1,392 matches
-
Rumânești sau din neamul domniei mele sau dintr-alt neam, îl rog ca să cinstească și să înnoiască și să întărească această carte a domniei mele pe aceste moșteniri după tocmeala ce s-au scris mai sus”". Pentru a asigura dăinuirea ctitoriei sale, Matei Basarab pecetluiește cu blestem și invocă un vechi obicei al țării prin care domnii care vor întării averea mănăstiri se bucură la rândul lor de binefaceri spirituale "„și să se chiame și domnia lui ctitor nou la mănăstire
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
de la Slatina, moșie megieșească, de la moșul lui Gurca” și le scutește și de vinariciul domnesc, scutind, de asemenea și stupii de dijmă și oile de oierit. Construcția schitului începe în anul 1665, iar la 4 august 1668 episcopul Serafim închină ctitoria sa Mitropiliei din București unde păstorea Mitropolitul Teodosie. Tot episcopul Serafim este cel care îngrijește din 1671 până în 1672 ca schitul să fie zugrăvit, la 28 decembrie 1672 afișându-se și inscripția, în timpul domniei lui Antonie Vodă din Popești (1669-1672
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]
-
XVIII-lea sau în pragul celui următor. Este așezată pe Valea Putnei, pe fundalul unei perdele de brazi. Prin pasul Tulghes a trecut în Transilvania influența planului trilobat și nu este de mirare că meșterii l-au adoptat la înnoirea ctitoriei de aici. Absidele laterale, ca și aceea a altarului, sunt poligonale cu cinci laturi. Pe sud se află un pridvor, cu stâlpi ciopliți, supraînălțat de o clopotniță scundă. Pronaosul are tavan drept, fapt ce ne determină să presupunem, că inițial
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
capitală), patriarhul a murit la 21 ianuarie 1059. După moarte, patriarhul a fost privit cu venerație, ca un simbol al rezistenței față de catolicism. Patriarhul Mihail Celularios a fost înmormântat cu mare fast chiar în mănăstirea "Celor nouă tagme de îngeri", ctitoria sa, unde fusese arestat. Mănăstirea era situată în partea apuseană a Constantinopolului, dar în afara zidurilor. Issac are câteva succese militare contra ungurilor și pecenegilor care au atacat granița de nord a imperiului. Astfel în 1059 Isaac Comnenul îi înfrânge pe
Isaac I Comnenul () [Corola-website/Science/313287_a_314616]
-
sale pe plan diplomatic, fapt confirmat în stăpânirea sa asupra unei părți importante a Țării de Sus, probabil danii din partea domnitorului. Centrul acestor moșii se afla la Bălinești, lângă Siret, unde se află ruinele curților sale și Biserica "Sf. Nicolae", ctitoria sa. În iulie 1504, după moartea lui Ștefan cel Mare, domnitorul Bogdan al III-lea a trimis pe logofătul Tăutu cu solie la sultanul Imperiului Otoman pentru a închina țara și a plăti tribut. ""Iară împărățiia de bucurie mare cu
Ioan Tăutu () [Corola-website/Science/313297_a_314626]
-
vremurilor, a timpului și a faptelor din istorie abătute asupra lăcașului bisericesc și obștii călugărești. Tradiția și unele documente mai vechi spun că pe locul actualei mănăstiri a existat o bisericuță mai veche, de pe la jumătatea secolului al XV-lea (1447-1456), ctitorie aparținând domnitorului Vladislav Voievod Basarab. Mănăstirea îi are printre ctitori pe Vlad Înecatul (Vlad Vodă al V-lea), fiul lui Radu cel Mare. În 1635 mănăstirea este rezidită din temelii de domnitorul Matei Basarab, iar în locul călugărilor greci care au
Mănăstirea Viforâta () [Corola-website/Science/313821_a_315150]
-
o creștere cu 454 de inși în 33 de ani. Nu este o situație singulară. În numeroase alte localități din jurul Târgu-Mureșului, îndeosebi în cele de pe Valea Nirajului, numărul românilor a scăzut dramatic, aproape în totalitate ( în Crăciunești, Sântandrei, Troița, Vălenii). Ctitoria de la Pănet este cunoscută de mai bine de două secole și jumătate. După ușile împărătești, datate la 1740 cu semnătura lui „Comeniu zugrav” și după icoana semnată de același pictor în 1742, o putem data ante quem anului 1740. Conform
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
Albești, s-au mutat stabilind aici tabăra militară , iar în apropierea viei, în cartierul/localitate componentă/Mărunțișu, se află două cruci de piatră contemporane domniei sale (declarate monumente memoriale între timp - în Lista... nu figurează) sunt câteva argumente care sprijină ideea ctitoriei brâncovenești. Construcția, compusă din subsol și parter înălțat, a servit drept locuință și cramă. Subsolul (folosit pentru tescuirea strugurilor, prepararea și depozitarea vinurilor și a uneltelor viticole) este accesibil doar din exterior. Una din pivnițe nu este situată sub parter
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
Cu toate acestea Paul de Alep, care a vizitat mânăstirea în decursul anilor 1653-1658, la aproximativ 20 de ani după întemeierea bisericii de piatră adaugă la cele consemnate de tradiția locală și de documentele scrise până atunci că mănăstirea este ctitoria unui mare spătar și boier contemporan cu Matei Basarab. La cele confirmate de Paul Alep și în baza unor documente mai recente Radu Crețeanu afirma că „autorul celei de a doua etape constructive a mănăstirii Dintr-un Lemn, a complexului
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
Ortodoxă Română, motiv pentru care a fost arestat și a ispășit aproape 17 ani de închisoare. Biserica Rățeștilor din Turda cu Hramul Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de familia Rațiu, a fost slujită de preoți apartinând acestei familii, conform actului de ctitorie, tradiție care s-a păstrat până în 1948, când Biserica Română Unită cu Roma a fost scoasă în afara legii de autoritățile comuniste. Biserica Rățeștilor din Turda a fost preluată de Biserica Ortodoxă Română, care nu a retrocedat-o până în prezent. Dupa
Coriolan Sabău () [Corola-website/Science/317946_a_319275]
-
Biserica de lemn „Sfântul Dimitrie” din Negoiești, comuna Ștefan cel Mare, județul Bacău a fost ridicată în anul 1806. Figurează pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2010 cu indicativul . Lăcașul de cult este o ctitorie colectivă, după cum rezultă din pomelnicul diptic păstrat până astăzi: și care în continuare înșiruie numele sătenilor enoriași care au contribuit la construcția edificiului. Biserica este ridicată - astfel, din lemn în anul 1806, data construcției fiind menționată atât în repertoriul lui
Biserica de lemn Sf. Dumitru din Negoiești () [Corola-website/Science/323447_a_324776]
-
vechi, cel mai probabil din secolele mai sus enumerate. De menționat este și faptul că în primii ani după construcția actualului lăcaș (1840-1860), preoții slujitori erau monahii care mai rămăseseră din obștea de altădată. La anul 1840 este construită biserica, ctitorie a credincioșilor satului de la acea vreme, din lemn și acoperită cu șindrilă pe temelie de piatră de râu. Între anii 1840-1860, așa cum aminteam, la această biserică au slujit diferiți monahi. Nu li se cunosc numele. Biserica avea pictură pe pânză
Biserica de lemn din Spulber-Vale () [Corola-website/Science/323455_a_324784]
-
supranume luat încă de la înființare de către toți călugării ce veneau din exteriorul Vrancei. Sub acest nume - „Kloster Wrantchanului” apare și consemnat pe o hartă a Moldovei datată 1790. Așa cum observăm și din documentul de mai jos schitul apare ca o ctitorie apreotului Maftei din Spinești, iar dintr-un alt document acesta are ca sprijin întreaga obște din Vrancea și un anume Asanache Panfile din Odobești. Iată primul document: „Adec eu, preot Mafteiu ot Spinești, dat-am adevărat zapis meu la mâna
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
de la Valea Neagră nu putea să aibă decât un statut pe măsura principiilor autonomiei ce guvernau viața economică și socială a întregului ținut.” Aceste atribute ale schitului, pe care le-am expus, le întâlnim într-un înscris denumit „Act de ctitorie al schitului de la Valea Neagră” și datat 1846 februar 1, la punctele 4 și 5: „4-le. D-lor epitropi vor avea tot dreptul și voe din partea nostră a căutaoriunde nacealnic pentru sfântul schit, pe care având purtări bune va
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
apar și pe o icoană a bisericii din anul 1830. Tatăl preotului Ion, Toader sin Ion Coșoi, care pe cruce apare și cu supranumele boegiu, a închinat bisericii icoana de hram, la o dată necunoscută. Biserica din Cârtojanca este, așadar, o ctitorie de moșneni, din care se desprinde familia preotului, implicat atât în ridicarea construcției cât și în înzestrarea ei ulterioară cu odoare. În istoria bisericii apare o etapă mai puțin cunoscută, cea în care a fost îmbrăcată la exterior în zidărie
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
aflau Corneliu Coposu, maiorul Simion Bărnuțiu, urmaș al marelui tribun, senatorul Iulian Domșa, deputatul Emil Lobonțiu, subprefectul I. Lobonțiu, Leontin Ghergariu, Grațian C. Marcus, secretarul Camerei de Comerț din Sălaj, jurnalistul Constantin Măleanu, etc. După ce s-a zidit actul de ctitorie în temelia sfințită, au luat cuvântul episcopul Traian Frențiu și deputatul Emil Lobonțiu, după care preotul Simion Barboloviciu a oferit un banchet, la care s-au rostit numeroase toasturi. Din Comitetul de construcție al bisericii făceau parte preotul-protopop de Zalău
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
Matei, care servea atunci în biserică. Pe clopotul bisericii a fost citit următoarea inscripție: "„Anul 1803. L-au făcut de pomenire Radu Venea, Ilinca, Radu, Alixandru Venea, Bucur”". Dacă aceste inscripții surprind în mod tradițional momentele și autorii actelor de ctitorie, rămâne de remarcat o inscripție pe peretele de miazăzi care păstrează însemnarea: "„Acesta este stă[n]jenu de la Craiova de opt palme, Bujorianu”". Semnificația ei este una documentară, surprinzând dimensiunea palmei boierului Bujoreanu, după care s-a confecționat stânjenul de
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
manuscrise, scrisori, ediții de opere, documente originale, aspecte privind creația dramatică și transpunerea ei scenică, diferite obiecte cu valoare memorială. În curtea conacului, a fost construit între anii 1925-1927, din inițiativa Academiei Române și cu sprijinul Ministerului Artelor, un mausoleu asemănător ctitoriilor voievodale moldovenești, în care au fost strămutate la 19 mai 1928 osemintele poetului, înhumate inițial într-o criptă dintrun colț al grădinii. De asemenea, au mai fost înmormântate aici și rămășițele părinților poetului - vornicul Vasile Alecsandri (1792-1854) și Elena Alecsandri
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
Iași, cripta se afla într-o baracă de scânduri, cu lemnul înnegrit, putrezit de ploaie și plin de mușchi, înconjurată de vegetație abundentă. Între anii 1925-1927, din inițiativa Academiei Române și cu sprijinul Ministerului Artelor, a fost construit un mausoleu asemănător ctitoriilor voievodale moldovenești în curtea conacului de la Mircești. Locul construirii mausoleului a fost ales de academicienii Alexandru Lapedatu (ministrul cultelor și artelor) și Ioan Bianu. Planurile monumentului au fost realizate de către arhitectul Nicolae Ghica-Budești (1869-1943), membru de onoare al Academiei Române, de
Mausoleul lui Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/315939_a_317268]
-
După reparațiile efectuate în anii următori, hramul bisericii a fost schimbat în cel al "Sfântului Ierarh Spiridon al Trimitundinei" (sărbătorit la 12 decembrie) , rupându-se astfel legătura între arhitectura bisericii și hramul inițial, ceea ce dădea o explicație și un rost ctitoriei marelui logofăt Constantin Balș. Lăcașul de cult a fost avariat și în perioada 1914-1916, în timpul primului război mondial. În perioada interbelică s-au efectuat lucrări de reparații radicale. Astfel, până în 1924, în timpul preotului iconom stavrofor Sava Popovici, s-au refăcut
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
Examinările recente au arătat că „mormântul“ lui Țepeș de la mănăstire conține doar câteva oase de cal datate din neolitic și nu rămășițele adevărate ale domnului valah. După opinia reputatului istoric Constantin Rezachevici, mormântul acestuia ar fi pe locul mănăstirii Comana, ctitoria voievodului. Cartea lui Bram Stoker, "Dracula", nu se bazează în mod direct pe domnia lui Vlad Drăculea, ci este o ficțiune ce se petrece în Transilvania și Anglia secolului XIX. De pe urma succesului romanului, Transilvania este asociată personajului fictiv Dracula. Scriitorul
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]
-
trecerea organizarea administrativă de comitat. Fiii lui Dragoș își doreau autonomie religioasă pentru Maramureș și, în acest scop, în vara anului 1381, Balc și Drag s-au deplasat personal la Constantinopol, unde au obținut de la patriarhie titlul de stavropighie pentru ctitoria lor, Mănăstirea Peri, cu aproape aceleași drepturi ca o episcopie și al cărei exarhat se întindea și dincolo de domeniile stăpânite de de Balc și Drag, și anume până în regiunile Bereg, Sătmar, Sălaj, Ciceu și Bistrița. În 1397 s-a refugiat
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
Valahiei în schimbul unui tribut anual de 3.000 de piese de aur. Totodată, domnul român a fost obligat să trimită turcilor un fiu ostatic drept garanție. Mircea cel Bătrân a încetat din viață la 31 ianuarie 1418, fiind înmormântat la ctitoria sa de la Cozia, la 4 februarie același an. La domnie a urmat fiul său Mihail I, asociat încă din 1408. "„Principe între creștini cel mai viteaz și cel mai ager”", așa cum a fost numit de către istoricul german Leunclavius, Mircea a
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
a acordului din 1396 dintre Ungaria și Patriarhie, pe fondul unei relaxări confesionale și a unei creșteri a pericolului otoman, mitropolitul de Argeș primește titlul de „exarh al plaiurilor”, urmând a păstori și ținuturile românești de peste munți. Cea mai importantă ctitorie a lui Mircea este mănăstirea de la Cozia, ce poartă hramul Sfânta Treime. Aceasta cuprinde caracterele arhitectonice ale școlii sârbești din Valea Moravei și păstrează în bună parte vechile sculpturi ornamentale. Pictura a fost refăcută după vechiul model, în secolul al
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
în 1389, Snagov, atestată în 1408 — însă cea veche, nu cea care se mai vede și astăzi și care a fost ridicată de Neagoe Basarab — Glavacioc, care fusese dăruită cu două sate în Teleorman și Strugalea, neidentificată încă în teren, ctitorie a boierilor Baldovin logofătul, jupân Șerban, Radul al lui Stan și jupân Gal. La acestea se mai adaugă biserica de la Brădet și prin tradiție cele de la Scoreiu și Rășinari. P. P. Panaitescu presupune că mai exista o mănăstire și în
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]