139,825 matches
-
ideologizată, în care inamicițiilor personale dintre oameni li se adaugă și fondul de disensiune ideologică. E un cumul care conduce spre refuzul celuilalt. Suntem o societate dezechilibrată și nici nu puteam să fim altfel. - Și o societate foarte puțin reactivă. - Da, vă spun drept, m-aș fi așteptat ca după ’89 să aibă loc o dezbatere mult mai vie de idei și ca intelectualii să dea mai mult. Firește, sunt mulți care au dat destul, dar m-aș fi așteptat să
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
ei este foarte importantă întîlnirea cu acest regizor și cu lumea lui. Este ca un dar la început de drum în teatru. Mă întreb, însă, dacă nu i-au lipsit cumva lui Mihai Măniuțiu, în acest demers, vibrațiile profesioniștilor? Mie, da.
Furioasele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13196_a_14521]
-
nu ar mai avea, în acest caz, de ce să recurgă la jurnal: „cel ce-și poate «deversa» biograficul în opera ficțională nu mai are nevoie de jurnal”. Îndată îi apare însă în minte exemplul lui Tolstoi, care îi contrazice teza. „Da, dar nu total”, îi răspunde Breban cititorului grăbit. Și încă: „Tolstoi «o face» ca o formă de real, personal și radical dialog cu sine, simțindu-se «amenințat» de «bolile morale și pulsiunile» ce-i asaltau raționalitatea sau echilibrul moral”. Și
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
caftane și nu știu ce...” (CORV 129); „pentru că la școală și nu știu ce, peste tot, nu vrea să... și de-aceea a vrut să se mute” (CORV 131); „las’că ș-acolo e tot așa, adică dacă ești cu bani și nu știu ce nu, da’ dacă...” (CORV 131); „nu p-ăia care sînt de treabă și nu știu ce” (CORV 133). De multe ori nu e totuși prea clar dacă și nu știu ce se leagă într-adevăr, ca sens, de un element anterior; legătura prin conjuncție rămîne mai
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
de încercări inițiatice. Se știe că scriitorul român folosește toate aceste motive adeseori în operele sale literare, reîntorcându-se la ele în cele două volume de Amintiri, ca și în Jurnal. N. M. - Și așa ați trecut la traducere... I.K. - Da, am tradus ambele opere cu o profundă emoție, găsind în ele mult din filosofia-mi personală. Găseam la Eliade aceeași pasiune de-a cunoaște, de-a învăța tot ce se poate, aceeași „omnivoracitate” intelectuală, pe care am experimentat-o încă
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
că ponderea exemplelor este clar în favoarea lui a da: căutarea pe Internet oferă 4.160 de atestări pentru dați click și doar 2.610 pentru faceți click. De altfel, în toate registrele limbii există numeroase construcții-tip cu verbul a da: cu substantiv singular nearticulat (a da clasă, a da curs, a da divorț, a da foc, a da gaură, a da ghes, a da glas, a da greș, a da loc, a da naștere, a da ocol, , a da ordin
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
da zor), articulat hotărît, (a da buzna, a da drumul, a da onorul, a da colțul), cu articol nehotărît (a da o fugă, a da o raită, a da un telefon), plural nearticulat (a da bice, a da binețe, a da brînci), plural articulat (a da papucii) etc. Există grupuri prepoziționale: a da cu banul, a da cu jula, a da cu bîta-n baltă; a da de gol, a da de veste, a da de dușcă, a da de furcă; a
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
pronume personale și reflexive: a se da în stambă, a-și da aere, a-și da cu presupusul, a-și da importanță, a-și da în petec, a-și da foc la valiză; cu pronume neutre sau expletive: a o da cotită, a o da în bară, a o da pe ulei, a-i da bătaie, a-i da cu clanța etc. Construcțiile noi, încă instabile, apar cu sau fără articol: a da/a face un click („dați un click pe
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
clic, it. clic, engl. click): a da/a face (un) clic, a da clicuri - „dă clic pentru a vedea imaginea mărită” (jocuricopii.as.ro); „apoi fă clic pe «Caută in sit»” (toolbar.google.com); „pot mișca un mouse și pot da clicuri” (ebony.ro). În Internet se pot găsi atestări romanice similare, de transpunere a verbului englezesc printr-o locuțiune (chiar cu corespondentele verbului a da); puține în franceză și în italiană (donner click, dare click), atestările sînt surprinzător de multe
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
în Germania - după cîte mi se pare - Aglaja face parte din generația tinerilor autori exponenți ai unei așa-numite „literaturi transnaționale”; scrierile ei au o puternică încărcătură identitară. Ați remarcat și Dumneavoastră aceasta atunci cînd i-ați citit cartea? L.M.: Da, dar nu numai atunci cînd i-am citit textele, ci și în ceea ce mi-a fost dat să văd și să aud din documentele vizuale și sonore pe care le-a lăsat în urma ei. Există pe lîngă moștenirea literară și
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
și celelalte filme de categoria lui. Audimax-ul, care din păcate contează mult în televiziune, a fost moderat... R. B.: V-a ajutat acest film să pătrundeți în universul interior al Aglajei, în lumea în care ea a trăit? L. M.: Da. În timpul turnării filmului am realizat și interviuri, dar nu le-am utilizat în întregime sau chiar deloc în varianta finală a peliculei: interviuri cu Peter Bichsel, pe care Aglaja l-a prețuit foarte mult, care a fost un fel de
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
în anii ’30, activa în Biblioteca Academiei. O subvenționare a Bibliotecii de la Freiburg fundate de el (a cărei supraviețuire nu este deloc asigurată) din partea Statului român ar fi nu numai foarte binevenită, ci chiar necesară, indispensabilă. - Deci ați devenit romanist. - Da, romanist. Sînt profesor emerit de romanistică. Aveam o Catedră de literatură franceză și italiană, care, de asemenea, îmi dădea posibilitatea de a mă îndeletnici și cu România, fie și numai în calitate de cercetător. - Mi-aduc aminte că am citit un articol
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
sovietică. A stîrnit un mare scandal la Chișinău, pe atunci, în 1965, scandal care nu s-a potolit niciodată pînă în 1989. E adevărat că însuși titlul - Limba și literatura română în Basarabia și Transnistria - fusese gîndit ca o provocare. - Da. Atunci se vorbea de limbă moldovenească. Ca și acum, de altfel. - Adunasem atunci, încă de la începutul anilor ’60, o documentație foarte bogată, cu multe texte și lucrări de negăsit în România și care nu erau la dispoziția nici a cercetătorilor
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
a dat lecția că nu merită să fii prea harnic. Iar românul hoț? Nu țin minte să fi dat de un asemenea stereotip. Românul haiduc, bandit, răzbunător, cîteodată sălbatic în anumite circumstanțe, în anumite situații istorice, cînd era asuprit - asta da. Și să nu uităm laturile pozitive ale imaginii: cum ar fi blîndețea, omenia, ospitalitatea, toleranța și altele. De altfel, în cărțile citate de mine se găsește și destul de multă autocritică germană. - Aș vrea să facem o completare. Cred că, alături de
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
emoționant-creștine, cum ar fi „O ce veste minunată!” (majorarea pensiilor cu 3,1 la sută); 3. Clinchet de clopoței (în semipustietatea sălilor Parlamentului) 4. Folclor minunat la Etno TV: „Merg prin sat pocnind din dește -/ Zice lumea că sunt pește;/ Da’ nu-s pește și nici crap,/ Însă sunt amorezat...” (extraordinar, ce imaginație sentimental-piscicolă spre desfătarea realizatorului Aurelian Preda!); 5. La rubrica „Diverse” avem: crime, sechestrări de persoane, furturi, escrocări, corupție, agresiuni corporale, prostituție, fraude, sinucideri, spitale (fără medicamente), birocrație, șantaje
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
știa sînt românii! Nu s-ar duce să muncească, vor să cîștige la loterie! Bagă ea de seamă că nu intru în duet cu remarcile ei critice și-mi pune o întrebare de control: Tu joci la loto? Recunosc că da, fără nici un fel de fereală. Bietei fete - vorba vine, spre 30 de ani cu mai multe logodne ratate - nu-i pică bine răspunsul meu. Și-mi pune o întrebare extraordinar de interesantă. „Dar nu-ți dai seama că dacă ai
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
curiozitate. Betty arăta prea elegantă pentru un însoțitor ponosit ca mine. - Cât timp a trecut, mă întrebă ea, de când nu ne-am mai văzut? Mi se pare că e o veșnicie de atunci. Sam vrea să mă întorc în America, da eu, în ciuda tuturor dezamăgirilor, m-am îndrăgostit de Varșovia. Ce aș putea face în America? La New York se știe tot ce se petrece oriunde. Cei de la sindicatul actorilor au auzit desigur că n-am realizat nimic aici și acțiunile mi-
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
dreptul restaurantului și ce mi-am zis? „Poate că Țuțik e aici”. Bună dimineața, doamnă Slonim. Sunt atât de zăpăcit, că am omis să vă salut. Cum vă simțiți? Îmi face plăcere să vă revăd. Ce voiam să vă spun? Da, e vorba de Țuțik. Mi-am zis în sinea mea: „Ce să facă el aici atât de devreme? Vine numai împreună cu Sam Dreiman și niciodată în cursul dimineții”. Eram gata să-mi continuu drumul, dar picioarele m-au adus aici
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
într-un oraș al jocurilor, într-o lume a jocurilor, un fel de Coney Island unde fiecare - bărbat sau femeie - să-și poată face jocul potrivit dorințelor sale. Sunt convins, doamnă Slonim, că ați vizitat Coney Island nu numai o dată. - Da, dar nu am ajuns niciodată la concluziile dumneavoastră filozofice. ș...ț - Doctore Feitelsohn, Țuțik și-a găsit o mireasă pe strada Krochmalna. Feitelzohn își lăsă jos furculița. - Așa stau, deci, lucrurile? Judecând după felul în care obișnuiai să-l ridici
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
întrebat, metafizic sau nu, asupra trecutului și care au înfierbântat la rândul lor atâtea minți poetice: Harpistul, Ecleziastul, Regele David, Mimnerm, Antipater, Glykon, Duris, Palladas, Ovidiu, Syagrius, Ioan Hrisostomul, (trecem de goliarzi și trubaduri, că sunt prea mulți), Vogelweide, Pugliese, Da Todi, Kayyam, Li Tai-Pe, de la Vega, Perez de Oliva, Régnier și ne oprim la (pre)romantici, cu toate că lista, care ajunge până la tango-uri, abia acum devine interesantă. Dar: „Nu-i mai puțin adevărat că poate deveni, cu timpul, o oarecare vorba
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
între altele pentru că majoritatea subculturilor apar ca fenomene relativ izolate, la diferite nivele. - Ai putea să precizezi? - M-aș referi la unul dintre marii reformatori ai științei, italianul Basaglia, o personalitate de prestigiu. Premisa de la care pornește Basaglia este că da, în regulă, există diferite tipuri de subcultură, unele „intenționate”, altele „neintenționate” (aparținînd unor grupuri sociale care nu-și doresc să fie așa cum sînt: bolnavi, cu handicap psihic etc.). Iar Basaglia spune că, dacă încercăm să căutăm așa-numita „majoritate tăcută
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
sincronizării cu valorile occidentale din poezie și proză, în dramaturgie ne aflăm, la 1936, într-un mare impas: „Ceea ce e sigur este că în literatura teatrului nu s-a întâmplat în ultimii zece ani nimic. Câteva lucrări izolat interesante, poate da. Dar o literatură dramatică vie în întregul ei, organică prin necesitățile ei de expresie și de creație, hotărât nu avem.ș...ț Reîntoarcerea la Haralamb Lecca este de-a dreptul simbolică. E un act definitoriu. El arată precis vârsta la
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
bucurat de partea mai bună a vieții. - Poate că dacă mi-ar fi fost dat să arunc o privire asupra lumii și după aceea mi s-ar fi luat vederea ar fi fost și mai rău, răspunse orbul. - Poate că da. Deși, ce n-ai da acum să-ți recapeți ochii măcar pentru zece minute? Pariez c-ai da o avere. Orbul a rumegat întrebarea. Și-a plimbat vîrful limbii pe la colțurile buzelor. Apoi a rostit: - N-aș da nici un cent
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
lui Tonegaru?) din ziarul Dreptatea, 1946. Totul, foarte interesant. Păcat că nu știm împrejurările în care poetul a trebuit să scrie pagina autobiografică respectivă (încheiată cu formula pe atunci consacrată: Luptăm pentru pace! și însoțită de numele celor care puteau da referințe despre poet: Geo Bogza, inginerul Timotin și „tov. Weiss, delegată de stradă”) * Revista 22 de la începutul lui decembrie publică un, altminteri, frumos articol polemic al dlui Cristian Bădiliță, intitulat însă în contradicție cu textul Noapte bună, Constantin Noica! (căci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
acest roman ar fi putut fi explorate mai minuțios și cu rezultate, probabil, remarcabile. Scena din povestirea Strania moliciune, în care un profesor se lasă sedus de o elevă și, în momentul juisării, călătorește peste un curcubeu, ar fi putut da o pagină de o fantezie imaginară memorabilă, dacă nu s-ar fi mărginit la câteva fraze mai mult sau mai puțin inspirate. La fel în roman. Când Taina contemplă, după moartea subită a pictorului, tabloul bizar pentru care ea îi
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]