1,517 matches
-
s-o incit, Îi spun tot eu: „Degeaba trăiești!“. Surâde. E fericită. E supusă. Orice i-aș spune acum, ar fi pentru ea ceva minunat. Plec la cenaclu. (azi) Pe acoperișul murdar din fața ferestrei mele, o muscă unsuroasă lasă o dâră imperceptibilă; e un zigzag aproape geometric, nu se știe ce impulsuri magnetice o atrag când de o parte, când de alta, astfel că nu depășește o anumită limită, nu se aventurează dezordonat, ci se oprește exact Înainte de a Încălca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Mi s-a părut că palma ei era umedă și flască. La Întoarcere, În tren, a Început să plângă din senin; Îi curgeau lacrimile fără să anticipeze plânsul. Fața Îi era imobilă, o marmoră roză pe care se scurgeau două dâre de apă ca două șuvițe de izvor, tăind piatra albă a muntelui. Nu i-am adresat nici o vorbă. Din când În când, Își mușca buzele până la sânge. Nu privea În afară. (duminică) Toți mă cred Îndrăgostit de Luminița D.; mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Am o poftă perversă, când văd părul frumos desfoliat al unei femei, să mă apropii cu nările lacome, să-i surprind parfumul intim, s-o echivalez astfel ca pradă erotică; În tramvai, În autobuz, Într-o aglomerație Întâmplătoare, deodată, simt dâra senzuală, o atracție ce nu-mi mai vine din atingerea corpului, cum se petrecea În adolescență; fac tot ce este posibil să prind o poziție avantajoasă, atât cât Îmi permit bunele maniere, mă Întind, mă Înalț, prefăcându-mă că citesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
albastru-violet, ca la fiicele șefilor de trib indieni văzute În filmele western; Își ținea capul sus, Într-o poziție mândră, aproape hieratică, spre a expune, a atrage atenția asupra podoabei capilare; o recunoaștem de departe, chiar de la spate, numai după dâra parfumului ei, devenită un traiect vizibil În imaginația mea olfactivă. (azi) O noapte cu Margareta lui Faust devenită Aura: „Simt În mine furia senzațiilor netrăite Încă de nici o altă femeie, o să dansez goală În Întuneric doar pentru tine!“. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
le răsfoiește acum fără să știe cât de mare a fost combustia interioară ce le-a nutrit. Oare suntem mai autentici În jurnal decât În viața reală? Un posibil sfârșit de roman Țigara de foi mai fumegă Între degetele lui; dâra ei de fum, șarpe capricios În aer, este un semnal permanent că aici au loc arderi intense; lângă fotoliu s-au strâns mormane de mape, scrisori Împrăștiate, maldăre de dosare, caiete de diferite mărimi: unele ofilite de vârstă, altele ferfenițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
strânsorii frânghiei ce îi înconjura cu un capăt gâtul, iar cu celălalt gleznele. În jurul ei, erau împrăștiate câteva partituri, o geantă pentru flaut și o cană de cafea Starbucks, al cărei conținut îi pătase blugii și tricoul, lăsând totodată o dâră de lichid maro și pe podeaua de marmură. Tot acolo se afla și ucigașul tinerei, aplecat deasupra ei într-o atentă examinare. Nimic nu părea să-l grăbească sau să-i atragă atenția de la activitatea pe care o desfășura. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
lumânare și să o facă să tremure. Malerick spera să vadă încă o dovadă a faptului că nu era singur. Într-un final, lumânarea se stinse din cauză că nu mai era ceară de ars. Malerick își prelungi starea de meditație, privind dâra de fum care se îndrepta spre tavan, pentru ca apoi să dispară. Își privi ceasul. Nu mai putea aștepta. Își adună costumele și accesoriile și se îmbrăcă cu grijă. Apoi se machie. Se privi în oglindă și fu mulțumit de rezultat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
uitat să pună dopul sticlei. Doar că mirosul de alcool se simțea acum mai tare decât cel de gaz. Era mai puternic, întrucât criminalul turnase whisky peste tot. Rhyme înțelese cu spaimă ce punea la cale. Turnase din sticlă o dâră de lichid, de la ușă până la pat, pe post de fitil. Magicianul pocni din degete și o bilă de foc îi zbură din mână în mijlocul bălții de alcool. Alcoolul se aprinse și flăcările albastre se întinseră pe podea. Cuprinseră în scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Avem amândoi de lucru, în definitiv, și ne-ar face bine să luăm o pauză de la toate. Nu crezi? M-am îndreptat spre chiuvetă cu tigaia, am înclinat-o și am vărsat lichidul gri și plin de grăsime lăsând niște dâre palide de jur împrejurul marginilor. — Carnea asta arată oribil. Chiar nu sunt sigură că merită să mergem la SavaMart pentru chestii dintr-astea. Ar fi trebuit să luăm niște paste sau altceva. — Tu ai întrebat despre caz, Judy, a spus Charlie încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
cu brațul, iar materialul de la jachetă l-am simțit aspru pe piele, apoi am privit la urma pe care o lăsase pe mâneca neagră. Doamne, nu mi-am luat nici măcar o jachetă! am mormăit eu și am râs singur la dâra de raționalitate care se insinua din când în când în lumea mea nebună. Am privit vizavi spre ușile duble și apoi în jos spre ceas. Cinci patruzeci: din pândele mele regulate de la magazin din ultimele săptămâni, stabilisem în mare un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
asta tot timpul. Vrei și tu una? întrebă Adriana cu un zâmbet răutăcios, întinzând mâna spre șezlongul lui Leigh. Leigh se uită urât la ea, apoi se aplecă în față. — Doar să miros și eu, spuse ea apropiindu-se de dâra de fum. Suspină de plăcere, vocea ei aspră sunând încă și mai profundă decât de obicei. Dumnezeule, ce bine e! Dacă aș afla că mai am de trăit doar un an sau cinci sau zece, jur că primul lucru pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
orezării. Jim privi Înapoi spre fuselajul avionului de luptă, așteptîndu-se să-l vadă pe pilotul mort stînd În cabina lui. Un sergent japonez mergea prin iarba Înaltă dintre cazemată și avion. Picioarele lui puternice lăsau În urmă un fel de dîră gălbuie. Își termină mucul de țigară, trăgînd În plămîni ultimul fum. Deși sergentul Îl ignora, Jim știa că hotărîse deja ce avea să facă În privința acestui băiețel. — Jamie...! Toată lumea te așteptă... avem o surpriză pentru tine... Tatăl lui Jim Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
să-i ajungă pînă la sfîrșitul războiului. Urcîndu-se pe bicicletă, Jim părăsi Concesiunea Franceză și străbătu Columbia Road. Bulevarde rezidențiale liniștite se Întindeau printre copaci, iar casele goale se Înălțau În mijlocul grădinilor sălbăticite. Ploaia spălase cerneala de pe sulurile japoneze, iar dîre roșii se scurgeau pe panourile ușilor de stejar, de parcă americanii și europenii și-ar fi vărsat sîngele pe ușile de la intrare. Forțele japoneze erau prea ocupate cu preluarea puterii În Shanghai ca să le mai pese de aceste case abandonate. Jim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
lui. Printre sfărîmăturile incandescente ale avionului, un fragment din soarele a cărui lumină continua să strălucească peste cîmpurile din jur trecu printre copacii aflați dincolo de perimetrul lagărului. Un al doilea Mustang lovit se desprinse de celelalte În zbor. Lăsînd o dîră de fum uleios, se ridică printre exploziile antiaeriene și urcă spre cer. Pilotul Încerca să evite aerodromul, dar cum avionul său Mustang Începea să piardă din Înălțime, răsuci avionul pe spate și se desprinse În siguranță din cabină. Parașuta i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Pilotul zăcea În salopeta lui, cu un braț sub spate. Fusese aruncat pe pantă, spre canal, iar picioarele Îi erau prinse sub el. Genunchiul drept atingea apa, care Începuse să-i ude șoldul salopetei. Deasupra capului lui, Jim putea vedea dîra de iarbă turtită pe care căzuse, tulpinile Începînd să se Îndrepte În soare. Se uită la pilot, de data asta bucuros de roiul de muște care se intercalase Între el și acest cadavru. Chipul japonezului era chiar mai copilăros decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Speranția, colț cu Cezar Bolliac. În zilele În care apuci să cumperi, pui sferturi În plasa de sfoară și mergând pe sub umbra caselor, fugind peste locurile cu soare, te grăbești să ajungi În strada Episcop Ilarion nr. 3 lăsând o dâră udă după tine. În cartier majoritatea au răcitoare, iar cealaltă majoritate pune gheața În ligheane sau la cazan. Tu pui sferturi la cazan. Pe lângă ele pui vinul. Pepenii n-au apărut Încă pe piață, dar de regulă, pepenele Îl pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
căci ea va pârli porcul, În timp ce nevasta vecinului, cu destulă greutate, dar și cu mare grijă, pune pe o masă, ținându-l de urechi, cazanul cu apă clocotită. Flacăra albastră va pârli porcul cu linsul ei fierbinte lăsând În urmă dâre lungi de scrum negru și șorici ars. La fel de bine ca și atunci, când domnul Iahoda, instalatorul, căci a lui e lampa, a lipit țeava de plumb din căminul de apă, vara mereu umed și plin de limacși, netezind cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
fără zgomot a ușii șifonierului pe care era montată o oglindă. Camera dispăru rabatându-se În virtualitatea oglinzii și i se Înfățișă curtea. Pe prispa ușii de la intrarea din spatele casei, În două ligheane emailate, zăceau În neofalină, tulburând-i transparența cu dâre cafenii, piesele unui motor de motocicletă, pus la curățat. Alături de ligheane, rezemat de zidul roșu de cărămidă, din cărămidă roasă, se sprijinea cadrul de metal al motocicletei, iar roțile Își propteau cauciucurile fleșcăite de ușa closetului turcesc. Atașul era desprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
istorice sau chiar de pe alte planete.” Bing-bangul soneriei de la ușă sună Încontinuu. Te repezi la vizor și vezi un bărbat cu pălărie pe cap Îmbrăcat Într-un trenci gri. Deschizi ușa și Îl poftești În casă. Lasă În urma lui o dâră de miros crud, de carne de miel. Știți, ați avut un vis la Cluj, când erați militar, mă rog, satisfăceați stagiul militar. Da, e posibil, răspunzi Înmărmurit În fața unei astfel de Întrebări. E posibil. Vă pot ajuta cu ceva? Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
clătinându-se și el. — O să deschidem și vedem. Aspir hematomul, las creierul să respire și vedem ce se întâmplă. Se ridică. Stai înăuntru cu mine, da? Înainte de a mă ridica, îmi șterg nasul și ochii. Pe braț îmi rămâne o dâră lucioasă. — Nu, nu-mi aduc aminte nimic despre creier, n-aș putea să-ți fiu de ajutor... Alfredo mă fixează cu privirea lui imperturbabilă, știe că mint. În lift nu mai vorbim, privim în sus cum dispar unul după altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
la adăpost aici jos, fetița mea, și aș vrea ca zborul să nu se termine niciodată, să continue la infinit pe cerul lumii. Poate că privește un nor, unul din norii aceia care abia lasă să se întrevadă soarele, o dâră strălucitoare care intră prin hublou iluminându-i chipul. Poate că citește articolul vreunui coleg, comentându-l cu mici strâmbături ale buzelor. Cunosc atât de bine gestualitatea ei involuntară, este ca și cum fiecare emoție ar avea pe chip un microscop revelator. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
-și dea seama ce se întâmplă cu mine. Dar mamei tale, Angela, nu i-au plăcut niciodată persoanele slabe, iar eu din păcate știam, o alesesem tocmai pentru asta. Îi mângâiam picioarele și n-o simțeam fremătând. Nu simțeam decât dâra dulceagă a cremei ei de plajă. O iubeam, dar nu mai eram în stare să-i atrag atenția. O iubeam și deviam în periferia aceea, între oasele celeilate femei. Ea nu mă dezamăgea, nu avea amintiri lipite de carne. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ei sprijinită de zidul acela, drept în țintă. M-a cuprins o frică fără noimă. Dar dacă cineva ar lua-o drept țintă? Dacă un cartuș ar nimeri-o în piept și ea ar aluneca la pământ, lăsând doar o dâră de sânge pe zidul pe care o privesc... Vroiam să-i strig să plece de acolo, pentru că acum cineva apăsa pe trăgaci, un țintaș postat în spatele meu, poate pe acoperișul spitalului. Avea exact expresia cuiva care este pe punctul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
când ajungem repede spre final. Eu stau într-un colț, am luat o bere și două felii de brânză pe care le mănânc fără pâine, rupându-le cu mâna. Cu coatele sprijinite pe masa de plastic, pe care se vede dâra lăsată de curând de un burete, privesc, în profunzimea aceea opacă, spatele semenilor mei. Am rămas cu Elsa toată noaptea. Divanul de mușama de sub televizor se transformă într-un pat scurt și strâmt. Nu mă întind, iau perna rece și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
un batic pe cap, îi ocoli. Nici unul nu se uită la mine. Ușile întorceau fețe suspicioase spre stradă. „Vezi-ți de treabă“ plutea în aerul umed al dimineții. Eram departe de Indian Hills. Fațada de cărămidă roșie, brăzdată acum de dâre negre lăsate de ploaie, avea nevoie de reparații și o bucată de carton acoperea o gaură într-una dintre ferestre. Ușa grea de lemn se deschise ușor, deși, după cum arăta, credeam că o să opună rezistență. Mirosul de cărți vechi, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]