1,876 matches
-
nou născut, aducând daruri. La plecare, îi legau copilului de scutec o bucată de lână roșie, spunând: „Ptiu, să nu fie de deochi!”. Mama înfășura noul născut în cămașa tatălui, ca să fie îndrăgit de către acesta. La primul născut, nașii de cununie ai tinerilor părinți erau și nașii de botez ai copilului acestora. Dacă noul născut plângea și era agitat, se spunea că acestea erau semne cum că micuțul „caută botez”. Atunci avea loc la biserică sfânta taină a botezului, prin care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Nunta tradițională din satele enumerate cunoștea mai multe momente ce se desfășurau în succesiunea lor firească: luarea mirilor de acasă, gătitul mirilor, gătitul miresei, probele mirelui, masa mică, luarea miresei, danțul, iertăciunea, ruperea și aruncarea colacului, luarea zestrei, vulpea, alaiul cununiei religioase, primirea miresei cu alaiul la casa socrilor mari, dansul și petrecerea nunții, masa de noapte, închinatul găinii, închinatul darurilor de către nuntași, dezgătitul și legatul miresei. Înainte cu câteva zile de a începe nunta, vornicul mergea cu o ploscă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe celălalt pe picior, în credința că cel ce calcă primul va conduce căsnicia. Nașii se așează de o parte și de alta a mirilor, ținând lumânările împodobite cu flori. Preotul citește mai întâi logodna, prin schimbarea inelelor, și apoi cununia, punându-le coroanele sfinte pe cap. Exista credința că, dacă unuia dintre miri îi cade cununia de pe cap, se stinge lumânarea sau se pierde o verighetă, semnul aduce nenorocire. Aruncarea bomboanelor în biserică, după cununia religioasă, simboliza tot belșug și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
așează de o parte și de alta a mirilor, ținând lumânările împodobite cu flori. Preotul citește mai întâi logodna, prin schimbarea inelelor, și apoi cununia, punându-le coroanele sfinte pe cap. Exista credința că, dacă unuia dintre miri îi cade cununia de pe cap, se stinge lumânarea sau se pierde o verighetă, semnul aduce nenorocire. Aruncarea bomboanelor în biserică, după cununia religioasă, simboliza tot belșug și spor în ale casei. De la ieșirea din biserică și până la casa mirelui, localnicii ieșeau cu gălețile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prin schimbarea inelelor, și apoi cununia, punându-le coroanele sfinte pe cap. Exista credința că, dacă unuia dintre miri îi cade cununia de pe cap, se stinge lumânarea sau se pierde o verighetă, semnul aduce nenorocire. Aruncarea bomboanelor în biserică, după cununia religioasă, simboliza tot belșug și spor în ale casei. De la ieșirea din biserică și până la casa mirelui, localnicii ieșeau cu gălețile pline cu apă, în fața alaiului. După ce arunca câteva monede, mirele răsturna gălețile cu piciorul. Această practică amintește de vechile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
altul, măcar să zică tata și alții orice ar zice”173, decisă să treacă peste păreri preconcepute și conveniențe sociale inutile, fiind pregătită să-și dezvăluie iubirea cu înfocare: „a mărturisi și-n fața preasfinției tale, și deci a lumii întregi, cununia noastră, săvârșită până acum numai în fața lui Dumnezeu” 174 . Manifestă aceeași viclenie și abilitate oratorică și în cererea unui răspuns favorabil: „De aceea dar, te rog cu umilință ca voia Domnului și-a mea să fie și pe placul tău
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu umilință ca voia Domnului și-a mea să fie și pe placul tău și să ne dai binecuvântarea ta, pentru ca noi să dobândim printr-însa mai multă încredințare că Domnul Dumnezeu, căruia îi ești locțiitor, s-a învoit la cununia noastră și să putem să viețuim și să ne dăm sfârșitul întru slava Tatălui Ceresc și a preasfinției-tale”175 . Tânăra iscusită trezește prețuire, atât în rândul celor care o însoțeau, dar și în fața papei, pus în imposibilitatea de a respinge
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și a preasfinției-tale”175 . Tânăra iscusită trezește prețuire, atât în rândul celor care o însoțeau, dar și în fața papei, pus în imposibilitatea de a respinge ceea ce fusese deja împlinit, nevoit să cedeze, mai mult chiar, să le organizeze tinerilor o cununie 172 Ibidem, p. 113. 173 Ibidem, p.114. 174 Ibidem. 175 Ibidem. 70 fastuoasă - „nuntiră ca-n povești”176. La sfârșitul celei de-a doua zile, Pampinea cântă despre o iubire împlinită, fericită, despre doi îndrăgostiți care nu concep să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Pe-o buiestrașă - și pe cap purta/ O pălărie cât un scut de mare;/ Pe coapse fusta pentru mers călare/ și pinteni...”262 Iubește viața și o trăiește din plin: „Trăise toată viața-n vrednicie/ și cinci bărbați ținu cu cununie,/ Bez cei din tinerețea dumneaei.../ Dar azi nu-i lipsă să vorbim de ei”263 , naratorul ținând să reliefeze, din start, experiența remarcabilă a personajului feminin. Spre deosebire de femeia timpului său (Evul Mediu târziu), târgoveața nu trăiește doar în spațiul alcovului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Julien Greimas, Despre sens. Eseuri semiotice, text tradus și prefațat de Maria Carpov, București, Editura Univers, 1975, p. 25. 271 Tzvetan Todorov, Poetica. Gramatica Decameronului, traducere și studiu introductiv de Paul Miclău, București, Editura Univers, 1975, p. 194. 94 cinci cununii cu care se laudă femeia dovedesc o experiență de viață vastă, din care dorește să împărtășească tuturor: „De n-ar fi cărturari pe-acest pământ,/ Ce-am tras eu însămi încă-mi dă cuvânt/ De chinul căsniciei să va spui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vastă, din care dorește să împărtășească tuturor: „De n-ar fi cărturari pe-acest pământ,/ Ce-am tras eu însămi încă-mi dă cuvânt/ De chinul căsniciei să va spui,/ Căci de la doisprezece ani ținui/ Har Doamne - cinci bărbați cu cununie./ Așa să știți, cinstite fețe, mie,/ De cinci ori dat mi-a fost să fiu mireasă/ și tot creștini de soi avui în casă.”272 Prologul ei poate fi perceput ca un fabliau, „deoarece este povestirea unor șiretlicuri pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
scrie/ Apostolul când zice de fetie:/ Că pentru asta nu se află lege/ Ci doar îndemnuri - cine vrea alege,/ Doar sfatul nu-i ucaz; și prin urmare/ Se poartă cum îi place fiecare./ De poruncea Preasfântul fecioria/ Atuncea blestema și cununia./ Sămințe noi de nu s-ar mai zvârli/ Atunci fetia cum s-ar mai prăsi?/ Nici Pavel nu cutează să ne ceară/ Ce n-a cerut stăpânul său...[...]/ El dete doar îndemn la feciorie;/ și s-a ndurat de mi-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
trezește în mintea cititorului chiar din aceste pasaje inițiale.”893 Trădarea, suntem înclinați să opinăm ca fiind firească, vine din universul intim al celor doi. Femeia nu avea nici măcar libertatea de a ieși din casă, abia a patra zi de la cununie i se permite, conform uzanțelor vremii, să pășească în sufrageria locuinței pentru a lua masa. Pajul Damian, apreciat de Ianuarie pentru calitățile de slujitor vrednic, își mărturisește în ascuns dragostea pentru soția stăpânului și aceasta acceptă favorurile tânărului, ca alternativă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
străinătate, vorbe drepte - ca acestea: „Omul este regele tuturor viețuitoarelor, nu trebuie să fie însă asupritorul lor”; „Luminează și te roagă: lucrul și rugăciunea fac pe om 98 fericit și înțelept”. Au mai apărut articolele: „Un mare rău: traiul fără cununie”, „Cultul religios la sate”, „Basarabia nu se rusifică” - de Radu S. Dragnea, poezii și cugetări după Anton Pann, poezii semnate Gh. Din Moldova, extrase d in revista de folclor „Ion Creangă” (Poveste despre Cuza Vodă - de Tudor Pamfilie), se populariza
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dintre religie și societate este una triunghiulară, deoarece alături de stat și de religie, mai există societatea, numită civilă. Termenul "civil" se definea în opoziție cu "religios", astfel că anumite vestigii se mai păstrează astăzi încă la nivelul vocabularului stare civilă, cununii civile, funeralii civile ca manifestare a refuzării religiei. Măsurile luate de o guvernare influențează starea de spirit a unei părți din populație și are un anumit efect asupra religiei societății civile. Așa s-a ajuns la laicizare. În mod esențial
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
eroii lor spuneți-mi și mie ca să modific scenariul. Oricum dom’ Gligore se cam luptă cu toată lumea, inclusiv cu mascații care din greșeală atacă inoportun pe una din mătuși. Și uite așa, și dă-i, și luptă până când vine ora cununiei timp în care își permite un oarecare răgaz pentru a săruta mireasa și exact ca în filmele americane îi mai dau vreo zece minute pentru a o cunoaște mai în amănunt. Cunoaștere biblică, desigur! Vor mai sări în aer opt
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
vecini cu familia Batin. Accentuă cuvântul "familia". E vorba de trei persoane. Exact, ei sunt. El, Marcela și Vasilică, băiețelul lor. Înveselit și revigorat, ca la ieșirea din saună, adăugă: Vă mai dau un amănunt. I-am fost martor la cununia civilă: eu și o colegă de-a Marcelei. Atunci ne-am înțeles. Să facem cunoștință. Numele nostru de familie este Carp. Deci, eu mă numesc Carp Vlad și soția mea Elena, cum e și firesc, îmi poartă numele de familie
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
o masă și câteva rafturi, confecționate chiar de el în timpul liber: pentru haine, pentru puținele vase de bucătărie, chiar și pentru cele câteva romane pe care le citiseră amândoi de mai multe ori. Își doreau mult de tot, ca după cununie, să-și cumpere un aparat de radio mai mic, dar să nu se audă gâjâit ca la vecinii lor. Din relatările ei sincere am aflat că tatăl fetiței, după o noapte de basm trăită în doi, voios, fericit și cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
topor, de cuțit, de mușcătură de câne, de venin la inimă și de argint viu, cu fierturi și alifii făcute de ea; ghicește viitorul în costor și în ghioc la vădane și la fetele nemăritate, le leagă și le dezleagă cununiile cu noduri la batistă pe care nu le desface nici Ducă-se-pe-pustii". Bine, am înțeles, dar în ceaun ce fierbea? Sopon. Era un porc bolnav. Să vezi ce sopon bun știe să facă, o lăuda el. De la ea am aflat cum
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să te însori cu ea? îl luă peste picior sărbătoritul. Ți-o dăm cu tot cu ambalaj, numai să nu vii cu ea înapoi! Au trecut ceva mai mult de doi ani sau, mai precis, la aproximativ șase luni de la propria lor cununie civilă care a avut loc imediat după Anul nou, într-o duminică după amiază, la începutul vacanței de vară, soții Siona și Costică Bidaru au fost invitați acasă la Mișu Borza pentru a-i prezenta logodnica și a pune la
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să mă căsătoresc. Mă iubește și o iubesc. Este tot ce mi-am dorit. Având în vedere faptul că ne cunoaștem de atâta vreme și că nu am stricat niciodată relațiile de prietenie, vreau să fiți voi primii martori la cununia noastră. După ce se înțeleseră și din priviri, răspunsul veni prompt, fără niciun fel de ezitare: Vorbesc și în numele soției. Drept să-ți spun, ne bucurăm din suflet. Este cea mai frumoasă veste pe care puteai să ne-o transmiți! Felicitări
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pricepea nimic, erau cu ochii pe el. La un moment dat, liniștea relativă s-a întrerupt brusc. Mișu, sigur pe sine, deși înalt, pentru a da o mai mare importanță spuselor sale se ridică în picioare și declară solemn: Pentru cununie suntem planificați pe 20 august. Ne-ar face plăcere să ne fiți nași! Ne cunoaștem din copilărie. Suntem cei mai buni prieteni. Ce zici? Batem palma? Nu pot! În perioada aceea avem bilet în stațiune, minți Bidaru, în timp ce soția îl
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să o facă. Pentru a-l potoli ea îi șopti la ureche ceva convingător, deoarece, ca prin minune, se lumină la față. Apoi, cu un zâmbet ironic, i se adresă: Acum m-am lămurit. Știu de ce refuzi să participi la cununia noastră! De ce? Cu doi ani în urmă ai cerut-o în căsătorie și te-a refuzat categoric! În timp ce Bidaru, rămas fără replică, și-a dat seama că orice ar spune, tot nu va fi crezut, soția lui, tremurând de mânie
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
după slujba Vecerniei, dar și ori de câte ori simt nevoia unei limpeziri sufletești; slujba Sf. Maslu se săvârșește la cererea bolnavilor sau a familiilor acestora; după o pregătire duhovnicească prealabilă, sub îndrumarea preotului, credincioșii pot primi Sf. Taină a Botezului sau a Cununiei și se pot împărtăși cu Sf. Euharistie. Grupul psaltic, condus de d-r. prof. dr. Carmen Dura, asigură răspunsurile la strana bisericii pentru toate slujbele mai sus amintite din cadrul cultului liturgic. Toate acestea se săvârșesc cu evlavie, pentru folosul sufletesc
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acasă soția, de la Botoșani, iar ea, din cauza aceasta, s-a îmbolnăvit de nervi. Începînd din 1837, Profirița a fost pusă sub curatelă, iar aga Grigore, nemai putînd continua situația de căsătorit, dar fără soție, a cerut mitropolitului să-i desfacă cununia bisericească. La 20 decembrie 1838, mitropolitul Veniamin, cu cartea nr. 965, le-a dezlegat cununia, însă cu o clauză draconică: Pentru că amîndouă părțile sunt ajunși în vîrsta bătrînețelor și au copiii mai vîrstnici, sunt opriți despre altă însoțire pentru de-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]