2,852 matches
-
cei ce-și făuriseră nădejdea că un amărât precum Tragodas ar fi putut fi de mare ajutor și ar fi în stare să săvârșească o faptă măreață, desprinzându-se măcar pentru o clipă din colbul de sub picioarele lui și din cugetele neroade care îl frământau! El, Tragodas, ajuns în afara zidurilor cetății, chiar în aceeași noapte și pe aceeași cale, pângări repede misiunea nobilă ce i-a fost încredințată: avântul îndeplinirii misiunii date de regină îl ținu atât cât să treacă de
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
unor nenumărați părinți fondatori, precum pr. Dumitru Bălașa, simboluri ale luptei pentru libertate și identitate națională, pentru continuitate neîntreruptă, pentru autohtonitate și dăinuire nemuritoare în vatra strămoșească în respectul tradițiilor și obiceiurilor străvechi ale inaintașilor noștri. Unirea în simțire, în cuget și acțiune va consolida și accelera procesul de solidaritate și de unitate națională al tuturor acelora care amplifică acest uriaș curent cultural dacist într-o mișcare cu o forță spirituală pe care nu o va mai poate înfrînge nici o putere
APEL CĂTRE TOŢI ROMÂNII CARE SIMT ŞI GÂNDESC DACOROMÂNEŞTE de GEO STROE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342106_a_343435]
-
veni. A rămas în mijlocul credincioșilor și a știut să desfășoare lupta în așa fel, încât să dea rezultatele cele mai bune. El însuși se caracterizează într-o cuvântare, în care zice: „stau cu picioarele pe pământ, cu privirea înainte, cu cugetul în lumina dumnezeirii”. El a fost cu adevărat „om al lui Dumnezeu,” trimis din vrere de sus poporului dreptcredincios, din această parte a Țării, săvârșind cu prisosință lucrul Tatălui ceresc. Crezul creștin pe care l-a mărturisit și dreapta credință
OMAGIUL MITROPOLITULUI NICOLAE COLAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342218_a_343547]
-
veche, din perioada interbelică, atunci când o generație de intelectuali au încercat să recupereze Tradiția și totul a fost manipulat spre extremism politic. A.L. : Aici trebuie să facem fiecare, din locul în care suntem, ceva ca să putem da mărturie de cugetul Bisericii. Astăzi, oricum trăim într-o lume dominată de ideologii. Avem nevoie de o împărtășire de ceea ce înseamnă Tradiția vie, care nu înseamnă doar un depozit din trecut. Nu. Tradiția presupune fidelitate, statornicie. Și, în context românesc, avem o responsabilitate
TEOLOGIA SE POATE AFLA ORICÂND ÎNTR-UN DIALOG ONEST CU ŞTIINŢA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341724_a_343053]
-
eu Îl simțeam cel mai aproape, în inimă.” (interviu Arhim. Adrian Făgețeanu, 23.08.2008, Mănăstirea Putna, jud. Suceava, arhiva personală a autorului). În altă ordine de idei, într-o mărturisire a sa consemnată de către o altă carte de suflet, cuget și simțire autentică, Părintele Ieromonah Amfilohie Brânză - Duhovnicul Mănăstirii Diaconești - Bacău recunoaște că „Am vorbit de acești părinți mari ai Ortodoxiei noastre, pe care noi nu-i numim sfinți, căci ne temem de asta. Dar pentru noi au fost ca
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
ce a pătruns prin pereții celulei în care era zidit de viu, Nicolae Cojocaru, un ofițer român ce cunoscuse rigorile Vorkutei siberiene, de data aceasta aflat în închisoarea Gherla, simte că reînvie și capătă puterea de a rezista alungând din cuget gândul ademenitor al sinuciderii la care îl invitau zilnic torționarii. „Doamne, Dumnezeul meu, de acum încolo sunt în stare să rezist până la marginile lumii.” (Nicolae Cojocaru, Filmul unei existențe, („în regie proprie”), Ed. Gh. Andreica, București, 2003, p.358.) Mașina
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
ca o expresie a unei relații a organismului cu mediul înconjurător, este direct proporțional cu un alt comportament determinat de necesitatea unui răspuns la o incitare endogenă sau exogenă sau de ambele feluri. Și, tocmai de aceea mă plec și cuget: Trova il tempo per rifletere: é fonte di energia / Trova il tempo per il gioco: é il fiorire della giovinezza / Trova il tempo per i libri: é fondamento del sapere / Trova il tempo tempo di essere amabile: é una via
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
patruped, mi-a vegheat cu altruism copiii, ca cel mai credincios „guardia espalda”! Și când mă gândesc, că eu am fost aceea care la început eram gata-gata să nu-l primesc, îmi vin și azi în urechi, cu mustrare de cuget, ecoul acelui lătrat cristalin și plângăreț, totodată, de pui de cățeluș neajutorat, care mă dojenea așa cum se pricepea el atunci, de imprudența ce aș fi putut-o face, dacă nu-l acceptam. Momentele de remușcare și melancolie, nu m-au
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
uciderea cu pietre este ceea ce i se cuvine. Pârâșii săi au fost siguri că Isus își va periclita faima dacă va încălca Legea. Însă, aducând femeia în prezența Sa, ei însiși intrând în spațiul iubirii “s-au simțit mustrați de cugetul lor” ( Luca 8:9); iubirea le atinsese coarda înghețată a inimii, nu-și mai puteau susține argumentele, cuvântul tăios și gestul crud al aruncării cu piatra s-au transformat într-o imagine patetică a întoarcerii în tăcere, unul câte unul
SPATII ALE IUBIRII de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342405_a_343734]
-
lui Dumnezeu". Iar un cronicar, vorbind despre domnul Moldovei, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, scria: "A fost gândul lui Dumnezeu cu el"; aceasta pentru că și gândul lui a fost la Dumnezeu. Cred că dacă tot poporul ar spune, într-un cuget: "Doamne, ai milă de noi!", Dumnezeu ne-ar rândui conducători vrednici, care ar schimba fața țării, chiar și fața lumii. Însă nouă ne este greu să ne smerim și să ne pocăim. În mândrie, în închipuire și în îndreptățirea de
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
și se opresc la cele ale omului. Voievodul Ștefan a fost și el supus greșelii, ca om de rând, dar a lăsat greșeala și păcatul în spate, le-a părăsit, nu s-a oprit la ele, ci și-a îndreptat cugetul către Iisus Hristos Domnul, care este modelul nostru desăvârșit, care mereu ne arată calea și ne dă putere. Și astfel prin el s-a săvârșit o lucrare a lui Dumnezeu pentru țările române și pentru întreaga Europă. Și, fie că
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
și meditație, să îmbunătățim contactul nostru conștient cu Dumnezeu așa cum l-am înțeles noi, rugându-ne să cunoaștem voința Lui pentru noi și să primim puterea de a o îndeplini.” Ps. 19,14: “Primește cu bunăvoință cuvintele gurii mele, și cugetele inimii mele, Doamne, Stânca mea și Izbăvitorul meu.” Filip. 2,13: “Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi și vă dă și voința și înfăptuirea după plăcerea Lui.” 12. “După ce am experimentat o trezire spirituală ca urmare a parcurgerii
SINDROMUL PERICULOS AL DEPENDENTEI de EMMA IORDACHE în ediţia nr. 13 din 13 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342482_a_343811]
-
Tau nume preamăresc a lor înțelepciune - Vicleni, ei Te-osândesc la moarte, din iubire. Lăcuste și miere sălbatică Ți-e sufletul - Din Tine vor mânca și Te vor bea la Cină. Tu poți de vor, a le preface-n cântec cugetul - Dar e-n zadar... Ei au ales să fie veșnic, țină. Referință Bibliografica: Lăcuste și miere sălbatică / Corina Diamanta Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 4, Anul I, 04 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Corina Diamanta Lupu
LACUSTE SI MIERE SALBATICA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342486_a_343815]
-
Ediția nr. 4 din 04 ianuarie 2011 Jocurile de artificii (ce ironică extrapolare a unei lumi care orbitează în jurul iluziilor!) au încetat, strigătele de bucurie s-au atenuat și, se pare că, un calm apăsător s-a așezat greu peste cugetele cândva fierbânde în așteptarea unui fenomen care să miște lucrurile dintr-un făgaș demult știut, înspre un altceva, înspre o schimbare de ritm sau de sens... Era o sete adâncă în gândurile frământate de schimbările prea numeroase care brăzdaseră veacul
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342487_a_343816]
-
foamete și molime, nici războaiele mondiale, nici dezastrele cauzate de om ori declanșate de mânia lui Dumnezeu, nici nașterea ori prăbușirea de imperii, nici căderea împăraților, nici nașterea lor n-au putut s-o stingă. Ea, setea, a triumfat în cugetul uman generând energii noi care să producă schimbarea încă o dată și apoi încă o dată, în valsarea nonsensului mascat în progres... Vechiul Areopag s-a perpetuat peste generații, s-a multiplicat peste popoare, a învins barierele sociale, a dărâmat obstacolele culturale
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342487_a_343816]
-
Vechiul Areopag s-a perpetuat peste generații, s-a multiplicat peste popoare, a învins barierele sociale, a dărâmat obstacolele culturale și barierele geografice, hrănit de utopia unui anume fel de cunoaștere... Rostirea de ceva nou, ca o cangrenă, a cuprins cugetele în torentele apelor tulburi ale „înțelepciunii” omenești... Menite s-o astâmpere, acestea au proliferat pustiul neputinței noastre, amplificând setea până acolo încât absorbția „adevărurilor” din tarabele veacului acestuia a atins absurdul... Setea de schimbare ne-a implicat atât de profund
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342487_a_343816]
-
Sf. Maria din Dacula, și bineînțeles, cei mai tineri dansatori, membrii formației “'Ghiocelul'. Savuroasele mâncăruri tradiționale românești, prăjiturile alese și voia bună au fost prezente din plin și pe gustul tuturor celor prezenți. O toamnă frumoasă și bogată, românească în cuget, faptă și simțire, o toamnă care ne-a adunat laolaltă, cu bucurie, pe toți cei a caror inimi, desi departe de casă, încă mai bat românește, o toamnă care parafrazându-l pe marele nostru poet Arghezi, “niciodată nu fu mai
TOAMNĂ ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342515_a_343844]
-
a dat omului. Ca să vadă cu ochii proprii chipul noii vieți, chipul viații omului. Ca să vadă cu ochii proprii chipul noii vieți, chipul vieții Bisericii: „Mă rugam să mi se dea povățuire spre a pătrunde în evlavia dogmelor”. Dogmele Bisericii, cugetul ei și credința ei sunt înfrângerea vieții credinciosului; sunt sunetul instrumentului. Vasile îl voia pe credinciosul însuși, voia instrumentul cel autentic; nu rămânea doar la acea răsfrângere sau la acel sunet”. Pentru aprofundarea Adevărului Bisericii, Sfântul Vasile cel Mare se
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
toată trăirea grea, să treacă în ospețe și nimeni nu lacrima. Regeasca masă-ntinse, toți muritorii, un gând, spre El el seva părinteasca și forță acestui cer. La mulți ani! Mulți ani trăire și sănătate peste voi să fie-n cuget și simțire, lumini și soare între noi. Referință Bibliografica: Crăciun Fericit / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 725, Anul ÎI, 25 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CRACIUN FERICIT de PETRU JIPA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341525_a_342854]
-
1967-1971); Steagul roșu, Bacău; Ateneu - Bacău. Alma mater/Dialog ; Iași (colegiul de redacție); Viața politehnicii - Iași; Cronică - Iași; România liberă - București; Flagrant- București; Adevărul literar și artistic, București; Jurnalul de Dâmbovița - Târgoviște; Rusidava literară - Drăgășani; Curierul de Vâlcea - Râmnicu Vâlcea; Cuget liber - Târgu Jiu; Semne - Olt; Al cincilea anotimp - Oradea; Crișana plus - Oradea ;Curierul - Cluj Napoca; Cetatea culturală - Cluj Napoca; Ardealul literar - Deva; Provincia corvină - Hunedoara; Nova Provincia Corvina - Hunedoara (colegiul de redacție); Oglindă lietrară - Focșani; Viața de pretutindeni - RO; Poezia - Iași;Echivalente
VERSURI DE DEPARTE de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341545_a_342874]
-
sigură. Dar Împărăția lui Dumnezeu nu reprezintă ceva exterior, ci ea este legată de ceea ce se află înăuntrul nostru. Dacă vrem să o găsim, trebuie să o căutăm în viața noastră, deoarece Împărăția lui Dumnezeu vine în primul rând, în cugetul și inima noastră.” Făgăduința venirii Împărăției lui Dumnezeu se materializează în primul rând, în experiența transformării interioare, numită naștere din nou. Acest lucru i-a dezamăgit pe mulți dintre ei care au avut privilegiul de a fi contemporani cu Domnul
TRAIND PREZENTUL IN LUMINA VIITORULUI DE IOSIF TON SAU DESPRE VIITOR LA TIMPUL PREZENT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 156 din 05 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341573_a_342902]
-
și deschiderea expoziției. Într-o scurtă alocuțiune inserată pe coperta albumului artistul mărturisește „Creația artistică ridică intelectul pe trepte superioare ale desăvârșirii spirituale, dă parfum și culoare vieții, dacă se caută adevărul prin artă. Frumosul în artă dezvoltă conștiința și cugetul, spre cele mai profunde cămări lae sufletului, și se poate ajunge la înțelegerea că noi suntem opera de artă a „Marelui Artist”. ” Felictări și drumul creației să îl aveți inundat de lumină precum creația domniei voastre, domnule Mihai Cotovanu. Cristina
TRIMITERI SPRE PICTURA SUBTILĂ TRANSPUSĂ CU MĂIESTRIE DE MIHAI COTOVANU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340579_a_341908]
-
Învierii Sale a săvârșit actul dumnezeiesc al Mântuirii Omului, dând putință tuturor celor ce vor, pot, luptă și doresc să o împlinească, prin și sub călăuzirea Dascălilor, Ucenicilor, Sfinților, Aleșilor lui Dumnezeu. Sfinții Dascăli Dacoromâni au țesut în faldurile misticii cugetului lor gândul alb, vorbirea aleasă și scrierea cu mireasma sacralității, ca în cuprinderea lor să se reverse aroma limbii liturgice a protodacilor din care au odrăslit Cântarea Cântărilor, Psaltirea, pisaniile Voievodale, hrisoavele domnești, poemele regale, vechile cazanii, cultura ortodoxă. Peste
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
cel ce ține legea lui Dumnezeu, cel ce-și păzește mintea liberă și nu lasă patimile să-i cuprindă sufletul. Pe un astfel de om cu mare plăcere l-aș vedea conducător al întregii lumi. Pentru că cel care cârmuiește cu cugetul peste patimile sufletului, lesne va putea să-i conducă pe oameni după legea lui Dumnezeu, cu dreptate, iubire de oameni și jertfire de sine. Dimpotrivă, conducătorul care este rob al patimilor și al plăcerilor, nu numai că este batjocorit și
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
de cultură, prin care să se asigure existența și propășirea nației. Așadar, naționalismul creator se bazează pe sentimentul de iubire. Toți frații de sânge trebuie să se iubească și numai astfel vor putea fi un singur suflet și un singur cuget.” (Vasile Țepordei, Scrieri Alese. Ed. Flux, Chișinău-2005, p. 141). Ion Dumitru-Eroul de la Orel-Tula, oltean din Dolj, căpitan comandor de aviație a fost unul dintre marii Ași ai Aerului pentru care și-a manifestat întregul său curaj legendar. Grație demnității sale
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]