2,987 matches
-
că „strămoșii lor au fost eroii ce au luptat și și-au vărsat sângele ca să conserve țara care Îi adăpostește astăzi” . Solemnitatea momentului și necesitatea evidențierii sale ca zi națională fuseseră subliniate anterior și de Dimitrie Sturdza, care Într-o cuvântare susținută la Academie (8 mai 1878) afirma „Întreită Înălțare și Întreită Întărire! Aceasta este serbarea zilei de 10 Mai... În adevăru cine este În contra ordinei de lucruri, stabilită În România, În 10 Mai 1866, În 10 Mai 1878, În 10
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
În gradina Primăriei din Piatra-Neamț, unde alături de elevii și institutorii școlilor primare urbane erau invitate să participe autoritățile și cetățenii urbei. Manifestările se bazau În principal pe activitățile Întreprinse de elevi: recitări, interpretări corale, concursuri de tip tombolă și pe cuvântarea ocazională ținută pe această temă de către revizorul școlar, ca reprezentant de drept și delegat al corpului didactic. Discursul său expunea pe larg istoricul zilei de 10 Mai: urcarea pe tron a prințului Carol (1866), independența și neatârnarea față de Turcia (1877
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
precum și a ministrului Instrucțiunii. Corurile școlilor secundare de fete și de băieți, sub Îndrumarea unor profesori de la Conservator, reușeau să Încânte asistența cu interpretări remarcabile ale unor pasaje muzicale, În timp ce numeroase personalități ale timpului (Gr. Tocilescu) țineau o serie de cuvântări pe marginea subiectului, subliniind importanța momentului și rolul familiei regale În istoria României . La festivitățile dedicate momentului din mai 1900, datorită numărului mare, școlile primare din București au fost Împărțite În grupe de câte zece unități, urmând ca serbările să
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
de câte zece unități, urmând ca serbările să se organizeze În trei locuri: la Șosea, În grădina Eliad și la Filaret. La toate grupele s-au recitat poezii eroice, s-au interpretat În cor cântece patriotice și s-au ținut cuvântări, imensul public spectator fiind Încântat de reprezentațiile copiilor. Pe lângă explicațiile referitoare la Întreita semnificație a zilei de 10 Mai, cei care au luat cuvântul au ținut să mulțumească autorităților școlare (Ministrul Instrucțiunii, revizorii școlari) care și-au dat tot concursul
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
urmau să aibă loc În jurul orelor două după-amiaza, În sala teatrului, după programul Întocmit de Delegațiunea Școalelor, acțiune la care erau invitați să participe toate autoritățile și cetățenii. Programul debuta cu intonarea Imnului Regal, interpretat de corul gimnaziului și o cuvântare ocazională susținută de către unul dintre profesorii școlii . În continuare, elevii școlilor primare și gimnaziale urmau să recite din poezii și fragmente ale unor lucrări studiate În școală și să interpreteze În coruri simple sau mixte pasaje muzicale studiate În timpul orelor
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
Cu această ocazie, elevii, Îmbrăcați În haine de sărbătoare, participau la oficierea Sfintei liturghii și la Te Deum-ul organizat În incinta bisericii, Încheiat cu intonarea Imnului regal și a altor cântece: Mulți ani glorioși trăiască, Trăiască Regele. Învățătorul ținea o cuvântare despre Întreita semnificație a zilei, insistând pe faptele deosebite ale regelui Carol I, prelegerea terminându-se cu urările de sănătate și fericire aduse Maiestății Sale, reginei și principelui moștenitor. După o scurtă pauză, În timpul căreia elevii se odihneau și luau
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
națională constituiau, de foarte multe ori, ocazii de a face excursii la școlile satelor vecine, unde se legau prietenii Între elevi, totodată fiind inițiate, de către sătenii participanți, diverse discuții despre problemele lumii rurale . Întorși la școală și după o ultimă cuvântare rostită de dascăl, copiii erau trimiși acasă, iar după posibilitățile comunei școala rămânea iluminată. Existau cazuri când serbarea se rezuma doar la organizarea Te Deum-ului și ținerea unor cuvântări pe marginea importanței zilei, activitățile cu elevii nefiind organizate, fie din cauza
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
despre problemele lumii rurale . Întorși la școală și după o ultimă cuvântare rostită de dascăl, copiii erau trimiși acasă, iar după posibilitățile comunei școala rămânea iluminată. Existau cazuri când serbarea se rezuma doar la organizarea Te Deum-ului și ținerea unor cuvântări pe marginea importanței zilei, activitățile cu elevii nefiind organizate, fie din cauza vremii nefavorabile, fie din cauza numărului redus al asistenței . Colaborarea Între Învățător și preot În organizarea serbărilor era foarte importantă, dascălii insistând În rapoartele trimise revizorilor școlari În legătură cu acest subiect
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
religioase. De asemenea, erau semnalate destul de des cazuri În care autoritățile administrative lipseau, Învățătorii exprimându-și mâhnirea neparticipării lor la desfășurarea serbărilor școlare. Implicarea Învățătorilor În organizarea acestor serbări era, de cele mai multe ori, una extrem de profundă, după cum reiese din unele cuvântări susținute cu acest prilej. Iată de pildă, cum unul dintre dascălii vremii explica celor adunați caracterul de mare serbare națională a datei de 10 Mai: „Această zi este Învierea noastră națională și că este cel mai mare păcat pentru un
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
Brătianu . Momentul 10 Mai și festivitățile organizate cu ocazia marcării lui au fost deseori surprinse În revistele de specialitate ale cadrelor didactice, fie sub forma prezentării unor programe artistice la nivel de oraș sau sat, fie sub forma publicării unor cuvântări deosebite care subliniau solemnitatea evenimentului. Astfel, pe lângă consacratele reviste Albina, Convorbiri didactice și Revista generală a Învățământului, cele locale sau naționale, cum ar fi: Propășirea - Revista Societății Corpului didactic din județul Neamț, Școala și Biserica (București), Școala modernă (București), Școala
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
ideilor lui despre exportarea în lumea liberă a ideologiei sovietice, despre condiția scriitorului sub regimul dictaturii proletariatului, despre dogmatismul marxist, idei pe care Fundoianu ar fi voit să le facă publice, însă a fost împiedicat să le exprime într-o cuvântare ce urma să o rostească la Congresul pentru Apărarea Culturii, instrumentat de sovietici la Paris în 1935, după cum nu sunt comentate în integralitatea lor relațiile cu Leon Șestov și cu nihilismul iraționalist șestovian. Un plus de înțelegere a atitudinii lui
STOLERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289961_a_291290]
-
cu Maria Banuș); Poeți ai expresionismului, îngr. trad., București, 1971 (în colaborare); Ernst Toller, Omul și masele, București, 1972; Yvan Goll, Noul Orfeu, îngr. și pref. trad., București, 1972; Johannes Bobrowski, Poeme, îngr. și pref. trad., București, 1974; Ernst Stadler, Cuvântare solemnă, pref. trad., București, 1975; Cântece africane, pref. trad., București, 1975; Roza vânturilor. Poeme din lirica secolului XX, îngr. și postfața trad., București, 1977; Nikolaus Berwanger, Trăiesc printre rânduri, pref. trad., București, 1981. Repere bibliografice: Petroveanu, Pagini, 273-276; Nicolae Manolescu
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
ecran, București, 1976, vol. IV: Drumuri, destine, climate, București, 1977; Cinematograful, acest necunoscut, vol. I: Funcțiile cuvântului în film, Cluj-Napoca, 1973; Foste adevăruri viitoare, București, 1978; Nestemate cinematografice, București, 1980; Alte foste adevăruri viitoare, București, 1983. Traduceri: Jean Jaurès, Patru cuvântări, București, f.a.; Voltaire, Plăpumarul chior. Taurul alb, București, [1926]; Thomas Hardy, Micile ironii ale vieții, București, [1927]; V. I. Pudovkin, Despre arta filmului, București, 1960 (în colaborare cu Gheorghe Ciocler); Georges Sadoul, Istoria cinematografului mondial de la origini până în zilele noastre
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
Domnitorul Îi dezvăluia tatălui său linia de conduită pe care o va urma: „a Încheia o convențiune militară cu Rusia și dacă e nevoie, a ne bate Împreună cu rușii contra turcilor” <ref id="36"> 36 Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, t. I, București, 1906, p. 498-499. </ref>. Respingerea de către Poartă a Protocolului de la Londra (31 martie 1877), prin care Puterile europene Îi solicitau aplicarea reformelor În favoarea supușilor creștini, a asigurat Rusiei pretextul de a interveni În conflictul oriental
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
urmă de suspiciune În privința comportamentului trupelor țariste, Domnitorul preciza că acestea nu vor ocupa Capitala, semn de „recunoaștere a individualității noastre politice și de asigurare a pacinicei funcționări a instituțiilor noastre” <ref id="47">47 Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, t. I, p. 519-520. </ref>. Într-o epistolă adresată tatălui său, Carol I Îi mărturisea, cu satisfacție, entuziasmul „absolut indescriptibil” cu care a fost primit discursul Tronului. „Românii - conchidea autorul scrisorii - trebuie să fi simțind astăzi că le
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
I Îi mărturisea tatălui său impresia că „noi am luat chiar astăzi ceea ce probabil ele Își propuneau să ne dea mai târziu. Noi Însă tocmai aceasta ne-am propus să prevenim!” <ref id="56"> 56 Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, t. II, București, 1906, p. 20. </ref> Pe fondul atitudinii mai mult decât rezervate a Curților garante, atât față de convenția româno rusă, cât mai ales față de declararea neatârnării, Domnitorul se va pronunța În favoarea participării armatei române dincolo de Dunăre
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
id="64"> 64 „Rușii - evidenția Carol I Într-o scrisoare către soția sa - ne fac dificultăți și paralizează mijloacele noastre de acțiune, nevoind să consimtă ca eu să dispun În libertate de armata mea”; <ref> Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, t. II, p. 41-42.</ref> </footnote>. Totuși, la insistențele Țarului Alexandru al II-lea, Domnitorul României consimte la trecerea peste Dunăre a Diviziei a IV-a, cu scopul de a ocupa cetatea Nicopolelui. În timpul unei Întrevederi cu reprezentantul
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
telegramă din 19 iulie 1877, adresa Principelui României rugămintea de a trece cât mai grabnic Dunărea Împreună cu armata sa <ref id="66"> 66 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 16/1877, f. 14; vezi și Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, t. II, p. 45. </ref>. În fața acestei cerințe imperioase, Suveranul Încă ezita <footnote id="67">67 Potrivit unor note ale lui Ion C. Brătianu, „Carol nu voia să treacă Dunărea În iulie 19/31 1877”. Prin urmare, primul
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Duce Nicolae era Înștiințat de Carol I că a decis să treacă Dunărea În fruntea a 30.000 de oameni, cu obiectivul de a cuceri Împreună cu armata imperială „pozițiunea de la Plevna” <ref id="70"> 70 Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, t. II, p. 55; ANIC, fond familial Brătianu, dosar nr. 591/1878, f. 5. </ref>. La 16 august 1877, Domnitorul României sosea la Gorni-Studen, sediul Cartierului Imperial, unde fusese așteptat cu „nerăbdare” de către Țarul Alexandru al II-lea
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
2-3. </ref>. Așadar, tabloul general al situației nu părea deloc favorabil revendicărilor românești. S-a pus la un moment dat chiar problema unei vizite inopinate a lui Carol I la Berlin <ref id="129"> 129 Ion C. Brătianu. Acte și cuvântări, publicate de N. Georgescu Tistu, vol. IV, București, 1932, p. 62.</ref>, În speranța obținerii unor decizii favorabile României, Însă Brătianu considera o astfel de acțiune, În Împrejurările date, drept tardivă <ref id="130"> 130 ANIC, fond Casa Regală, dosar
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Îi scria tatălui său: „E trist când Europa silește pe un stat tânăr, dornic de Înaintare, care și-a dovedit tăria și puterea Într-un războiu sângeros, să cedeze o provincie” <ref id="142"> 142 Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, t. II, p. 227. </ref>. De altfel, În tot timpul domniei sale, Carol I avea să rămână vizibil marcat de această știrbire a integrității teritoriale, pe care el jurase să o apere, conform textului Constituției din 1866. Pe măsură ce opinia
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
În evoluția ulterioară a „chestiunii orientale”, nutrind speranța că țara ale cărei destine le conduce „se va putea rezema, sub toate constelațiunile viitoare (subl. ns.), pe scutul binevoitor al Imperiului german” <ref id="149">149 Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, t. II, București, 1909, p. 372-373. </ref>. Dincolo de legăturile dinastice existente, Germania reprezenta, În acel moment, principala forță militară a continentului (fapt demonstrat În războiul cu Franța din 1870-1871) și, prin alianța cu Austro-Ungaria din octombrie 1879 <footnote
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
salariați, nu importă din ce domeniu, ca și pentru elevi și studenți, se organizau periodic (lunar, săptămânal) ședințe de „învățământ de partid”, reuniuni în care se „dezbăteau” (de fapt, se afirmau, fără discernământ) ultimele „adevăruri” emise prin „documente” de partid (cuvântări, hotărâri, rapoarte etc.). Nimeni nu se putea sustrage acestor reuniuni de îndoctrinare. Întreaga populație activă era supusă impregnării. D. Experimentul Pitești Un caz cu totul deosebit de schimbare prin teroare a structurii interioare a personalității este acela al „reeducării” studenților deținuți
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
trebuia din ce în ce mai mult să te ferești să-ți exprimi nemulțumirea sau să comentezi, ca să nu te pârască cineva și să fii chemat la Securitate. Nu puteam vorbi nici măcar de problemele oarecum mai... profesionale, ca, de exemplu, obligația de a conspecta cuvântările tovarășului la fel de fel de plenare și congrese, în care se anunța îndeplinirea planului cincinal în patru ani și jumătate, pentru a fi pregătiți pentru orele de informare politică”. Un inginer care a deținut o funcție de conducere și care mărturisește că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
face - dar nu asta am intenționat, în textul de față - un asemenea studiu organizat ca metodologie de cercetare sau chiar ca autoanaliză, precum și ca aprofundare științifică. Am vrut să înfățișez, cel puțin deocamdată, dincolo de descrierile în limba de lemn a «cuvântărilor» sau a «presei centrale de Partid» sau chiar a unei literaturi edulcorate ori aservite «realismului socialist», un crâmpei din «viața cotidiană» a unora (mulți!) în cea mai intimă fațetă a ei, în ceea ce nu a fost „public”, a fost poate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]