1,551 matches
-
de cvintete pentru două viori, violă și două violoncele (un tip pentru care el deține pionieratul, în contrast cu instrumentația obișnuită pentru două viori, două viole și un violoncel), o duzină de cvintete de chitare (nu toate au supraviețuit), aproape 100 de cvartete de corzi și un numar de triouri de corzi și sonate (incluzând cel putin 19 pentru violoncel), muzica lui orchestrala include 30 de simfonii și 12 concerte de violoncel. Operele lui Boccherini au fost catalogate de Yves Gérard muzicolog francez
Luigi Boccherini () [Corola-website/Science/311312_a_312641]
-
cărții. Cele mai cunoscute sunt "Chu Chin Chow" (1916) și musicalul "Kismet" (1953), dincolo de nenumăratele musicaluri și pantonime după povestea lui Aladdin. În 1990 a fost audiată în premieră "La Noche de las Noches" (span. „Noaptea nopților”), o lucrare pentru cvartet de coarde și instrumente electronice semnată de Ezequiel Viñao. Ea este bazată pe cartea lui Burton „Book of the Thousand Nights and a Night” (engl. „Cartea celor o mie și una de nopți”). În 1975, formația de rock progresiv Renaissance
O mie și una de nopți () [Corola-website/Science/312800_a_314129]
-
muzica de cameră. În 1916 Erich a devenit un respectat compozitor de operă prin succesul instantaneu al celor două opere într-un act "Der Ring des Polykrates" și "Violanta", a căror premieră a avut loc la Munchen. În anul următor Cvartetul Roșe a interpretat la Viena în premieră "Sextetul pentru Coarde în Re Major", Op. 10. În 1920 a fost prezentată muzică inspirată din piesa lui Shakespeare, "Much Ado for Nothing" (Mult zgomot pentru nimic), si a avut loc premieră mondială
Erich Wolfgang Korngold () [Corola-website/Science/309987_a_311316]
-
a triumfului sau, operă "Die tote Stadt" (Orașul mort), la Hamburg și Köln, inspirat după românul lui Georges Rodenbach, "Bruges-la-morte". În următorii ani, Korngold a început să adapteze operete și, în același timp, a continuat să compună lucrări originale, inclusiv "Cvartetul pentru coarde", Op. 16 și "Concertul pentru pian de mana stanga" interpretat de Paul Wittgenstein. În 1927 a avut loc premieră celei de-a patra opere a lui Korngold, "Das Wunder der Heliane", pe care el o considera cea mai
Erich Wolfgang Korngold () [Corola-website/Science/309987_a_311316]
-
Europa pentru a scăpa de tiranie. Printre coloanele sale sonore se numără "The Prince and the Pauper" (1937), "Juarez" (1939), "The Șea Hawk" (1940), "The Șea Wolf" (1941), "King's Row" (1941) și "Deception" (1946). Începând cu 1946, o dată cu premieră "Cvartetului pentru coarde Nr. 3", Op. 34, Korngold și-a luat adio industriei cinematografice de la Hollywood și a încercat să se întoarcă la muzică de scenă. Folosind elemente din coloanele sale sonore, Korngold a compus "Concertul pentru violoncel în Do major
Erich Wolfgang Korngold () [Corola-website/Science/309987_a_311316]
-
cvintet de suflători"; "Muzică de concert"; poemul simfonic "Sarmizegetusa";Serenada pentru Corn și orchestră, șase, cantate (printre care 'Imn Patriei', ' Cântată de Crăciun, Cântată de Anul Nou, 'Cântată' 'lirica', 'Cântată' 'rustica); Concerte pentru diferite instrumente (vioară, flaut, fagot, flaut); trei cvartete de coarde; suite de dansuri (jocuri) populare din diferite zone ale țării (Maramureș, Bihor, Banat, Crișana, Transilvania, Brașov); 12 Marșuri pentru fanfara, ulterior orchestrate pentru orchestră simfonica; muzică corala (Cântece din Năsăud, "Floarea soarelui" - 12 Coruri pe versuri de Monica
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
orchestră (august, 2005); Dansuri din Banat (august, 2005); Simfonia a VI-a (august, 2005); Cântată de Crăciun ÎI, pentru cor mixt și orchestră (august, 2005); Divertisment în stil clasic, pentru orchestră (noiembrie, 2005); Concert pentru orchestră de coarde (noiembrie, 2005); Cvartet de coarde nr.3 (noiembrie, 2005); Cvartet pentru flaut, oboi, clarinet și fagot (noiembrie, 2005); "Badea-i cu două drăguțe", coruri mixte (decembrie, 2005); Simfonia a VII-a (16 ianuarie, 2006); Dansuri din ținutul Aradului, pentru orchestră (1 ianuarie, 2006
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
2005); Simfonia a VI-a (august, 2005); Cântată de Crăciun ÎI, pentru cor mixt și orchestră (august, 2005); Divertisment în stil clasic, pentru orchestră (noiembrie, 2005); Concert pentru orchestră de coarde (noiembrie, 2005); Cvartet de coarde nr.3 (noiembrie, 2005); Cvartet pentru flaut, oboi, clarinet și fagot (noiembrie, 2005); "Badea-i cu două drăguțe", coruri mixte (decembrie, 2005); Simfonia a VII-a (16 ianuarie, 2006); Dansuri din ținutul Aradului, pentru orchestră (1 ianuarie, 2006); 12 Marșuri de concert, pentru orchestră (februarie
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
I. Introitus: "Requiem aeternam", adagio, re minor (cor, solo de soprană, cor). Urmată nemijlocit de: II. Kyrie, allegro, re minor (fugă) (cor) III. Sequenz IV. Offertorium V. Sanctus, adagio, re major și fuga "Osanna" (Chor) VI. Benedictus, andante, si major (cvartet de soliști) și fuga "Osanna" (cor) VII. Agnus Dei, re minor (cor). Urmată nemijlocit de: VIII. Communio: "Lux aeterna", Adagio, re minor (Sopransolo, Chor) + Allegro, re minor (Fuge, Chor) (parafrază a segmentelor "Introitus" [de la măsura 19] și "Kyrie eleison") Se
Recviem (Mozart) () [Corola-website/Science/309252_a_310581]
-
director. În total, a petrecut 35 de ani la pupitrul dirijoral, reușind să formeze un nou public interesat de muzica simfonică. A scris vodeviluri, muzică vocal-simfonică, de cameră, corală, lieduri și muzică de scenă. Printre lucrările sale se numără: un cvartet de coarde, o sonatină pentru pian, cinci canțonete comice pentru vioară și pian, vodevilurile proiectate pentru spectacole bucureștene "Păunașul codrilor" (1857) și "Spoielile Bucureștilor" (1863), muzica însoțitoare la "Despot-Vodă" (Vasile Alecsandri, 1860) ș.a. A fost profesor în Conservatorul din București
Eduard Wachmann () [Corola-website/Science/308782_a_310111]
-
instrumente sau notații, cheia alto reprezintă a treia cheie folosită astăzi ca răspândire. Un alt beneficiu al cheii este notarea convenabilă a registrului violei, astfel încât do central cade pe linia centrală a portativului. Edițiile mai noi ale unor aranjamente pentru cvartet de coarde conțin și o știmă pentru „vioara a treia”, unde partitura violei este scrisă în cheia sol, transpusă la octavă. Scopul este de a înlocui viola cu o vioară, acolo unde instrumentul original nu este disponibil. Totuși, pentru pasajele
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
mai mare - o cvartă - și permitea mai puține confuzii. Unul dintre cei mai apreciați violiști ai perioadei (baroc târziu) a fost Johann Sebastian Bach, de asemenea foarte bun cunoscător al viorii și al altor instrumente. Bach prefera să interpreteze în cvartetul de coarde (două viori, violă și violoncel) la violă, pentru a fi poziționat în centru, de unde putea „dirija” către ceilalți instrumentiști, indicând mișcarea prin ridicarea sau coborârea gâtului instrumentului său în timp ce cânta. În continuare, iată câteva nume ale unor instrumentiști
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
iunie 1872) a fost un compozitor polonez, născut în Belarus, în acea vreme în Imperiul Rus. Este considerat fondatorul școlii naționale poloneze de operă. Melodiile, muzica să liturgica, două din operele sale "Halka" și "Castelul vrăjit", ca și cele două cvartete de coarde pe care le-a compus fac parte și astăzi din repertoriul muzical mondial . S-a născut în așezarea Ubiel lângă Minsk, în acele timpuri în districtul Iegumen din gubernia Minsk, în familia unor latifundiari, oameni cultivați, posesori de
Stanisław Moniuszko () [Corola-website/Science/309861_a_311190]
-
1860) "Cuvânt de onoare " ("Verbum nobile" )Varșovia (1861) "Castelul vrăjit" ("Strazny dwór" ) Varșovia , (1865) "Paria" Varșovia , (1869) melodrama " Beata" 1872 "Balete ": "Monte Christo" 1866 Muzică instrumentala 3 uverturi : "Basm " ( Baijka)(1848) închinata compozitorului rus Dargomâjski "Kain" "Militară" Poloneză concertanta (1848) Cvartete de coarde ; 1839 , 1840. Muzică de scenă : pentru piese de Shakespeare ,("Hamlet", "Neguțătorul din Veneția "), de Friedrich Schiller (Hoții),"Oamenii din Carpați " de Józef Korzeniowski ,"Lila Wanda" de Julius Slowacki Tratat de armonie (1871)
Stanisław Moniuszko () [Corola-website/Science/309861_a_311190]
-
a continuat activitatea la catedră, ca profesor de jazz vocal la "Conservatorul Regal de Muzică" din Bruxelles și la "Conservatorul Lemmens", dar și ca muziciana și vocalistă pe scenele de jazz din Belgia, Germania și Olanda în formule de trio, cvartet sau cvintet, a căror componentă cuprinde pe Ciprian Parghel, la bass, Tudor Parghel, baterie, si Puiu Păscu, la pian. Cu ocazia festivalului "Jazz Supernight", Mamaia, din iulie 2002, a susținut un recital alături de saxofonistul american Rick Condit, de bateristul italian
Anca Parghel () [Corola-website/Science/309857_a_311186]
-
este o formație post-punk britanică. Cvartetul a fost format în 1976 din membri ai formațiilor „The Flowers of Românce” și „The Castrators”: Ari Up (Arianna Forster) și Palmolive (Paloma Romera, care mai apoi a mers la formația „The Raincoats”), cu Viv Albertine și Tessa Pollitt înlocuind
The Slits () [Corola-website/Science/309888_a_311217]
-
în variante germane și internaționale, fiind disponibil doar în limba franceză (pentru a respecta tema principală). Albumul a fost realizat în studio-ul lor privat din Düsseldorf, Kling Klang, Ralf și Florian lucrând împreună cu Fritz Hilpert și Henning Schmitz. Acest cvartet "a luat" albumul într-un turneu mondial lung, în anul 2004. În turnee, muzica era realizată cu ajutorul a 4 laptop-uri, cu care controlau de asemenea și visuals-urile imense din spatele lor, perfect sincronizate cu melodiile.
Tour De France Soundtracks () [Corola-website/Science/309912_a_311241]
-
DC) pregătind o rubrică săptâmânală de artă. Urmează cursuri universitare de specialitate la Parsons Institute of Design și The New School for Social Research din New York. În 1988 prezintă o expozitie personală la Black Heath Hall din Londra cu participarea cvartetului britanic The Brodsky String Quartet. În New York deschide câteva expoziții personale la Pacca Gallery (1990), Archive Gallery (1991) și la Centrul Cultural Român (1994), si in România la Centrul Cultural American (1996). Realizează grafică de afiș pentru CNN și ilustrează
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]
-
finală, marele fabulist exprimă mîndria națională care-l caracterizează pe Kutuzov: Și alte evenimente istorice au fost consemnate de pana realistă a scriitorului satiric. Dintre fabulele care au o bază istorică concretă, cele mai semnificative sunt „"Fiertura lui Damian"” și „Cvartetul”. Sursele creației lui Krîlov își au rădăcina în însăși viața și tradițiile poporului rus. De aceea, suflul basmului popular se face simțit în întreaga compoziție a fabulelor, în procedeele artistice folosite de autor, oglindind conștiința colectivă a poporului, mentalitatea și
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
piesa este scrisă în măsura mai puțin obișnuită de 5/4. (Un exemplu anterior de a se nota în titlu structura metrică - tot în cinci timpi - este binecunoscutul "Take Five", piesă de jazz compusă de David Brubeck și interpretată cu cvartetul său.) Compusa în 1974 de Nicolae Covaci, pe versurile poeților Șerban Foarță și Andrei Ujică și apărută pe albumul „Mugur de fluier” (1974, reeditat în 1999 pe CD). Înregistrările au avut loc în formula N. Covaci - solist vocal, double-six, M.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
asemenea muzica cu Johann Polischansky în timpul uceniciei sale, iar în cele din urmă a reușit să-și asigure un loc într-o orchestră locală a lui Michael Pamer, pe care a părăsit-o eventual pentru a se alătura unui popular cvartet de coarde cunoscut drept "Cvartetul Lanner", format din viitorul său rival Joseph Lanner și frații Drahanek, Karl și Johann. Acest cvartet de coarde care interpreta valsuri vieneze și dansuri germane rustice s-a extins într-o mică orchestră de coarde
Johann Strauss (tatăl) () [Corola-website/Science/306265_a_307594]
-
în timpul uceniciei sale, iar în cele din urmă a reușit să-și asigure un loc într-o orchestră locală a lui Michael Pamer, pe care a părăsit-o eventual pentru a se alătura unui popular cvartet de coarde cunoscut drept "Cvartetul Lanner", format din viitorul său rival Joseph Lanner și frații Drahanek, Karl și Johann. Acest cvartet de coarde care interpreta valsuri vieneze și dansuri germane rustice s-a extins într-o mică orchestră de coarde în 1824. Mai târziu, el
Johann Strauss (tatăl) () [Corola-website/Science/306265_a_307594]
-
o orchestră locală a lui Michael Pamer, pe care a părăsit-o eventual pentru a se alătura unui popular cvartet de coarde cunoscut drept "Cvartetul Lanner", format din viitorul său rival Joseph Lanner și frații Drahanek, Karl și Johann. Acest cvartet de coarde care interpreta valsuri vieneze și dansuri germane rustice s-a extins într-o mică orchestră de coarde în 1824. Mai târziu, el a devenit dirijor-adjunct al orchestrei pentru a-l ajuta pe Lanner cu organizarea concertelor după ce aceasta
Johann Strauss (tatăl) () [Corola-website/Science/306265_a_307594]
-
1962-1967) și a fost membru al colegiului redacțional și de repertoriu al Ministerului Culturii al RSS Moldovenești (1967-1972). Domeniul în care se afirmă cu vigoare și care îi aduce notorietatea internațională este arta componistică. Debutează în anul 1963 cu un cvartet de coarde, pentru a se impune, pe măsura cuceririi altitudinii profesionale, prin multiple vocații și disponibilități. Este autor al unor lucrări valoroase în genul muzicii de estradă, de film și de scenă. În afară de preocuparea sa de cinema, este autor al
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]
-
cantate, printre care: "Curcubeul alb"; "Primăvara omenirii"; Vocea omenească"; poeme simfonice, cum ar fi: "Inima veacului". A compus o simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, poemul simfonic "Mama", ciclul pentru orchestra de estradă "Ritmuri citadine", ciclul coral "Marș gigant", 4 cvartete de coarde, cântece de estradă ("Codrii mei frumoși", "Cântec despre orașul meu", " Cred în ochii tăi", " Florile dragostei", "Iubește, iubește", " Am visat ploaia" etc.), cântece pentru copii ("Imn soarelui", "Fie soare întruna", "Moș Crăciun" ș.a.). Eugen Doga lucrează și în
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]