4,693 matches
-
să formeze un număr de telefon din deșert și altcineva poate să-i răspundă de la celălalt capăt al lumii. Asta se cheamă tehnologie. — Mai bine zis, vrăjitorie, cred eu. Magia francezilor, împotriva cărora niciodată nu vom putea lupta, oricât de curajoși am fi... Imohagul își privi fratele și în ochii săi se putea citi o imensă descurajare când îl întrebă: — Tu ce părere ai? — La ce folosește părerea mea? întrebă Suleiman. Acum patru zile, cea mai mare grijă a mea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
tipi foarte deștepți să se umple din nou de bani convingând câțiva tipi foarte proști să se simtă ca niște eroi alergând prin deșert ca niște păduchi nebuni. Nu sunt „păduchi nebuni“! - protestă imediat Mecanicul. Sunt băieți sănătoși, voinici și curajoși, dornici să trăiască diverse aventuri și să cunoască lumea. Să cunoască lumea la peste o sută pe oră și învăluiți în nori de praf...? se miră interlocutorul său. După părerea mea, în felul ăsta nu poți să cunoști nimic. Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
în urmă. Mintea sa refuza încă să accepte că jumătate din uluitoarea sumă de bani aflată în acel sac ar putea fi a lui. I se părea că încă trăiește un vis. Era speriat. Pentru prima dată în viața lui, curajosul imouchar, care dovedise că e capabil să facă față unor nenumărate primejdii fără să-și piardă calmul, se simțea înfricoșat de felul cum evoluau lucrurile. Tatăl său și experiența îl învățaseră să se înfrunte cu mizeria și cu toți posibilii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
se strîng mîini, se promit revederi și vreme de cîțiva ani primești, și trimiți felicitări de Paști și de Crăciun. Ai făcut o impresie bună, nu ai contestat nimic, nu ai combătut nimic, ba ai avut chiar și cîteva intervenții curajoase, ai criticat și tu, ceea ce observaseși de la Început că nu e pe placul organizatorilor și la sfîrșit ai constatat cu emoție că opiniile tale sînt În perfectă concordanță cu opiniile celorlalți. Sublima armonie universală, să te faci exponentul majorității, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
apărut țigănușii lui Înarmați cu bricege vitejii mei de la Șincai fugeau de rupeau pămîntul eu slăbănogul eu cavalerul tristei figuri trebuia să le dovedesc că sînt mai tare m-au dus ca pe-o captură la căpetenia lor bravo ești curajos nimeni să nu se mai atingă de el e prietenul meu Paul Mormînt spaima Cărămidarilor și a Cociocului singurul om care mi-a răsplătit sincer și dezinteresat onoarea sînt caraghios cu fantomele astea cu eroii ăștia de filme proaste Nuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
eu prima oară ceasul de flori, pavilioanele din parc, sanatoriul și viața socială din Piața Moartă. Însă astea erau mai degrabă instantanee vesele, mai mult eroice decât credibile, cu texte frapante, ca de pildă: „Balonul domnișorului s-a spart“ sau „Curajosul salvator a readus turistul la viață“ sau „Vestitul nostru oaspete doboară ursul“. Bódog Arthúr, întemeietorul revistei și eternul ei redactor-șef, publicist de felul lui, mi-a povestit apoi de multe ori că, la începutul începuturilor, el a frunzărit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
face cu iubita ei, nu? Vreau să spun că sunt două lucruri separate. Nu crezi? M-a privit cu ochii căprui și limpezi. Shelley Jacobson mă îngrijora. Era genul de persoană care nu se sperie niciodată, nu pentru că ar fi curajoasă, ci pentru că are foarte multă încredere în ea. Mi-o puteam imagina cu ușurință cum, văzând o bucată de plajă îmbietoare, ar merge direct înspre ea, fără să ia în seamă semnele roșii de avertizare. Apoi, bineînțeles că ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
cred că doar îi auzi țipetele. —Vezi? Nici eu nu am crezut în șobolani. Nu, erau prea drăguți, l-am contrazis. Am simțit simpatie pentru ei până la sfârșit. Puteai să vezi că nu-l mușcă de boașe cu adevărat. — Foarte curajos și ăla, cântărețul, a spus Tom înfiorându-se. Să mă vezi pe mine dându-mi jos pantalonii pe scenă și presărându-mi mâncare de șoareci pe ouă ca să le lingă Mikey și Minnie. Am făcut un efort ca să aduc conversația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
ceva foarte în neregulă cu el, știi? A fost vina lui Clifford. Probabil deja știi asta. Clifford a profitat de el foarte urât. Nu mai voiam să aud asta. Și ăsta e bărbatul pe care nu ai fi fost destul de curajoasă să-l părăsești pentru Lee. Bărbatul cu care ai să rămâi, după tot ce s-a întâmplat. Am ridicat vocea. —Așa că nu-mi spune mie de Nat. Da, i-a omorât pe Lee și pe Walter. Dar mi-a salvat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
cei războinici se scărpinau în continuare în creștet cu brațele lor pufoase, întrebându-se unde să atace mai întâi. Acolo, sus, chiar deasupra apelor dulci ale Lacului Universal, răzbătând pe cele mai de jos creste ale Muntelui Zăpezii și navigând curajos, fără permisiunea cuiva, se încumeta gustul și mirosul mâncării indiene, chiar până la Marea Câmpie Mlăștinoasă a Creației. Se avânta curajos, purtând cu sine mirodeniile, dulciurile, sarea, mirosul de carne proaspătă, bijuteriile cu care se servea, mentalitatea și inspirația unei civilizații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
sus, chiar deasupra apelor dulci ale Lacului Universal, răzbătând pe cele mai de jos creste ale Muntelui Zăpezii și navigând curajos, fără permisiunea cuiva, se încumeta gustul și mirosul mâncării indiene, chiar până la Marea Câmpie Mlăștinoasă a Creației. Se avânta curajos, purtând cu sine mirodeniile, dulciurile, sarea, mirosul de carne proaspătă, bijuteriile cu care se servea, mentalitatea și inspirația unei civilizații greu de înțeles. Din această cauză aerul lumii de deasupra era înțesat de arome care de care mai ciudate, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
că așa aș proceda, dacă femeile mi-ar permite aceasta. Iată cum arată dualitatea spiritului și a trupului, dualitate datorită căreia eu nu cunosc piedici morale în realizarea acestor impulsuri, iată așadar pricina pentru care colegii mei mă considerau și curajos, și nerușinat. Dar, dacă în mine s-ar realiza contopirea perfectă dintre spirit și trup, atunci m-aș îndrăgosti nebunește de orice femeie care mi-ar stârni simțurile, și colegii mei ar râde de mine tot timpul, numindu-mă muiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
încă unul. Eu, în locul tău, nu m-aș aventura acolo! o prinse de mână Cristian, oprind-o. De ce? Mai e până la asfințit. Nu știu, pur și simplu nu-mi place. Simt eu că nu e bine. Deși încerca să pară curajoasă, Ileana se opri totuși înainte de a trece dincolo de intrare. Toma o trase doi pași înapoi după care începu să studieze atent peretele stâncos. Căuta un loc potrivit în care să așeze încărcătura explozivă. Nu putea lăsa pur și simplu dinamita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Încovoie și mai mult de spate. De-ajuns ca gloata să simtă că l-a părăsit curajul, că i s-a frînt mîndria. Scena provocă chiote de bucurie. (Căci gloatei Îi place să vadă cum se frîng cei mîndri și curajoși.) La capătul bulevardului, acolo unde Începea curia aristocrată și unde mulțimea se mai rărise, el ridică ochii. În lumina zorilor, la un balcon, văzu o pată de un alb strălucitor. Aplecată peste balustradă, toată În alb, stătea mama lui, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
două minute. Librarul Îmi Întinse cartea și Îmi făcu cu ochiul. — Uită-te bine la ea, măi chifteluță, că după aceea nu vreau să-mi vii că ți-am schimbat-o hoțește, bine? Am Încredere În dumneavoastră, am zis eu. — Curajoasă prostie. Ultimului Împricinat care mi-a venit cu asta (un turist yankeu, convins că fabada o inventase Hemingway la bîlciurile de San Fermínă i-am vîndut o Fuenteovejuna semnată de Lope de Vega cu pixul, ia aminte, așa Încît umblă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
este să ne izbim, când dăm colțul cel mai apropiat, de bărbați și femei ajunși la maturitatea existenței și a prosperității, care, după ce au fost, la optsprezece ani, nu numai primăverile fericite tipice, dar și, și poate mai ales, revoluționari curajoși, hotărâți să doboare sistemul din țară și să pună în locul lui paradisul, în sfârșit, al fraternității, se complac acum, cu o fermitate cel puțin egală, în convingeri și practici care, după ce au trecut, pentru a încălzi și flexibiliza mușchii, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Nu mai e mult până ce soarele se va ridica de la orizont și va sfâșia norii sumbri. Dea domnul ca apariția lui să determine îndepărtarea barierelor care, din motive pe care nu reușim să le înțelegem, îi împiedică încă pe acei curajoși compatrioți ai noștri să obțină libertatea. Așa să fie, spre binele patriei. Imaginile următoare arătau elicopterul în aer, apoi, luat de sus, micul spațiu al eliportului de unde tocmai decolase și apoi prima panoramă a acoperișurilor și a străzilor din apropiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
au pretins femei ca plată, Da, domnule comisar, Și atunci acea femeie a omorât un bărbat, Da, domnule comisar, L-a omorât, cum, Cu o foarfecă, Cine era bărbatul acela, Era cel care îi comanda pe ceilalți orbi, O femeie curajoasă, nu încape îndoială, Da, domnule comisar, Acum explicați-mi din ce motiv ați denunțat-o, Eu nu am denunțat-o, am pomenit de asta doar pentru că a venit vorba, Nu pricep, Ceea ce am vrut să spun în scrisoare este că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
romane de doi bani cu care se îndopau în serile de iarnă, povestindu-și toate episoadele și făcându-le chiar mai gogonate și mai prostești, până la sosirea, o jumătate de oră mai târziu, a lui Louisette, bona primarului, o fată curajoasă ca o gâscă. — Așadar, cine-i? o întreabă coana Marchoprat. — Cine să fie? — Toanto! Fata cu cele două bagaje! — O fată din nord. — Din nord, din care nord? Întrebă din nou negustoreasa. Nu știu nici eu, din nord, că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
năucit, stând în pat, cu o febră care îl apucase deodată. Tipograful fusese luat și dus la morga clinicii. Un singur jandarm rămăsese la primărie să-l supravegheze pe micul breton. Louis Despiaux, așa îl chema pe jandarm. Un tip curajos, voi mai vorbi despre el. Biroul primarului, unde se instalaseră judecătorul și colonelul, dădea spre o micuță curte interioară, în care un castan pipernicit încerca să se avânte spre cer. De la una din ferestrele biroului, puteai vedea perfect acest pomișor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
-i dau o palmă?, mai bine făceam mișto de el. Ne-am rușinat amândoi, dar din motive diferite. Și, în zilele următoare, m-a tot căutat în tramvaiul 46. Odată, l-am văzut de pe scaunul rece al tramvaiului, se apropia curajos, brav era, când a ajuns lângă mine, mi-am amintit de gândul ăla pervers al meu, „mai bine făceam mișto de el”, m-am ridicat și i-am zis exagerat de politicos: nenea, vreți să stați jos, nenea? S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pese. Dar dacă n-o săruta, avea să fie neliniștit. Asta i-ar fi știrbit ideea care-i intrase În cap: că era un cuceritor. Nu era demn de el să fie Înfrânt, să se milogească de o războinică așa curajoasă ca Isabelle. Poate că și ea era conștientă de acest lucru. În orice caz, Amory a văzut cum noaptea În care ar fi trebuit să se Împlinească iubirea lor romantică s-a scurs Încet, cu mulți fluturi de noapte deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
-i efectul unei alte bătălii, mult mai catastrofale, a răspuns Amory, zâmbind fără să vrea. Dar În armată... păi, să vedem... Am descoperit ce mult depinde curajul de forma fizică În care se află omul. Am aflat că sunt la fel de curajos ca orice tip obișnuit - o chestie care Înainte mă Îngrijora. — Și altceva? — Păi, și ideea că oamenii pot Îndura orice dacă se obișnuiesc, precum și faptul că am primit o notă mare la testul psihologic. Doamna Lawrence a râs. Amory se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
actorii Naționalului în care a crescut, s-a afirmat și s-a stins. Elegant până la cochetărie, darnic, vesel, era, ca regizor, din spița celor care, ca și Moni Ghelerter, știa să facă o distribuție care să joace singură. Nu era curajos, deși, când a distribuit-o pe Coca Andronescu, destul de grăsuță și nu tocmai tinerică, în rolul Caterinei din Scorpia îmblânzită, și pe Fotino, trecut binișor, în cel al lui Petrucchio, cred că a dat dovadă de curaj, chiar dacă a contat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
parte când vreunul, de jos, se strecoară cu abilitate pe sub ei, iar de sus trebuie să se ferească mereu când careva amenință să le sară în cap. Fă loc celui destoinic, spune un proverb și la fel spun și înotătorii curajoși care chiar acționează ca atare, încât gemenii rămân de căruță, fiindcă domeniul lor e lumea cărților, care aici n‑are căutare și nici vreun cuvânt de spus; aici doar sportivul contează, mai exact atletul experimentat, cu specialitatea înot. E o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]