176,312 matches
-
stabilit structura și s-a îngrijit de editarea lor. Și pentru că a străbătut rînd cu rînd opera și producția gazetărească a filozofilor interbelici, Marin Diaconu a devenit totodată un avizat cunoscător al lor. Și cînd spun că Marin Diaconu îi cunoaște îndeaproape pe filozofii interbelici, prin asta trebuie să se înțeleagă că latura livrescă a unei competențe de specialist este dublată de o inițiere biografică: Marin Diaconu cunoaște viețile interbelicilor, le cunoaște intimitățile, le intuiește natura psihologică, la fel cum cunoaște
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
totodată un avizat cunoscător al lor. Și cînd spun că Marin Diaconu îi cunoaște îndeaproape pe filozofii interbelici, prin asta trebuie să se înțeleagă că latura livrescă a unei competențe de specialist este dublată de o inițiere biografică: Marin Diaconu cunoaște viețile interbelicilor, le cunoaște intimitățile, le intuiește natura psihologică, la fel cum cunoaște epoca în care aceste vieți și-au desfășurat cursul. În prelungirea unei astfel de cunoașteri s-a născut Dicționarul de termeni filosofici ai lui Constantin Noica. Căci
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
al lor. Și cînd spun că Marin Diaconu îi cunoaște îndeaproape pe filozofii interbelici, prin asta trebuie să se înțeleagă că latura livrescă a unei competențe de specialist este dublată de o inițiere biografică: Marin Diaconu cunoaște viețile interbelicilor, le cunoaște intimitățile, le intuiește natura psihologică, la fel cum cunoaște epoca în care aceste vieți și-au desfășurat cursul. În prelungirea unei astfel de cunoașteri s-a născut Dicționarul de termeni filosofici ai lui Constantin Noica. Căci atunci cînd alcătuiești și
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
cunoaște îndeaproape pe filozofii interbelici, prin asta trebuie să se înțeleagă că latura livrescă a unei competențe de specialist este dublată de o inițiere biografică: Marin Diaconu cunoaște viețile interbelicilor, le cunoaște intimitățile, le intuiește natura psihologică, la fel cum cunoaște epoca în care aceste vieți și-au desfășurat cursul. În prelungirea unei astfel de cunoașteri s-a născut Dicționarul de termeni filosofici ai lui Constantin Noica. Căci atunci cînd alcătuiești și îngrijești atîtea ediții ale cărților lui Noica nu se
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
asupra sensului și a finalității celor două concepte care compun termenii acestui binom și ființa umană se răsfrânge dramatic asupra prezentului. Scindat între tinerețe, percepută ca stare de normalitate, și inevitabilitatea bătrâneții (să nu uităm că, incredibil pentru cine îl cunoaște cât de cât pe Dinu Flămând, poetul este în pragul celebrării celor șaizeci de ani) eul liric trăiește din plin angoasele unei vârste incerte. Nesiguranța este maximă, certitudinile tinereții se relativizează, condiția omului se revelează ca fiind una slabă, de
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
artă la masă cu Coșbuc! Ei, bine, se-ntîmplă, și m-a convins de asta un volum de amintiri, scris de Peltz, în coperta verzui-albastră a Tiei Peltz, și publicat în 1964 la Editura pentru Literatură. Se cheamă Cum i-am cunoscut și e o carte de portrete prin care modernitatea laterală, de culoar extrem, face pace cu oamenii restului literaturii, lîngă care, sincer, n-ai vedea-o pusă. Trec, prin amintirile pe care Peltz le scrie, în nostalgia primei tinereți, Coșbuc
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
prin care Peltz încearcă, mai degrabă, o tîrzie spălare de "păcate". Depoziția unui om trecut, la începutul anilor '50, prin grele încercări, cînd Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Barbu Lăzăreanu au scris, fără a fi luați în seamă, cum l-au cunoscut. Mărturiile lor nu l-au scutit de anii de Canal, asupra cărora a păstrat discreție. Mărturia lui, în schimb, le întoarce, cu toate concesiile lăsate să-i scape, o mulțumire peste marginea deceniului șase, în 1964, cînd despre modernism se
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
spune) - În așteptarea întunericului, în așteptarea luminii -, în traducerea Izabelei Voinea, cu o prefață semnată de Daciana Branea. După părerea mea, pentru cititorii români, care și-au făcut o primă idee despre scrisul lui Ivan Klíma, ar fi binevenit să cunoască acum și ultimul său volum de povestiri, apărut la Editura Academia din Praga în 2004, intitulat Moje nebezpecné výlety, adică Excursiile mele primejdioase. De ce recomand cu atâta căldură ca din lungul șir al operelor acestui scriitor prodigios să fie tradusă
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
însăși fiindcă la Terezín lucrase la aprovizionare. Zece povestiri din partea a doua a volumului sunt inspirate din întâmplările trăite de autor în deceniile de după război. Probabil cea mai fascinantă dintre ele a fost o întâlnire secretă cu doctorul Mengele - cel cunoscut pentru atrocitățile comise pe vremea războiului -, organizată perfect conspirativ undeva în Elveția. În timpul unei convorbiri de o jumătate de oră, "omul de pe rampa din Auschwitz" încearcă să-i explice fostului prizonier dintr-un lagăr de concentrare că nu se simte
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
tonul caustic" ale "Ťromanuluiť non-ficțional" semnat de Tia Șerbănescu, id est jurnalul acesteia, Liana Cozea și-ar putea încheia volumul semnînd următoarele rînduri ale autoarei Femeii din fotografie: "Sînt un cititor rău cu cărțile femeilor - poate pentru că știu că ele, cunoscînd mai bine nemulțumirea, trebuie să se ferească să o trezească. Dar cînd aceste cărți sînt bune, ele mă bucură mai mult decît celelalte, nu din solidaritate, ci din experiență. Știu că fiecare pagină bună este reversul unui șir de dificultăți
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
coperta încă albă, poza care m-a nedumerit dintotdeauna. Un rotund știrb, cu cruci negre și cute albe. Cercul, niciodată închis cum se cade, al memoriei. Am auzit de multe ori, în amintirile oamenilor veniți într-un București unde se cunoștea cînd începeau și cînd se terminau cursurile la Universitate, că să fii student era ceva. Ei, starea asta, pîndită, în anii noștri, de o crîncenă banalitate (cine mai știe cînd a plecat ultima oară mai repede din amfiteatru ca să ajungă
My way by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10491_a_11816]
-
anti-țariste petrecute în 1905 în Rusia. Știe însă că trebuie să fie precaut, căci se află la "hotarul rusesc", la marginea unei împărății foarte ostilă față de străini. "Un dor vechi" îl cheamă în Basarabia, simte "o neapărată nevoie de a cunoaște și de a spune și altora despre satele și oamenii ce se află dincolo de gardul de spini, dincolo de poarta de aramă, în tainița bălaurului cu ghiarele de oțel" (p. 4). Își găsește un bun însoțitor în boierul bucovinean Nicu de
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
-o, vă informez ce conținea printre altele: - În emisiunea Dlui Arachelian, din 12/II/2001, de la Radio România-Actualități, ce avea ca subiect pe Ion Caraion, s-a insistat, subliniindu-se "cazul lui Vladimir Streinu", care obligat, în condițiile de detenție, (cunoscute de Dvs. din mărturiile celor prezentați în volumul Anatomia mistificării) să semneze un angajament, a "refuzat categoric orice fel de colaborare cu Securitatea". În urma acelei emisiuni, am solicitat la CNSAS dosarul personal al lui Vladimir Streinu (Nicolae Iordache), în calitatea
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
cât mai grabnic apucat, trebuia doar să-ți pui pe nas ochelarii speciali care o făceau perceptibilă. Un instrument absolut necesar, de găsit și însușit la o singură sursă. Numele acesteia - nu era un magazin de opticale -, nimeni nu-l cunoștea cu precizie, însă convențional i se spunea Securitate. Semnai de primire, când și când reveneai, pentru retușuri. Cunoscut al casei, intrai într-o lume ce furnizase o faimoasă replică personajului caragialian Tipătescu. Necruțătoare cu adversarii, pe care, după poftele diriguitorilor
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
macină. Culoarea feței celui invadat de morb devine cenușie, nasul i se ascute ceros, urechile i se usucă, ochii i se înfundă în orbite. Trecătorul remarcă numaidecât semnele indelebile ale bolii. Cuvântul nu va fi spus, cel în cauză îl cunoaște, dar îl evită superstițios. Se va declara invadat de o maladie, dar nu de aceea. A fi fost informator, a fi aparținut poliției politice echivalează cu o asemenea maladie. Ea va fi ascunsă până în ultima clipă. Însă nu pentru toți
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
guvern ar fi condus și de Dan Voiculescu. Știu că individul are un talent invidiabil de a duce lumea de nas. A reușit să-l îmbrobodească până și pe Dorin Tudoran, unul dintre cei mai lucizi oameni pe care-i cunosc. Dar de ce-aș accepta ca hotărârile privind viața mea, a rudelor mele să depindă de toanele unui personaj față de care simt o scârbă profundă? Deși o lume întreagă îl privește cu dezgust, deși partida politică e defintiv pierdută, Dan
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
atmosfera casei părintești. Credincioși singuratici, părinții săi i-au lăsat moștenire o credință vie, a inimii, o credință străbună refractară la speculațiile relativizante. "De la ei am învățat să nu mă revolt niciodată împotriva lui Dumnezeu, ci mai degrabă, să-l cunosc cît mai simplu și cît mai țărănește pe Dumnezeu. E o învățătură bună, cred. Sîntem în timpul Ťultimei sărăciiť, cum ar spune poetul Mihai Ursachi, și în timpul acesta complicăm la modul flagrant teologia. Maimuțărim foarte mult. Cînd, potrivit Scripturii și Sfinților
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
să tragă a repaus din chiar anul apariției lui. Așa e Interior, romanul lui Constantin Fântâneru din 1932, de la Cultura Națională, de găsit în micul magazin de antichități literare de pe Academiei. Despre el, pe care generația '80 îl va fi cunoscut, mai mult ca sigur, în reeditarea îngrijită de Ștefan Borbely la Editura Dacia (1981) - a reapărut, proaspăt, la Polirom, prefațat de Simona Popescu - Mircea Cărtărescu scrie, în Postmodernismul românesc, așa: În miezul trandafirului virtual cu atît de multe și de
Un om obosit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10512_a_11837]
-
greu de spus. Doar că, Hamlet vorbind cu propria-i fantomă (,o oboseală hamletiană mă reține", de parcă ar pune la loc, nefăcînd, în fapt, nimic, osiile lumii), personajul își va fi zicînd că, pînă una-alta, relele interioare și le cunoaște. Să plece spre altele de care n-are habar? Nu, să stea, pironit, în piața Matache Măcelaru, în fața unei vitrine cu flori. În fața spectacolului vieții, cu-atît mai fov cu cît se trece mai repede. De fapt, într-un roman plin
Un om obosit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10512_a_11837]
-
Singurul răspuns eficient, la orice fel de critică, e creația. Singurul răspuns, la orice fel de calomnie, este creația. Este atît de puțin interesant și atît de puțin glorios să stai de vorbă, bunăoară, cu un om care, fără a cunoaște măcar alfabetul sanskrit, critică o operă de indianistică. Este atît de obositor să-i înveți pe oameni alfabetul! Dacă măcar ai avea siguranța că sunt elevi silitori... ș...ț Dacă mi se îngăduie și mie un sfat, acesta ar fi
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
înveți pe oameni alfabetul! Dacă măcar ai avea siguranța că sunt elevi silitori... ș...ț Dacă mi se îngăduie și mie un sfat, acesta ar fi: mai multă generozitate cu asemenea oameni. Nu e nimic mai trist decît să-ți cunoști Ťdușmaniiť. Nimic mai tragic decît spectacolul unor vieți ratate. Oamenii aceștia au și ei dreptul la ură, nu este așa? Unii au visat în tinerețe să ajungă Ťfilosofiť - și au naufragiat în cafenea și în calambur. Alții au vrut să
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
și ei dreptul la ură, nu este așa? Unii au visat în tinerețe să ajungă Ťfilosofiť - și au naufragiat în cafenea și în calambur. Alții au vrut să fie scriitori - și au sfîrșit curînd în cea mai tristă gazetărie. Am cunoscut și eu cîțiva dintre acești glorioși ratați. Cum să nu le acord dreptul la ură și la violență, cînd le știu toate idealurile lor naufragiate, toate complexele lor de inferioritate, toată tragica lor sterilitate? Nimic nu mă întristează mai mult
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
iubiri imposibile" între un profesor român, în vârstă de cincizeci și șase de ani, relativ sărac, al cărui vis este să trăiască în Portugalia, și o portugheză bogată, cu unsprezece ani mai tânără, stabilită în Australia. Cei doi s-au cunoscut în anul 1975 și tind să se regăsească după ce bărbatul a descoperit semnătura fostei sale iubite în paginile unei reviste de specialitate. Dincolo de schimbul direct de scrisori, imaginea protagoniștilor este completată de detaliile suplimentare revelate în corespondența bărbatului cu alte
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
A fost căsătorită cu Tony Richardson, un regizor bisexual, care a murit de Sida. Actrița își amintea șocată - la conferința de presă - că în timp ce soțul ei murea de această boală, nimeni nu știa prea mult despre ea. Vanessa Redgrave e cunoscută în aceeași măsură pentru rolurile din teatru și film, ca și pentru activismul ei, social, dar cu precădere politic. Nu s-a dezmințit nici în România. La TIFF și-a dedicat premiul pentru întreaga carieră Asociației Alburnus Major, care luptă
O artistă veterană by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10524_a_11849]
-
vîrstă matusalemică, Irimescu a știut, într-un mod aproape miraculos, să împace contrariile, să anuleze riscurile și să conserve o imagine reconfortantă a artistului în istoria brută și în istoria artei. Străbătînd vremuri opace și agresive, pe care le-a cunoscut nemijlocit și profund, el a reușit să imprime artei sale suplețe muzicală și puritate lirică; sedus de narativism, de acel fundament epic pe care orice imagine se sprijină legitim în preistoria ei vagă, el a reușit să transfere totul în
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]