2,188 matches
-
nu noi am declanșat războiul. Trebuie să așteptăm". Soțul surorii lui Drucker interveni și el: "Un bancher", spuse el, "domină ordinea existentă. El este un om important. Are o țară întreagă în spatele lui". Să presupunem că naziștii vin aici! reluă cumnatul lui Drucker cu un aer sfidător. N-ar fi deloc în interesul lor să facă așa ceva. Ei nu vor să se ajungă la un dezastru financiar. Dacă n-am fi noi, România ar fi deja îngenuncheată". Celălalt cumnat adăugă sumbru
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
aici! reluă cumnatul lui Drucker cu un aer sfidător. N-ar fi deloc în interesul lor să facă așa ceva. Ei nu vor să se ajungă la un dezastru financiar. Dacă n-am fi noi, România ar fi deja îngenuncheată". Celălalt cumnat adăugă sumbru: " Am putea cumpăra și vinde țara asta de zece ori". Drucker, singurul care-și dădea seama că asemenea remarci erau departe de a-i impresiona pe Harriet și pe Guy, încercă să schimbe subiectul, dar sora lui mai
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
înainte. Cei care duc totul în spate cîștigă și bani, nu-i așa? S-ar putea mai curînd spune că românii dau totul și nu iau nimic în schimb". Afirmația lui a fost întîmpinată cu gesturi și exclamații de aprobare. Cumnatul spuse: Dar noi, evreii, sîntem generoși, le dăm întotdeauna ceea ce ne cer. În 1937, cînd Garda de Fier era puternică, băieții de la Cămășile Verzi au colindat pe la birouri adunînd fonduri pentru partid. Firmele evreiești le-au dat de două sau
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să se întoarcă. Așa că ne-am pierdut amîndoi copiii". Harriet se uită neajutorată la Guy, care, șocat de atrocitățile rasiste, se făcuse palid. Spuse brusc că o intervenție sovietică va face dreptate. Această remarcă de stînga nu a fost apreciată. Cumnatul lui Drucker i-a acuzat pe ruși că subminează și ruinează comerțul european. Guy a explicat motivele economice ale crizei din Europa, dar a fost redus la tăcere. Conversația s-a calmat. Sora mai mică i-a zîmbit Harrietei și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
era extrem de mică. Erau uneori în joc mize financiare sau politice meschine, dar cauza principală era în general ego-ul. O strînsă prietenie l-a legat pe Iorga de Ion Bogdan, un profesor de slavistică de la Brașov (care îi va deveni cumnat), pe care îl considera un european înzestrat cu o gîndire ordonată și limpede. Vorbea batjocoritor despre felul în care colegilor săi mai vîrstnici nu le venea să creadă că îndrăznea să se împrietenească cu tînărul Bogdan, fără să-și dea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
maghiarei și a limbii turce. Doamna Catinca (a doua lui soție), întrucît era ardeleancă, l-a ajutat să citească documentele maghiare scrise în această limbă datînd din secolul al XIX-lea: majoritatea documentelor anterioare acestei date erau scrise în latină. Cumnatul și colegul lui Iorga, Ion Bogdan, l-a ajutat în privința documentelor scrise în limbile slave 48. Iorga nu a aparținut nici unei școli istorice, deoarece era un impresionist care se concentra asupra particularului, interpretînd fenomenele istorice în contextul acestuia. A ajuns
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Ceva ce nu va fi"194. Prin primăvara lui 1907, Iorga nu mai avea răbdare să rămînă la București; campania de ură îl făcea să nu se simtă la largul său, iar inactivitatea îi afecta resursele. Din fericire, Iorga și cumnatul său le-au făcut o vizită prietenilor lor de la Vălenii de Munte, așezare aflată la poalele Carpaților. Pe vremea aceea nu exista încă o cale ferată spre Văleni, așa că au ajuns acolo cu trăsura, ai cărei clopoței "îi speriau pe
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Take Ionescu și Nicolae Filipescu. Iorga cerea în cadrul Ligii culturale trecerea la acțiune. Pentru Brătianu, singura chestiune era cînd să intre în război de partea Aliaților. Primul an al războiului a înregistrat o mulțime de mișcări pe fronturi. Alexandru Bogdan, cumnatul lui Iorga, a murit la sfîrșitul lui 1914, mobilizat în armata maghiară. A fost și așa-zisul "Lemberg Momentum" din toamna lui 1914, cînd armatele rusești au cucerit acest oraș important împreună cu cea mai mare parte a Galiției, intrînd în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
etc. Dar tocmai nevoia aceasta critică de organizare a partidului în politică nu era înțeleasă de către Iorga. Mulți adepți l-au părăsit în lunile acestea și după aceea, nu numai Cuza și Ion Zelea Codreanu, ci chiar și propriul lui cumnat, Ștefan Bogdan, care a trecut la liberali 15. Era oare vorba despre lipsa de înțelegere a lui Iorga în privința a ceea ce înseamnă în politică o mașină de partid sau (conform spuselor familiei sale) despre dezgustul lui din toamna lui 1918
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
s-a adresat conducerii Partidului Naționalist Democrat: "Nu am nevoie de nici un partid; nu face decît să mă irite; îmi impune sacrificii pe care nu mi le pot permite. Sînteți liberi să mergeți unde vreți". Și au plecat, chiar și cumnatul lui, Ștefan Bogdan. Șeicaru avea dreptate cînd spunea că nici un devotament nu poate rezista unui astfel de tratament 33. Conducerea Partidului Naționalist Democrat a fost întotdeauna o mică coterie de oameni mediocri adunați în jurul lui Iorga (iar el recunoștea că
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
alesei Adunări Naționale a fost josnic. Palatul a ajuns la concluzia că, dat fiind că generalul Averescu nu participase la alegeri, Adunarea nu era reprezentativă. Ideea aceasta, lipsită de temei constituțional, era găselnița camarilei: clanul Brătianu, Ion și Vintilă Brătianu, cumnatul Brătienilor, prințul Barbu Știrbei și cîțiva bancheri importanți. Astfel că, acuzînd public partidul lui Averescu, Brătianu anticipa alcătuirea unui viitor guvern Averescu și o reprezentare mai numeroasă a liberalilor în noua Adunare. Generalul Averescu, șeful Ligii Poporului (devenită Partidul Poporului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ilustrat de Originea și sensul democrației (Vălenii de Munte, 1927) și de Evoluția ideii de libertate (București, 1928). Viața personală a lui Iorga din iulie 1919 pînă în februarie 1920 a înregistrat trei mari pierderi. În iulie 1919 a murit cumnatul său, Ion Bogdan. A fost urmat în noiembrie de credinciosul său discipol sămănătorist, poetul moldovean Al. Vlahuță. În februarie 1920 a trecut pe lumea cealaltă mentorul lui Iorga, A. D. Xenopol. Viața familiei Iorga a rămas la fel de curată ca întotdeauna. Doamna
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
științifice, personalitatea și temperamentul lui Iorga într-o manieră denigratoare. Orice conflict (și Iorga era angajat în multe) era amplu discutat unilateral. Nu erau omise nici pozițiile literare ale lui Iorga. Opiniile lui sămănătoriste, chiar și controversele lui literare cu cumnatul său, Gheorghe Bogdan-Duică, erau menționate pe larg. Era acordată atenția cuvenită și controversei cu Maiorescu. Problema cu pamfletul lui Cernăianu consta în forma în care era prezentat acesta. El oferea extrapolări referitor la schimbările de atitudine ale lui Iorga față de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
așa cum trebuia să fie! Lovinescu avea dreptate afirmînd că operele de critică literară ale lui Iorga reprezintă "fie principii estetice vagi, fie considerații etice și naționaliste"112. Pozitivismul nu i se potrivea lui Iorga mai mult decît Descartes. Gheorghe Bogdan-Duică, cumnatul lui (profesor de literatură la Universitatea din București), era pozitivist. Spre deosebire de relațiile păstrate cu Ion Bogdan, din cauza controversei sale literare cu Bogdan-Duică, abia își vorbeau 113. Sentimentele lui Iorga față de Lucian Blaga, Gheorghe Bogdan-Duică, Marinetti, Verlaine, Rimbaud (și față de alți
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cărți, aducînd istoria României pînă la mijlocul anilor '30. Prima este intitulată Unificatorii, în care Iorga analizează procesul și personalitățile care au contribuit la realizarea unității naționale. Cea de a doua, Întregitorii, îi descrie pe "întregitori". Scriind despre el (și despre cumnatul său, Ion Bogdan) și despre bunul său prieten, profesorul Onciul, Iorga își amintește că "Bogdan, Onciul și Iorga", unul dintre ei la Universitatea din Iași, celălalt la Universitatea de la Viena și el însuși la universitățile și în arhivele din toată
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pragul casei mele vreunul din colegii mei" 26 Op. cit., pp. 72-75 27 Op. cit., pp. 137-139 28 Op. cit., pp. 101-102 29 Op. cit., p. 137 30 Op. cit., p. 115. Iorga avea în familie un singur om pe care-l putea numi prieten, cumnatul său, profesorul Ion Bogdan. 31 Op. cit., pp. 121-122 32 Op. cit., pp. 80-81 33 Op. cit., p. 49 34 Op. cit., p. 124 35 Op. cit., p. 117 36 Amintirile lui Frasin Munteanu-Râmnic relatate autorului în 1983 37 N. Iorga, Concepția Română a Ortodoxiei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
noi locuiam într-o casă cu chirie, în care singurătatea se îmbina cu lipsa de intimitate. De obicei, mă duceam singur în vizită la Ramsdens, clădirea de piatră împrejmuită de copaci, pentru că mama avea oroare să se afle sub acoperișul cumnatului ei, iar tata avea oroare să se afle sub orice alt acoperiș în afară de cel al casei lui. Acum, când vorbesc de mama, trebuie s-o descriu și pe mătușa Estelle. Era, după cum am mai spus, americană, deși nu-mi amintesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
frate, bine că ați venit, că am auzit de decret... și-așa mai departe. Și zice: Știi că sora s-a căsătorit? Zic: Nu știu. Zice: Uite, ăla e bărbatu-său. Și când vine ăla, mă prezintă, zice: ăsta e cumnatul tău. Și m-a dus cu el acasă la... cumnatu-meu, la sora-mea. Și ea tot ieșea din curte să vadă dacă vine bărbatu-său, și la un moment dat vede că vine cu cineva. Intră-n curte... și vine
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ați căsătorit? În 1953. După ce în ’51 m-am eliberat și 2 ani am făcut armata. Și m-am angajat acolo, la Hunedoara, în construcții, și am lucrat până în 1959. Atunci am fost din nou arestat, cu socrul și cu cumnatul, cu care locuisem împreună... Mă mutasem în casa mea cu socrul, prin urmare și cu cumnatul, cu un preot din oraș cu fiu-su’ și ginere-su’, toți 3 foști deținuți politici, și cu șeful socrului meu de la uzină, care
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Și m-am angajat acolo, la Hunedoara, în construcții, și am lucrat până în 1959. Atunci am fost din nou arestat, cu socrul și cu cumnatul, cu care locuisem împreună... Mă mutasem în casa mea cu socrul, prin urmare și cu cumnatul, cu un preot din oraș cu fiu-su’ și ginere-su’, toți 3 foști deținuți politici, și cu șeful socrului meu de la uzină, care și el mai fusese arestat. Era în vremea când armata sovietică s-a retras din țară
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
frați. Mama era cu mine și mi-a spus: Dacă nu eram cu tine, mă spânzuram sau înnebuneam. În fond, mai era cineva în libertate? Nu. Au încuiat ușa și-au plecat. Și porcii au rămas... Mă rog, a venit cumnatul mamei mele și a luat găinile, porcii. Pe mama au urcat-o-n mașină, au încuiat ușa, și-au dus-o la București. Pe mine nu, eu numai în Arad am fost anchetată... Și ce era mai greu era că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
58, și trebuiau să găsească un motiv de exmatriculare. Și pe cei care au scris că au făcut pușcărie i-au lăsat să termine, și pe cei care n-au scris i-au exmatriculat. Așa s-a întâmplat. Dar pe cumnatul meu, nu mai țin minte exact, dar deși cred că a scris, știu că era student la Medicină... și o trebuit să treacă vreo 4 ani ca să se poate reînscrie din nou la facultate. Cumnatul meu a fost coleg cu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
s-a întâmplat. Dar pe cumnatul meu, nu mai țin minte exact, dar deși cred că a scris, știu că era student la Medicină... și o trebuit să treacă vreo 4 ani ca să se poate reînscrie din nou la facultate. Cumnatul meu a fost coleg cu Septimiu Râmboiu, Dumnezeu să-l ierte c-o murit... Mai țin legătura cu sora lui pe internet acuma... Și Râmboiu, bineînțeles, clujean fiind, și era și foarte bun... l-a chemat decanul și i-a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
că urma să fie arestat, și de-aia trebuie să plece neapărat din țară. Și așa a și făcut, a plecat din țară, prin Iugoslavia, că era singurul loc pe unde se putea pleca. Pentru asta l-a ajutat un cumnat, c-aveam o soră la Timișoara. El a luat legătura cu niște țărani care ajutau la trecerea frontierei, și așa a reușit să treacă. Noi nu știam sigur dacă o reuși sau dacă nu cumva a fost împușcat în timpul trecerii
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
erau foarte căutați acolo în sat, și la părinți... Și vecinii mei spuneau cum urmăreau casa părinților, și-a surorilor, a fraților, și am spus să aibă grijă pentru că nu-i bine aici, unde se știe că are soră și cumnați, că aici vor fi primele locuri unde vor fi căutați... Și-atuncea s-au hotărât să plece la Gavril Pop, la Pir. El nu mai avea părinți, decât o soră la Timișoara, dar avea ceva familie prietenă, și vroiau să
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]