2,381 matches
-
După cum aflăm de la Gheorghe Băileanu, în acest palat a funcționat cândva o clinică de oftalmologie, după care o vreme au fost încartiruiți grănicerii. Cred că ai băgat de seamă, dragul meu, că iar am probleme. De această dată, cu numele ctitorului „Galatei de gios”(Frumoasa). Mă întreb dacă acesta purta numele de Isac Melentie Balica ori au existat doi boieri, unul Isac și altul Melentie Balica, dar numai unul din ei este ctitorul bisericii.Oricare ar fi adevărul, Frumoasa rămâne frumoasă
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
iar am probleme. De această dată, cu numele ctitorului „Galatei de gios”(Frumoasa). Mă întreb dacă acesta purta numele de Isac Melentie Balica ori au existat doi boieri, unul Isac și altul Melentie Balica, dar numai unul din ei este ctitorul bisericii.Oricare ar fi adevărul, Frumoasa rămâne frumoasă...Pe curând, iubite prieten. XIII Din scrisorile tale, și în special din cea din urmă, îmi dau seama că dorul tău de meleagurile bătrânului Iași este din ce în ce mai mare. Ar trebui să nu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
noi cu multă osârdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră am nevoit ...șam început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta m(ă)n(ă)stire Cetățuie unde este hramul Sfinților...Apostoli Petră și Pavlă”. După cum se vede, ctitorul nu amintește despre vreo cetățuie pe acele locuri. Biserica a fost zidită după același tipic ca și Trei Ierarhii și poate nu întâmplător. Virgil Drăghiceanu susține că: „...din camerier al lui Vasile Lupu vodă, ajunge să ia chiar scaunul domnesc
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
îi scutește de dări. Pe când mahalaua Iașilor, Rufeni, era sat, s-a iscat gâlceavă între Mănăstirea Treisfetitelor și Mănăstirea Copou, privind stăpânirea acestui sat, dar, la 27 iulie 1702, Constantin Duca voievod întărește stăpânirea satului de către Mănăstirea Copou. Ca să aflu ctitorul bisericii și anul când a fost zidită, am cam umblat mult până când mi-au căzut în mâini niște însemnări de călătorie ale lui Nicolae Iorga, din iulie 1907. El presupune că începutul l-a făcut o mână de călugări care
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de cimitir, în dreapta noastră. Este vorba de biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel. La începuturile ei era o capelă pentru prohodirea morților din bolnițele Epitropiei Sf. Spiridon. Actuala biserică a fost edificată într-o perioadă lungă de timp (1803-1925). Printre ctitori sunt amintiți: Mihail Sturza, Cantacuzino-Pașcanu, Alexandru Moruzi și Mitropolitul Veniamin Costachi. De aici înainte, urmăm șoseaua spre Aroneanu, care ne apare ca o curea uriașă de asfalt aruncată peste valea Ciricului și Dealul Aroneanului. Coborâm lin și prelung, însoțiți de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Ostrov și RÎbița) (jud. Hunedoara); Baia de Aramă (1690-1715, cu pictură), Isverna (1808), Ponoarele (sec. XIV) (județul Mehedinți); Avrig (sec. XVIII) cu interesante fresce interioare, Cisnădioara (1223), Cisnădie, Gura RÎului (sec. XVIII, cu pictură), Rășinari (1750, cu pictură originală), Turnu Roșu (1653, ctitor Matei Basarab) (jud. Sibiu), Comarnic (jud. Prahova); Brezoi (Călinești și Poieni, ambele cu pictură) CÎineni (5 biserici), Racoviță (1819-1820), Titești, Perișani (cu pictură interioară și exterioară), Horezu (5 biserici, cu pictură În: Hurezu, Bălănești, Romanii de Jos, Ursan), Costești (4
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1664-1666), Stoenești (3, din sec. XVIII) și Băile Olănești (Horia) (județul VÎlcea). Din categoria mănăstirilor, care În cele mai numeroase cazuri, dispun de colecții muzeale și de ghizi specializați, cum ar fi: Săscior (Alba), SÎmbăta și Predeal (Brașov); Tismana (1375-1378, ctitor Radu Vodă, picturi interioare, vechi centru de cultură, respectiv școală de caligrafie), Polovragi (1643, cu pictură, ctitor Matei Basarab); (Gorj); Sinaia și Caraiman - Bușteni (Prahova); Horezu (1694, ctitor Constantin Brîncoveanu); Bistrița (sec.XV) și Arnota (sec. XVII, unde se află
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cele mai numeroase cazuri, dispun de colecții muzeale și de ghizi specializați, cum ar fi: Săscior (Alba), SÎmbăta și Predeal (Brașov); Tismana (1375-1378, ctitor Radu Vodă, picturi interioare, vechi centru de cultură, respectiv școală de caligrafie), Polovragi (1643, cu pictură, ctitor Matei Basarab); (Gorj); Sinaia și Caraiman - Bușteni (Prahova); Horezu (1694, ctitor Constantin Brîncoveanu); Bistrița (sec.XV) și Arnota (sec. XVII, unde se află și mormîntul lui Matei Basarab) În comuna Costești, Cozia, Turnu și Stănișoara din Călimănești, (VÎlcea). O categorie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
specializați, cum ar fi: Săscior (Alba), SÎmbăta și Predeal (Brașov); Tismana (1375-1378, ctitor Radu Vodă, picturi interioare, vechi centru de cultură, respectiv școală de caligrafie), Polovragi (1643, cu pictură, ctitor Matei Basarab); (Gorj); Sinaia și Caraiman - Bușteni (Prahova); Horezu (1694, ctitor Constantin Brîncoveanu); Bistrița (sec.XV) și Arnota (sec. XVII, unde se află și mormîntul lui Matei Basarab) În comuna Costești, Cozia, Turnu și Stănișoara din Călimănești, (VÎlcea). O categorie oarecum aparte din rîndul acestor obiective o formează schiturile, care fie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cum ar fi cele de la: Afteia - Săliștea (Alba), unde a funcționat o importantă școală românească În secolulul XVIII și un recunoscut centru de pictură, cunoscut pentru activitatea sa culturală românească, Podișor, Dragoslavele (secolul XVI) biserică adusă din Maramureș; Crasna (1636, ctitor Matei Basarab - cu pictură (1757), Cornetul (1666), Racoviță; Pahomie și Pătrusa - Bărbătești, Jghiabu - Stoienești, Bradul și Iezeru - Olănești, Berislăvești și Scăueni - Berislăvești, precum și Ostrov - Călimănești (VÎlcea). Interesante pentru turiști sunt și bisericile rupestre, cum ar fi cele de la: Cetățeni (cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
bufetul rustic Casa Argeșană lîngă baraj; - popas turistic; BEREVOEȘTI. - colecția de artă plastică - amenajată În clădirea școlii vechi - donată de Mihai Tican Rumano (1895 - 1967); - casa memorială a lui Mihai Tican Rumano; BRĂDULEȚ. - m. arh. - biserica de piatră din Brădețul, ctitor Mircea Ciobanu; - izvoare de apă minerală; - stațiune balneo - climaterică sezonieră - apă minerală de Brădeț (sulfuroasă, sulfatată) indicată În tratarea unor afecțiuni renale, ginecologice, ale aparatului locomotor (În satul Brădetul); CORBENI. - M.i. și de arh. - biserica din satul Bucșănești (1747
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Mircea Ciobanu; - izvoare de apă minerală; - stațiune balneo - climaterică sezonieră - apă minerală de Brădeț (sulfuroasă, sulfatată) indicată În tratarea unor afecțiuni renale, ginecologice, ale aparatului locomotor (În satul Brădetul); CORBENI. - M.i. și de arh. - biserica din satul Bucșănești (1747), ctitor postelnicu Sandu Bucșinescu; - hidrocentrala de la Oești cu lac de acumulare; - popas turistic Dumbrava (căsuțe Încheiate din trunchiuri de brad); CETĂȚENI. - așezare geto - dacă sec. III Î.e.n.; - descoperirea arheologică la punctul Valea Chiliilor din satul Cetățenii din Vale - urmele unor așezări
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Casa Roșnoveana, Colț de Rai, Belvedere, Verde-Crud, Rising Sun, Râșnov, Leo, Pomicel. - Vile: Mia, Lucian ȘÎNCA. - așezare dacică; SÎMBĂTA. - mi. și de arh. - castelul construit la 1770 În stil baroc de Iosif Brukenthal; - mi. și de arh. - mănăstirea SÎmbăta (1707) ctitor Constantin Brîncoveanu; - stațiune climaterică de interes local; - han turistic, popas turistic, complexul turistic SÎmbăta, Valea SÎmbetei și cabana Urlea; - păstrăvărie; VICTORIA. - m. arh. „Coliba lui Dumitru Opriș”, locuința de odinioară a pădurarului care era singurul locuitor al acestor meleaguri Înainte de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb); - m. n.: arțari și castani seculari În sătucul Crasna din Vale; - etnografie și folclor: centru etnografic: ansamblul folcloric de obiceiuri și teatru popular, centru artizanal - cojoace, realizatori de instrumente populare: fluiere, cavale, flaute. NOVACI - monumente de arhitectură; - etnografie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Topeștilor, satul Boroșteni; - lacuri artificiale, iazuri pentru pescuit; - tabăra națională de sculptură În piatră „Brîncușiana” la Hobița; - pensiunea turistică Casa Brâncuși; - popas turistic la Hobița și pensiuni agroturistice. POLOVRAGI. - săpături arheologice: cetate dacică; - m. arh.: Mănăstirea Polovragi cu pictura (1643), ctitor Matei Basarab; - etnografie și folclor; - formație laureată de fluierași - serbare populară cu participare interjudețeană; - bîlci la 20 iulie (Nedeie tradițională), - bîlci de vite (o săptămînă), - centru artizanal, - colecțe muzeală la cămin. - localitate climaterică pentru odihnă; - m. n.: Cheile Oltului (2
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Sohodol; - popas turistic Sohodol; SCHELA. - troița lui Mihai Viteazu. STĂNEȘTI. - colecție muzeală sătească; - etnografie și folclor: - formație de fluierași cu băciță laureată, - centru artizanal: cusături, țesături, - colecție muzeală sătească. - constructori de instrumente muzicale: fluiere. TISMANA. - m. arh.: mănăstirea Tismana (1375-1378), ctitor Radu Vodă, cu picturi interioare - Tismana reprezintă un vechi centru de cultură (școală de caligrafie) și are un muzeu cu elemente de artă medievală; - etnografie și folclor: -vatră folclorică; - obiceiul pastoral al măsuratului laptelui (se adună oile, se mulg, se
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m. M. Monumente inchinate eroilor 1916 +1917 in satul Dâlbocița - muzeu ( colectie scolara de etnografie) - nunti cu obiceiuri deosebite - vatra folclorica si etnografica - elemente de port popular - centru artiyanal - formatie de dansuri - S ISVERNA. - m. arh.: Biserica Adormirea maicii Domnului, ctitor Tudor Vladimirescu și Gh. Duncea - căp. a lui Tudor; - m. arh.: Biserica de lemn Sfinții Voievozi (1836); - m. arh.: Biserică lemn Sf. Nicolae din Drăgășești(1835); - m. n.: Izbucul Izverna; - m.n.: peștera Izvearea, - m.n.: Polja Nadanovei - fenomen carsic izbuc; - m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
satul Rod, luptător pașoptist, profesor la Colegiul Sf. Sava. - Pensiuni: Ana, Irina. TURNU ROȘU. - săpături arheologice: fortificație medievală amplasată la Turnu Roșu - pe malul drept al Oltului (al lui Iancu de Hunedoara); - m. arh.: Biserica Sf. Nicolae din Turnu Roșu, ctitor Matei Basarab (1653); - etnografie și folclor: centru artizanal (cojoace), ansamblu folcloric laureat (Sebeș de Jos); - muzeu sătesc (local), expune date după prima școală românească, cu o vechime de peste 277 ani. JUDEȚUL VÎLCEA BOIȘOARA. - centru etnografic și folcloric: vatră folclorică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sfinții”, sat Poieni cu pictură (sf.sec. al XVIII-lea), - formație de cor laureată; - tabără școlară; - Pensiuni turistice. BĂRBĂTEȘTI. - m. arh.: casa de lemn 64 Petraru (sec. al XVIII-lea); - m. arh.: biserica fostului schit Bodești cu pictură, avînd drept ctitor Episcopul Clement (1640); - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică”, sat Bodești, cu pictură, construită la jumătatea sec. al XVIII-lea; - m. arh.: schitul „Pahomie”; - m. arh.: biserica „Sf. Nicolae” din Vătăjești, cu pictură (1712); - m. arh.: schitul „Pătrunsa”, cu pictură
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
arh.: rezervație arhelogică; - m. arh.: Schitul Ostrov - anul 1521, cu pictură interioară, ctitorit de Neagoe Basarab; - m. arh.: Mănăstirea Stînișoara; - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi”, 1712, cu pictură interioară; - m. arh.: mănăstirea Cozia cu tot complexul: picturi și muzeu, 1388 ctitor Mircea cel Bătrîn (mormîntul lui Mircea cel Bătrîn și mama lui Mihai Viteazu); - m. arh.: mănăstirea Turnu, cu pictură - mitropolit Varlaam; - m. arh. pop.: casa de lemn Dobrin - arhitectură populară, sec. al XIX-lea, - m. arh. pop.: casa Miscurici - jum
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
XVII, avînd mormîntul lui Matei Basarab și a tatălui său Donciul Vornicul; - m. arh.: biserica Scitul Pan (1680), ci pictură interioară; - m. arh.: biserica fostului schit Păpușa (1711), cu pictură; - m. arh.: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” - Cromănești (16641666), ctitor Mitropolit Ștefan, În sat Pietreni; - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică” (a doua jum. a sec. XVIII), cu pictură, sat Pietreni, cartier Ciorbești, - centru etnografic și folcloric: formație de cor laureată, arta cioplirii lemnului, meșteri făurari de instrumente muzicale - fluiere
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1728-1729); - m. i.: două cruci dedicate generalului David Prapargescu, mort aici În timpul celui de-al doilea război mondial, toamna anului 1916; - han turistic; - tabără școlară; - pensiuni turistice. HOREZU. - Muzeu; - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică” (1800), pictură interioară și exterioară, ctitor Vătafu Ion Urșeanu; - m. arh.: biserica „Duminica tuturor sfinților”, sat Bălănești, ctitor Mitropolit Ștefan, 1658-1659 (construcția); - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi și Sf. Vasile”, 1828, cu pictură interioară și exterioară În cartierul Covrești-Olari; - m. i. și arh.: Mănăstirea Horezu, 1694
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
celui de-al doilea război mondial, toamna anului 1916; - han turistic; - tabără școlară; - pensiuni turistice. HOREZU. - Muzeu; - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică” (1800), pictură interioară și exterioară, ctitor Vătafu Ion Urșeanu; - m. arh.: biserica „Duminica tuturor sfinților”, sat Bălănești, ctitor Mitropolit Ștefan, 1658-1659 (construcția); - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi și Sf. Vasile”, 1828, cu pictură interioară și exterioară În cartierul Covrești-Olari; - m. i. și arh.: Mănăstirea Horezu, 1694, cu tot complexul muzeal, construită de Constantin Brîncoveanu; - m. arh.: biserica „Sf.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
poet Dimitrie Stoil; - etnografie și folclor: vatră folclorică. RACOVIȚĂ. - săpături arheologice: două case romane (Pretorium I și II) și un castru roman În satul Copăceni; - m. arh.: biserica cu pictură interioară (1819-1820); - m. i. și arh.: schitul Cornetu (1666), avînd ctitor pe marele vornic Mareș Bojescu; - m. arh.: biserica de lemn din satul Copăceni; - m. m.: monument al eroilor neamului; - etnografie și folclor: vatră folclorică, formație de fluierași. STOENEȘTI. - m. arh.: biserica de lemn, sec. XVIII; - m. arh.: biserica de lemn
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
satul Vama a stat sub stăpânirea mănăstirii, ca sat mănăstiresc, mai bine de 350 ani, fără ca falsul să fie contestat de urmași. După moartea lui Alexandru cel Bun, egumenul și călugării, pentru a-și întări stăpânirea asupra daniilor făcute de ctitorul mănăstirii (Alexandru cel Bun), cer lui Ștefan voievod, fiul lui Alexandru, o confirmare și întărire, dată prin documentul din 29 noiembrie 1443, „pentru satele sale, pe care le are de la părinții noștri, de asemenea și moșiile, și vama numită vama
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]