KorAP: Find »[drukola/base=cursant & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...347 >

8,658 matches

Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210

viteza, pauzele etc.) pentru a transmite aceste emoții. Paralimbajul va ajuta partenerul să distingă emoțiile respective, deși conținutul mesajului (cele șapte litere) nu posedă o semnificație proprie în acest sens. 6. Referitor la legătura dintre comunicarea verbală și cea nonverbală, cursanții își vor alege câte un partener și vor primi un text de la formator (două povestioare); ei vor trebui să-i citească prima povestioară partenerului, fără să aibă nici un fel de reacție nonverbală. Cea de-a doua povestioară va trebui comunicată

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
verbală. Se vor discuta implicațiile pe care le are fiecare dintre cele două forme ale comunicării asupra celeilalte. 7. O adaptare pe care am efectuat-o după T.K. Gamble și M. Gamble (1993) în ceea ce privește postura presupune divizarea întregului colectiv de cursanți în grupuri de câte trei persoane, o persoană jucând rolul de fotograf, iar celelalte două reprezentând modelele. Acestea din urmă vor fi dispuse într-o varietate de relaționări în care vor avea anumite posturi. Cadrul didactic/trainerul va cere întregului

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
de câte trei persoane, o persoană jucând rolul de fotograf, iar celelalte două reprezentând modelele. Acestea din urmă vor fi dispuse într-o varietate de relaționări în care vor avea anumite posturi. Cadrul didactic/trainerul va cere întregului colectiv de cursanți să execute aceleași posturi și, după fiecare astfel de „poză”, aceștia se vor privi încercând să observe diferențele și asemănările pe care fotografii le-au închipuit pentru posturile cerute (spre exemplu, cele de angajator și angajat, vânzător și client, două

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
exemplu, cele de angajator și angajat, vânzător și client, două persoane implicate într-o relație romantică, doi boxeri înainte să sune gongul de începere a luptei, șeful și secretara și alte posturi lăsate la alegerea proprie a formatorului sau a cursanților). Aceeași perspectivă este dezvoltată de Brilhart și Galanes (1995) atunci când într-un grup în care membrii interacționează în mod natural, unul dintre cei doi observatori aleși va striga la un moment dat „îngheață!” și toți cei care participă trebuie să

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
de preîntâmpinare a unei gândiri stereotipe următorul exercițiu: le vom cere elevilor/studenților să analizeze un caz anume, pretabil, spre exemplu, la stereotipuri rasiale, cerându-le să-și noteze impresiile și o eventuală reacție de finalizare a respectivei probleme; apoi, cursanții vor trebui să desfacă respectiva problemă în părți cât se poate de mici/atomice și vor trebui să identifice pe care dintre acestea le-au înțeles similar cu colegii lor, pe care diferit și să explice de ce. Vom remarca totuși

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
că, de multe ori, avem tendința de a ignora situația și de a aprecia acțiunea în sine a unei persoane, fără să o integrăm pe aceasta în contextul care a generat-o; de exemplu, dacă profesorul se întâlnește cu noi cursanți și aceștia par foarte nerăbdători să se termine ora de curs, cadrul didactic poate fi îndemnat să creadă că „nu sunt destul de dornici să învețe”, deși poate că în sala de clasă este foarte cald sau foarte frig, este aer

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
deosebit de clare și inflexibile; desigur că nu sugerăm, spunând acest lucru, că barierele de status ar trebui desființate sau chiar redimensionate (deoarece ele posedă multe atribuții pozitive, cum ar fi rolul de model pe care profesorul îl poate îndeplini pentru cursanții săi). Ceea ce ne interesează este scăderea incidenței negative a tuturor acestor indicatori, lucru care este posibil în cazul metodelor de interacțiune educațională, când membrii echipei didactice au statut egal (chiar dacă unul dintre ei îndeplinește rolul de lider, acest rol va

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
și nu pe receptor. Spre exemplu, un elev/student omite să ne spună, atunci când ne relatează că nu s-a implicat în activitatea de grup pentru că n-a înțeles sarcina, că, în timpul în care profesorul explica ceea ce aveau de făcut cursanții, vorbea cu un coleg. Desigur că omisiunile ca bariere ale comunicării eficiente sunt deosebit de frecvente și de aceea obișnuirea elevilor cu un exercițiu de tip studiu de caz ar putea să conducă la lărgirea sferei de elemente - pozitive și negative

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
rezolva corect o problemă. Supraîncărcarea se referă la faptul că, de multe ori, receptorul trebuie să facă față unei abundențe informaționale extreme; acest lucru poate conduce la dezvoltarea unui refuz față de activitățile care sunt prevăzute de materia respectivă, la confuzionarea cursanților și la epuizarea fizică și motivațională a acestora. Credem că, în aceeași ordine de idei - și respectând principiul complementarității la care am făcut referire pe parcursul acestui capitol -, putem să spunem că și insuficiența informațională poate conduce la bariere comunicaționale și

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
actului de comunicare, precum și la nivelul procesului ca atare. Etica comunicării poate constitui o sursă de eficiență ori o barieră în procesul de comunicare. Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. La barierele comunicaționale putem cere cursanților (împărțiți pe grupuri de discuție) să identifice cinci astfel de bariere. După ce au fost evidențiate, cursanții vor trebui să alcătuiască un continuum de la ineficiența comunicării spre eficiență și să încerce să transforme bariera într-un element pozitiv (figura 15). Figura

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
eficiență ori o barieră în procesul de comunicare. Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. La barierele comunicaționale putem cere cursanților (împărțiți pe grupuri de discuție) să identifice cinci astfel de bariere. După ce au fost evidențiate, cursanții vor trebui să alcătuiască un continuum de la ineficiența comunicării spre eficiență și să încerce să transforme bariera într-un element pozitiv (figura 15). Figura 15 2. De multe ori, când suntem într-o situație de comunicare, ne aflăm într-o

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
situațiile respective. De fiecare dată, va trebui să ne punem întrebarea „de ce?” și să identificăm mecanismele de răspuns comunicațional care stau la baza acestor diferențe, pentru a putea îmbunătăți propriul stil de comunicare. 4. La etica comunicării putem să punem cursanților următoarea întrebare: este etic să minți pe cineva? Dar dacă afli că cineva mai are foarte puțin de trăit (are o boală incurabilă despre care nu știe), ce decizie alegi să iei: îi comunici sau nu acest lucru? Care sunt

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
astfel timp să discute, să comenteze și să se automotiveze pentru a participa la o prezentare deosebită); (5) prezența „palpabilă” a unor elemente care vor justifica intervenția prezentatorului (spre exemplu, cazul unui coleg mai mare al studenților sau al unui cursant din generațiile trecute) etc. 5.1.3. Proiectarea unei prezentări și teoria haosuluitc "5.1.3. Proiectarea unei prezentări și teoria haosului" Să ne gândim la un exemplu din activitatea didactică: un profesor tânăr, perceput de elevii săi ca fiind

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
inevitabilului curs al turbulențelor este foarte redusă (în proiectarea discursului știm că putem întâlni mai multe forme de conflict: conflicte în cadrul materiei studiate - rezolvate prin problematizare -, conflicte între interesele auditoriului și cele ale vorbitorului sau ale programei prezentării, conflicte între cursanți - de natură să provoace o învățare profundă și o motivare pentru aceștia din urmă); 5) Liniaritatea nu funcționează în planificare; vorbitorii trebuie să cunoască de la început faptul că, în proiectarea discursului, se vor întâlni rareori și cu totul excepțional cu

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
exprime, iar când aceștia o fac, ei îi întrerup; pericolul unei asemenea situații este acela că profesorii, în calitate de astfel de ascultători, dețin în mod real puterea legitimă despre care vorbeam în primul capitol și astfel această situație frustrantă, demotivantă pentru cursanți și ineficientă pentru climatul școlar ca atare este greu de echilibrat în mod absolut natural); • Tot o greșeală de ascultare s-ar putea considera și urmărirea doar a porțiunilor din discurs care îi interesează pe unii ascultători pentru interesele particulare

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
dezvolta mecanisme optime de direcționare a ascultării eficiente la elevii/studenții noștri, trebuie să includem în cadrul exercițiilor pe care le efectuăm cu ei așa-numitele „capcane”, mesaje care să conțină astfel de elemente, premeditat inoperante în decriptarea corectă a mesajului, cursanții trebuind să le identifice și să le evite în evaluarea mesajelor primite. ¬ Pasul nr. 4: răspunsul. Răspunsul este important în funcție de vectorul de ce persoana în cauză a efectuat activitatea de ascultare? Aici trebuie spus că Ross nu dezvoltă suficient ideea; un

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
ascultării). Pe de altă parte, trebuie remarcat faptul că ascultarea pentru divertisment este un element important în crearea unei cadru afectiv, propice unei comunicări interactive extinse la toate formele acesteia. De altfel, doar din rațiuni didactice, de reflecție personală a cursanților, putem dezvolta separat cele șase tipuri de ascultare; acestea, se întrepătrund, acționând ca un tot și influențându-se permanent una pe cealaltă. În 1978, Friedman a făcut o interesantă distincție între ceea ce el a numit ascultarea „ușoară” și ascultarea „grea

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
emisia și apoi stabilește, sumarizează ceea ce a auzit; numai după aceea se exprimă. Astfel, modul în care ascultarea poate atinge valori optime reprezintă conjugarea de către cadrul didactic a acestei scale, a acestui continuum cu situația concretă și contextul învățării pentru cursanții săi, în sensul trecerii progresive de la o etapă la alta (deoarece scala respectivă se poate nuanța în funcție de necesitățile, dar și de posibilitățile activității instructiv-educative). DeVito (1988, p. 161) precizează trei tehnici simple pentru a obține o învățare mai puternică în

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
metoda socratică se distinge prin patru mari etape, și anume: - „mai întâi este pusă o largă, deschis-închisă întrebare la care cei mai mulți elevi/studenți pot să răspundă; - o a doua secvență de întrebare începe să îngusteze șirul răspunsurilor și focalizează gândirea cursanților în cadrul strategiei de chestionare; - reactualizarea prelegerilor și/sau afirmațiilor se întrepătrunde cu întrebările, ținând cont de punctele de interes major; - o întrebare finală, conclusivă, aduce cursanții la punctele de încheiere dorite” (Moore, 1994, p. 191). Desigur că preluăm concluzia la

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
o a doua secvență de întrebare începe să îngusteze șirul răspunsurilor și focalizează gândirea cursanților în cadrul strategiei de chestionare; - reactualizarea prelegerilor și/sau afirmațiilor se întrepătrunde cu întrebările, ținând cont de punctele de interes major; - o întrebare finală, conclusivă, aduce cursanții la punctele de încheiere dorite” (Moore, 1994, p. 191). Desigur că preluăm concluzia la care ajunge autoarea, împărtășind convingerile acesteia în ceea ce privește metoda socratică; astfel, în clasă, profesorul nu poate decât cu dificultate să utilizeze o astfel de metodă în sens

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
preluăm concluzia la care ajunge autoarea, împărtășind convingerile acesteia în ceea ce privește metoda socratică; astfel, în clasă, profesorul nu poate decât cu dificultate să utilizeze o astfel de metodă în sens originar (de relaționare față în față, individualizată între cadrul didactic și cursant), el fiind mai degrabă condiționat să treacă de la un elev la altul, punând întrebările într-un mod alternativ, în scopul de a cuprinde întreaga clasă. Totuși, această metodă își dovedește eficiența atunci când vorbim de sisteme de lucru în grupuri mici

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
formulăm întrebarea, în calitatea noastră de cadre didactice, este una dintre rezultantele utilizării unei astfel de metode. În acest mod, printre tipurile de întrebări întâlnim câteva cu impact major asupra dezvoltării educaționale: • Întrebările focalizate sunt utilizate pentru a direcționa atenția cursanților; ele pot determina ceea ce a fost învățat de elevi/studenți, pot motiva și trezi interesul acestora; • Întrebările motivante sunt acelea care ajută elevii/studenții să dea soluția corectă, chiar dacă au eșuat în încercarea de a răspunde la întrebarea profesorului; astfel

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
acelea care ajută elevii/studenții să dea soluția corectă, chiar dacă au eșuat în încercarea de a răspunde la întrebarea profesorului; astfel, de cele mai multe ori, acesta din urmă este tentat să răspundă el însuși la întrebarea respectivă sau să ceară altor cursanți să o facă, ceea ce este demotivant pentru cel care nu a putut să răspundă. Întrebările motivante utilizează termeni aluzivi și concepte-cheie pentru a asista elevii/studenții în corectarea răspunsurilor inițial nesatisfăcătoare. Răspunsul astfel obținut oferă o puternică sursă motivatoare pentru

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
ceea ce este demotivant pentru cel care nu a putut să răspundă. Întrebările motivante utilizează termeni aluzivi și concepte-cheie pentru a asista elevii/studenții în corectarea răspunsurilor inițial nesatisfăcătoare. Răspunsul astfel obținut oferă o puternică sursă motivatoare pentru activitatea viitoare a cursantului în cauză; • Întrebările de sondaj sunt cele care țintesc să corecteze, să îmbunătățească ori să extindă răspunsul inițial al elevului/studentului. Ele pot fi folosite pentru a corecta răspunsul dat, obține clarificări, pentru dezvoltarea conștiinței critice sau pentru a refocaliza

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
să îmbunătățească ori să extindă răspunsul inițial al elevului/studentului. Ele pot fi folosite pentru a corecta răspunsul dat, obține clarificări, pentru dezvoltarea conștiinței critice sau pentru a refocaliza răspunsul respectiv. Pentru creșterea calității răspunsurilor pe care le primim de la cursanți putem folosi patru tehnici importante de chestionare (Moore, 1994, pp. 186-189): - redirecționarea este prima dintre acestea, urmărind direct creșterea participării cursanților; ea intenționează atragerea elevilor/studenților în discuție, cerându-li-se să răspundă la întrebare în lumina răspunsului oferit anterior

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]