare accent pe cronologie, ca de exemplu în The Evenings de Gerard van het Reve în ciuda aparentei ordonării cronologice. De asemenea, anacronismele se găsesc și în majoritatea nuvelelor, deși într-o mai mică măsură. Devierile de la cronologie tind să fie mai drastice cînd fabula este mai complexă. Uneori, acestea pot fi rezultatul unei nevoi de a explica cît mai mult dintr-o fabulă complicată. Explicațiile iau deseori forma unei referiri la trecut. De asemenea, dificultatea de a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
deviere cronologică, și astfel aparține de E ("Apoi"). Totuși, în multe texte întîlnim doar acest tip de anacronism "real". Așa-numitul "flux al conștiinței", de exemplu, se limitează la reproducerea conținuturilor conștiinței, și astfel nu poate fi subiect în analiza cronologiei. Pentru a rezolva această problemă, dar și pentru a se putea indica în alte texte diferența dintre asemenea "false" anacronisme și altele, ca în E, sînt introduși termenii de "subiectiv" și "obiectiv". Prin urmare, un anacronism subiectiv se poate numi
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Acolo, multe din impulsuri nu sînt într-adevăr false, dar se dovedesc a fi irelevante. Acronia În secțiunile anterioare am presupus că este posibil să determinăm, cu mai multă sau mai puțină precizie, direcția, distanța și durata unei devieri în cronologie. De multe ori, nu aceasta este însă problema. Uneori, deși vedem clar că avem de-a face cu o deviere, este imposibil să o definim, fie din cauză că informațiile nu pot fi sortate, fie pentru că avem prea puține informații. Din nou
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ca eveniment. Cînd un personaj vizitează o biserică și interiorul bisericii este prezentat "în timpul" vizitei, nu există nici o între-rupere. Indicatorii spațiali sînt întotdeauna durativi (un caz extrem de iterare), mereu intră în discuție un obiect permanent. În acest sens, de asemenea, cronologia este întotdeauna întreruptă de indicații spațiale. În plus, informațiile referitoare la spațiu sînt adeseori repetate, pentru a sublinia stabilitatea cadrului, în opoziție cu natura tranzitorie a evenimentelor care au loc în acest cadru. Toate aceste relații spațiu-timp aparțin categoriilor discutate
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în numeroase cazuri, o analiză globală a cursului fabulei oferă indicații despre direcția care trebuie cercetată. 4: Timpul Evenimentele au fost definite ca procese. Procesul înseamnă o schimbare, o dezvoltare și presupune, ca atare, o succesiune în timp sau o cronologie. Evenimentele însele au loc într-o anumită perioadă de timp și într-o anumită ordine. Vom discuta aici ambele aspecte ale elementului "timp". Durata: două tipuri Fabula lui Tom Degețel se întinde pe durata a trei zile. Primul eveniment, atunci
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
un loc ca să poată fi și face ceea ce își dorește între acestea două. * * * Aceste posibilități de a extinde durata crizei și de a o comprima pe cea a dezvoltării sînt legate de un alt aspect menționat mai devreme: acela al cronologiei. Cronologia: întrerupere și paralelism În ultima subsecțiune am subliniat posibilitatea de a varia succesiunea temporală prin eliminare, prin condensarea duratei sau prin dezvoltarea în paralel a mai multor fire ale poveștii. Aceste tehnici au o influență asupra cronologiei fabulei. Eliminarea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
loc ca să poată fi și face ceea ce își dorește între acestea două. * * * Aceste posibilități de a extinde durata crizei și de a o comprima pe cea a dezvoltării sînt legate de un alt aspect menționat mai devreme: acela al cronologiei. Cronologia: întrerupere și paralelism În ultima subsecțiune am subliniat posibilitatea de a varia succesiunea temporală prin eliminare, prin condensarea duratei sau prin dezvoltarea în paralel a mai multor fire ale poveștii. Aceste tehnici au o influență asupra cronologiei fabulei. Eliminarea produce
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
acela al cronologiei. Cronologia: întrerupere și paralelism În ultima subsecțiune am subliniat posibilitatea de a varia succesiunea temporală prin eliminare, prin condensarea duratei sau prin dezvoltarea în paralel a mai multor fire ale poveștii. Aceste tehnici au o influență asupra cronologiei fabulei. Eliminarea produce goluri în succesiunea cronologică. O anumită perioadă de timp este sărită fără a-l avertiza pe cititor. Ce s-a eliminat? O astfel de întrebare, firește, nu are nici un rost. Fabula nu este, pînă la urmă, nimic
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]