9,076 matches
-
suflet românesc” - l-am aprobat pe Filip... Ne-am apropiat de doi bătrâni care adunau păpușoii în glugi. „Doamne ajută!” - am strigat noi de departe. „Mulțămim dumnelor-voastre!” - o venit răspunsul bătrânei - oprită să-și tragă sufletul. Ne privea cu o curiozitate cuminte. Bătrânul - îndreptându-se din șale - o răspuns la fel, adăugând: „Uite bre, ne vin ajutoare! Până diseară dăm gata bucata. Bine ați venit, oameni buni!” „Da’ de unde veniți așa vlăguiți? Îți fi din cei care o tot mărs în
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
liniștit Costăchel, în stil cazon. Nu-mi vine să cred ceea ce văd - s-a scuzat Petrache fâstâcit. Să-i facem loc lui Filip între noi. Să fim împreună ca altădată... S-au întins pe priciul comun și Costăchel - cu îndreptățită curiozitate - l-a întrebat: Cum ai ajuns aici, Filip dragule? Aceeași întrebare îmi ședea și mie pe limbă. În cazul meu nu le-a trebuit prea mult timp pentru a mă băga la bașcă - a pornit Costăchel să depene nenorocirile prin
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Îi dădeau și ei târcoale chemările plinătății vârstei, pe care oamenii le numesc cu un termen generic dragoste. Dar nu avea semne că cineva i-ar fi urmărit pașii sau ar fi întors capul s-o vadă, măcar așa din curiozitate. Știa că nu e frumoasă și mai ales înălțimea ei nefirească pentru o femeie făcea să fie evitată. Se simțea sortită să-și ducă poverile sentimentelor în singurătățile pustiului care dobândea valențe sahariene. Nu iubise niciodată, nici chiar pe Mihai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
îngrijire, cheltuieli. Îți asumi tu o asemenea răspundere? Da, am hotărât! Te-ai gândit că unui copil îi trebuie și un tată!? L-am și găsit! Nu mai spune! Ema stătu câteva momente pentru a se reculege, dar mânată de curiozitate, din dorința expresă de a fi ea prima care afla marea veste, o întrebă: Ce spui? Cine-i fericitul? Secret. Nu va trece mult timp și ai să mă vezi cu burtică... Mona, Mona, am impresia că te-ai cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
pe Simona sub lupă, să vadă dacă tălioara ei este în schimbare. Și așa au observat, cu trecerea timpului, că Ema și Gina avuseseră dreptate. Deci e adevărat, spuse Geta adresându-se Simonei și măsurându-i cu ochii măriți de curiozitate circonferința trupului, ai făcut-o! Ei da, am făcut-o, și pentru a nu mai pluti ambiguitatea în multe suflete neliniștite, setoase de picanterii, voi declara public, cu glas tare, în plină cancelarie, că sunt gravidă! Dacă vor fi curioși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
vedea în lunile ce urmează. Poate vă interesează și numele tatălui? Ei bine, acest lucru, în momentul de față, e lipsit de importanță. Pe primul plan s-a aflat întotdeauna și se va afla copilul. Acum că v-am potolit curiozitatea, cred că se vor topi toate clevetirile. Eu vă stimez și vă rog respectuos, la rândul meu, să fiu stimată. Își luă catalogul și ieși prima din cancelarie, îndreptându-se spre clasa unde avea oră, înainte ca soneria să anunțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
să trăiască!" gândi Ema care fusese una din cele mai apropiate confidente ale Simonei. Zile în șir cele două foste colege ale Simonei fură urmărite de scenele la care asistaseră în incinta spitalului. Când vreo colegă le întreba din pură curiozitate cum se mai simte Simona, acestea răspundeau impasibile: Pare puțin obosită, cum îți închipui că poate să arate o ființă dependentă, timp îndelungat, de patul unui spital!? Și încheiau discuția. Nu le făcea nici o plăcere să detalieze tot ce aflaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
sub formă de întrebări și răspunsuri, volumul se constituie într-un dialog cu cititorul, fapt pentru care nu este necesară lecturarea liniară a textului, ci se poate trece de la un capitol la altul sau de la un pasaj la altul, în funcție de curiozitatea și orizontul de așteptare al celui care îl răsfoiește. Întrebările formulate de autoare aduc în discuție o selecție de noțiuni de bază în biblioteconomie, ce apar, adesea, ca subiecte de examen în concursurile pentru ocupare sau promovare în posturile de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
folosință individuală, colectivă sau le îmbină? Ø pertinența Lucrarea este în raport direct cu gradul de cunoaștere și experiența utilizatorilor? Informațiile vor fi utile pentru nevoile manifestate de către beneficiari? Ø interes Lucrarea va servi utilizatorilor făcând apel la imaginație și curiozitate? Lucrarea este o experiență intelectuală? Ø organizare Lucrarea are o prezentare logică? Toate capitolele sunt pertinente? Ø stil Stilul este adaptat suportului informațional sau tipului de document? Stilul este ușor de înțeles de către beneficiari? Ø calitatea estetică Lucrarea oferă calități
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Alte cunoștințe științifice S 01cunoștințe complementare APTITUDINI CERUTE (Lista celor douăzeci de aptitudini principale) A - RELAȚIONARE 1. Autonomie 2. (Capacitate de) comunicare 3. Disponibilitate 4. Empatie 5. (Spirit de) echipă 6. (Aptitudini pentru) negociere 7. (Simț) pedagogic B - CĂUTARE 1. Curiozitate C - ANALIZĂ 1. Analiză 2. (Spirit) critic 3. (Putere de) sinteză D - COMUNICARE 1. Discreție 2. Reacție E - GESTIUNE 1. Perseverență 2. Rigoare F - ORGANIZARE 1. (Putere de) adaptare 2. (Capacitate de) anticipare 3. (putere de) decizie 4. Inițiativă 5
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
omul nu i-a găsit denumire încă, îți sădește în suflet, fără voie, o melancolie grea și amară, care, în cazul multora, dă ființă unor adevărate anomalii de comportament. Ei bine, omul acesta ciudat reuși să stârnească în mine o curiozitate de nestăvilit și, îmboldit fiind de aversa care tocmai încetase și care lăsase loc unei liniști adânci, mi-am apropiat urechea de sticla ferestrei, dându-mi, astfel, osteneala să aud acele vorbe, abia perceptibile, ale bătrânului. Ele sunau cam așa
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
m-a înduioșat și m-a pus adânc pe gânduri. Dorind să aflu mai multe amănunte despre această sumbră și ciudată întâmplare, tocmai din dorința mare de a dezvălui cititorului lucruri cât mai apropiate de adevăr, am fost împins de curiozitate să vizitez mormântul acestui Eugen. La marginea cimitirului catolic, într-un colț aproape pustiu, lângă un zid crăpat, pe care urca o iederă, departe de toate monumentele funerare impunătoare și înzorzonate, în capătul unei cărări acoperite toată cu buruieni jilave
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
intrigi bine țesute și de mister, ce au puterea de a schimba în întregime fața lucrurilor, dar care, în cele din urmă, ajung să se spulbere în cele patru zări, dispărând subit, nu înainte, totuși, de a băga nedumerire și curiozități de tot felul în oameni, îndemnându-i la clevetiri îndrăznețe, care cu greu se mai potolesc. Pe când traversam și eu un astfel de cartier periferic și profund angoasant, în auz mi-a răsunat clar o asemenea istorisire, încât n-am
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
pauză, continuă: ai un nume foarte frumos, unul care mi-a atras atenția îndată. Știi cumva de unde provine, sau măcar bănuiești? Femeia nu-i răspunse, dar, înclinând puțin capul în semn de nedumerire, în ochii ei se putu zări repede curiozitatea mare, ce-i sticlea. El spuse mai departe: - Maria este un nume foarte vechi, un nume biblic. El provine din limba ebraică, de la cuvântul Miriam, care are o semnificație dublă: pe de o parte, înseamnă amărăciune, dar, pe de altă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
pentru care se găsea ea în acel loc, de vreme ce, după cum își dăduse el destul de bine seama, aceasta nu era deloc nebună și nici vreo boală înrudită cu nebunia nu avea. Totuși, într o seară, el nu-și mai putu stăpâni curiozitatea crescândă, sau nu mai dori s-o facă și, cu o vibrație îndrăzneață și hotărâtă în glas, o întrebă direct, fără ocolișuri: - Spune-mi de ce te găsești aici, Maria! Vreau să aflu! Un azil de nebuni are unica menire să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de salvare. Dar zilele aduc și soare... Mereu mă trezesc cu gândul că ziua ce vine e o nouă provocare, că fiecare clipă ascunde o taină... La o răscruce... Mama era o fire veselă și curioasă din fire, dar o curiozitate izvorâtă din dragostea adâncă ce ne-o purta. În sufletul ei bun, am rămas niște copii nevinovați cărora trebuia să le poarte cineva de grijă. Am intrat În hol și În afară de un miros Îmbătător de friptură, sărmăluțe și plăcintă cu
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
și câte o felie de chec, pe care l-am făcut aseară. Parcă intuiam că voi avea un oaspete drag! Intră! Sunt singură, deocamdată... (Septembrie, 2001) Scrisori ( M.Borger) Pasul Înapoi... Așa Încep toate legăturile, comunicările... timide la Început, apoi curiozitatea crește, dorința de a cunoaște noul nu mai are nicio stavilă. Întrebări fără conținut, neconturate, apoi... cine ești de fapt, cu ce te ocupi, care sunt idealurile tale. Pare să funcționeze comunicarea, vocea e așa plăcută - devine Înteresant. Mai trece
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
judeca, ferească Domnul, ci pentru a cunoaște adevăruri care ne pot întări credința. Nu puteam, însă, să o întreb, era ceva personal, lucruri care nu se întreabă. Aș fi dat dovadă de lipsă de educație, dacă o făceam. Ea simțea curiozitatea mea, și, totodată, dorea să-și ușureze puțin sufletul de durerea ce o apăsa. Începuse să-mi povestească următoarea istorioară: „Ne căsătorisem de câțiva ani, trăiam în dragoste și înțelegere. Visam ca toți tinerii să avem casa noastră cu toate
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
în buzunarul din față al pantalonilor, iar când băga mâna în buzunarul spart al pufoaicei, era destul să caute mai la adânc și dădea de ei. Ajuns la târg, moș Parfene, începu să caute cu privirea la pufoaice dar, din curiozitate, și dispunând de timp, mai căuta și la alte lucruri. La una din mese, vede doi bărbați tineri care vindeau un cojoc. Ce dragi îi erau cojoacele! „Acesta trebuie să fie călduros!”, se gândi el și se apropie să-l
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de pragul și de ușile bisericii. Îmi amintesc că ușa avea o gaură pentru cheie, prin care copiii se uitau să vadă ce era înăuntru. Eram curioasă să privesc și eu, dar frica nu mă lăsa. Într-o zi, totuși, curiozitatea a învins frica și am hotărât, încurajată de ceilalți copii, să privesc și eu prin acea gaură. Nu voi uita niciodată ce am simțit atunci. Mi s-a părut că în interiorul sumbru și rece din biserică era cineva nevăzut care
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
consemnul care a intrigat și a indignat la vremea respectivă populația masculină a comunității) în cancelaria mică a școlii, femei provenind - cum aveam să aflu mai târziu - din toate colțurile țării, de la Constanța până în Maramureș. Veniseră la întâlnire îmboldite de curiozitate, știind că TM 10 ELF-ul parcat în fața școlii însemna «mișcări de trupe» și noutăți în sat, noutăți pe care fuseseră flatate să afle că erau doar pentru ele - femeile din Ghizela. După două ore de prezentare a proiectului, întrebări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Dorina Bugariu Petre (North Ryde) Sydney pentru acest cadou nesperat. Ea a fost cea care a gândit, inițiat și sprijinit vacanța australiană de trei luni. A fost nu numai o gazdă primitoare ci și o prietenă care a intuit toate curiozitățile și nevoile mele de intelectual rebel și neînregimentat mijlocindu-mi o experiență de neimaginat și de neuitat. Mulțumesc domnului Mihai Maghearu, președintele unei comunități de români din Sydney care a făcut toate diligențele pe lângă autoritățile australiene pentru ca experiența australiană să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
-și învingă frica, și de aceea își câștigase un titlu de glorie printre copiii de seama ei înfruntând întunericul și situațiile dificile. Și totuși, acum, la douăzeci de ani, trăiește un sentiment acut de panică. O panică stranie, plină de curiozitate. Se uită la oameni de parcă i-ar descoperi pentru prima oară. Cuvintele lor, gesturile par noi. Deodată i se pare că descoperă copacii. Rămâne cu ochii ațintiți spre ei. Frunze, frunze verzi, muguri plesnind. Are douăzeci de ani, a crescut
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
minunat. Acolo, la Bondai Beach, Silvia mi-a povestit despre ea până a răgușit. Venise aici imediat după revoluție, uneori mi se pare că a spus că venise înainte de 1989, dar ea nu este foarte coerentă, iar eu nu am curiozități și abilități de anchetatoare. O ascult cu atenție, dar în sinea mea știu că nu trebuie s-o iau prea în serios. Trece rapid de la stări de euforie la stări de tristețe și agitație nervoasă. Totuși se simte că vrea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
o întrebare. De mai multă vreme voiam să mă lămuresc, așa, pentru mine, dar n-am avut prilejul. - Dacă oi ști, oi răspunde, dacă nu, trimitem supărarea să ne caute pe alte drumuri. - Dar nu e o supărare, e o curiozitate! - Am zis și eu... - Sunt sigur că răspunsul ce-l caut îl pot găsi aici, în șatră, la cel mai luminat om al etniei. - Spune, dom’le, și-om vedea. - Bulibașă, de ce țigăncile nu poartă rochii, ci fuste și bluze
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]