8,648 matches
-
pe care Olga l-a promovat ca tânăr compozitor. Am permisiunea artistei Olga Ciolacu de a difuza aceast cântec și de fapt oricare dintre cântecele pe care le interpretează, în emisiunile mele „Drumuri printre amintiri”, de la radio. Tot cu formația „DACII”, Olga Ciolacu avea în repertoriu și cântecul „SĂRACĂ INIMA ME”, pe care l-a modelat într-o orchestrație adecvată basarabenilor. Repertoriul artistei Olga Ciolacu este impresonant și cine nu cunoaște cântecele ei: „Melancolie”, preluat și de alți interpreți cunoscuți, „Te-
INIMĂ ROMÂNĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361918_a_363247]
-
lucruri schimbă în noi totul... dar nimic nu-mi pare schimbat. Amurgul a început lumina într-o explozie de vise să o stingă, și nu te găsesc... în inima mea pentru că tu mă mai iubești încă... (din vol. Urme de daci, Junimea, 2007) Paris, 26 aprilie 2012 Referință Bibliografică: Caut inima ta / Maria Cozma : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 482, Anul II, 26 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Maria Cozma : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CAUT INIMA TA de MARIA COZMA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361950_a_363279]
-
printr-o luciditate echivocă; doar poezia ne mai alină avuția țării pierdută sub ochii noștri larg închiși, repetând numai pentru noi: Pânză de păianjeni De-ai fi rămas tu țara mea, inima din stânci, acum zvâcnirea ta ar fi fost daci din pietrele din munți, și acest pământ ar fi strălucit ca diamantul de bogat; din bogați am ajuns cei mai săraci, nu că nu am fi avut averi, ci din prea multă lăcomie și venirea altor primăveri cu muguri siluiți
ARTA CUVÂNTULUI de MARIA COZMA în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361954_a_363283]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CĂLUȘARII Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 519 din 02 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Călușarii Auzi cum trec, coboară dinspre daci Cu pașii lor împletiți in memoria ierbii Cu glasurile lor cărări de amurguri și zări Nici un vuet de luptă nu se aude pe creste Nici un foșnet ... Doar pacea răsfrantă-n rășini Ceața din trupuri se risipește Din sceptrul cântecului răsar lumini
CĂLUŞARII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362033_a_363362]
-
Armenescu Publicat în: Ediția nr. 519 din 02 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Cultul morților, moștenire geto-dacă Moșii de vară Dr Laurentiu Chițimia Dr Elena Armenescu medic scriitor și publicist Meleagurile vechii Dacii sunt locuite azi de români, urmașii ai dacilor, constituind un popor care de-a lungul vremurilor a cunoscut mai multe denumiri, așa cum rezultă din numeroase studii. Așadar, locuitorii au fost numiți geți, daci, valahi, fiind urmașii atâtor generații care se înlănțuie neîntrerupt până în timpuri imemoriale, chiar antedeluviene, și
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
Armenescu medic scriitor și publicist Meleagurile vechii Dacii sunt locuite azi de români, urmașii ai dacilor, constituind un popor care de-a lungul vremurilor a cunoscut mai multe denumiri, așa cum rezultă din numeroase studii. Așadar, locuitorii au fost numiți geți, daci, valahi, fiind urmașii atâtor generații care se înlănțuie neîntrerupt până în timpuri imemoriale, chiar antedeluviene, și au o credință nestrămutată în continuarea “vieții” după moarte. Credința într-un singur zeu- monoteismul- și această convingere de dăinuire a sufletului după moarte au
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
Dumnezeu darul acesta de la noi. Dar eu îi înțeleg; călugării din România sunt așa dezordonați și neputincioși în a se supune unei ordini și rânduieli, pentru că așa sunt românii. Poporul român este împrăștiat din fire, iată nu mai avem nici dacul, nici creștinul de altădată; acum se căsătoresc negru cu alb, ortodoxul cu protestantul, catolicul cu africanul, țiganul cu românul, încât firea, la un moment dat, structura psihologică, se schimbă. Tot acest amalgam de națiuni dă naștere acestor răutăți și acestor
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
să traducă partea asta, dar norocul e că limba italiană e foarte apropiată de română. În schimb m-a șocat altă informație: în 106, după terminarea războiului, strămoșul nostru Traian a trimis la moarte în Colosseum 10.000 de strămoși daci, pe durata a numai două săptămâni. Probabil, pentru a asigura caracterul latin al limbii române. La Vatican, uimitoare este în primul rând densitatea de opere de artă pe metru pătrat. Despre multe din ele știam de acasă - operele lui Rafael
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
l-a cucerit chiar dacă ai fost împărțit, despărțit și asuprit de mai multe imperii. Nici unul nu a putut să te cucerească cât ai fost unit, nici romanii care au stăpânit doar o parte din vechea Dacie, cealaltă fiind stăpânită de Dacii liberi, nici turcii care nu au reușit niciodată să îți transforme teritoriul în pașalâc. Toate marile înfrângeri s-au bazat pe trădare. NIMENI NU A REUȘIT SĂ TE SUPUNĂ CÂT AI FOST UNIT. De ce te lași dezbinat ? Ai fost scut
TU TACI, ARHIMANDRID JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362088_a_363417]
-
să vâneze o asemenea frumusețe de lup?! Bunicul a rămas pe gânduri, surprins de întrebarea mea. El uitase ce povestise într-o noapte de iarnă cu lună plină. De atunci, m-a frământat soarta Lupului Sur... Învățasem la istorie despre daci, despre steagul lor cu cap de lup și trup de șarpe, care scotea un șuierat înspăimântător atunci când era purtat în luptă. Derutată, l-am întrebat pe bunicu: - Dacă iubești și vindeci animalele, cum ai putut să vânezi Lupul Sur, simbolul
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]
-
lor cu cap de lup și trup de șarpe, care scotea un șuierat înspăimântător atunci când era purtat în luptă. Derutată, l-am întrebat pe bunicu: - Dacă iubești și vindeci animalele, cum ai putut să vânezi Lupul Sur, simbolul strămoșilor noștri daci? Pe fața blândă și oacheșă a bunicului, s-a prelins atunci, o lacrimă, mare cât o boabă de mărgăritar. Îl iubeam tare mult și m-am mâhnit când l-am văzut trist; i-am mângâiat fața, mustața și părul nins
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]
-
idei importante existente în cartea mea, pe care le regăsesc, foarte bine concentrate, în câteva expresii ale domnului Ion. N Oprea: ”De la natura desăvârșit de armonioasă și generoasă la arta încântătoare a mănăstirilor, de la sufletul primitor al băștinașilor - descendenți din dacii liberii și din răzeșii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, care se manifestă și azi prin tărie de caracter - la modul cum își întrețin gospodăria până la cel cum și-au păstrat portul și tradițiile, totul „pare un miracol". La acest
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365757_a_367086]
-
Zilei > EVENIMENT EXCEPȚIONAL Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 636 din 27 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU EVENIMENT O NOUĂ DESCOPERIRE SENZAȚIONALĂ, ÎN TIMPUL EXCAVĂRILOR DE LA TURDAȘ! ÎNSCRISURI DACICE PE UN TROVANT! MIRCEA CHELARU: „Pietrele dacilor au început să vorbească din nou” Da! am fost acolo! Vă trimit în premieră absolută ceea ce am văzut la Turdaș (n.n. - luni, 24 septembrie 2012), pe traseul excavațiilor autostrăzii. Am fost cu prof. Victor Crăciun și senatorul Avram Crăciun, alăturat
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
în trecutul nu prea îndepărtat, ardelenii așezau uneori trovanți în cimitire la căpătâiele celor dragi”. Specialiștii vor afla, cu siguranță, vârsta pietrei vii și noima cuvintelor scrise în urmă cu... - e o simplă presupunere - peste cinci milenii, de strămoșii noștri daci. MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Eveniment excepțional / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 636, Anul II, 27 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
pă nume. Da bag samă, tu ești vreo corcitură, că fete faine or fost pă locurile astea și le-or plăcut și romanilor, și austriecilor, și ungurilor... Iaca, pe aici, pe Valea Bârgăului o fost granița cu Imperiul roman. Mulți daci s-or răfugiat în pădurile din munții ăștia de unde îi atacau încercând să-și recapete pământul. A construit Traian, ăla, un drum pe valea asta, prin pasul Tihuța înspre Moldova, să cunoaște și azi pe alocuri, Drumul Romanilor îi zicem
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
prin pasul Tihuța înspre Moldova, să cunoaște și azi pe alocuri, Drumul Romanilor îi zicem, tocmai ca să se apere, dar mai mult nu o putut răzbate. Cine nu știe munții ăștia nu are multe șanse... Pe-aici au fost doar daci liberi. Și-au făcut așezările risipite în mici cătune. N-or avut soartă ușoară, că veniră prin secolul XIII ungurii și i-o transformat în iobagi pentru latifundiarii lor. Unii or luat din nou drumul pribegiei și or trecut munții
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
o margine de pământ, la alta. Așa a ajuns povestea și la mine. Ca să nu se piardă, am ascuns-o în rădăcini, ca pe o comoară de preț. O comoară tainică pentru urmașii poporului care viețuia pe aceste sfinte meleaguri - dacii. Trecuseră câteva zile de la Sărbătoarea Iubirii, sărbătoarea închinată ție, Dragobete. Înserarea învăluise pe nesimțite pădurea, zăpada începea să se topească, iar miresmele pădurii îi fermecau și-i tulburau pe cei cu inima sensibilă. Întreaga suflare era în așteptare, chiar și
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366017_a_367346]
-
alții la fel de mulți și de întunecați ca voi l-ați adâncit în groapa nepăsării, peste care ați pus și placa de beton a nesimțirii, Eminescu a rămas în pământ. Nu! Eminescu este de atunci în Sinaxarul Cerului, în Sânul Neamului Dac, la Dumnezeu. Păcat de umbra pe care-o purtați și-o călcați cu șenilele turpitudinii! Am mers gânditor să mă întâlnesc cu Bădița Mihai măcar la bustul său din incinta mănăstirii... Nu s-a gândit nimeni să-i așeze un
LACRIMILE LUCEAFĂRULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366038_a_367367]
-
cea română, Miorița mi-i străbună. Limba mea doină cu dor, Cântă glasul de popor. Limba mea are un nume, E durere și renume. Limba mea vechi obicei, S-a născut cu vechi temei. Limba mea-i din neam de daci, Mândri și oșteni și traci. Limba mea-i vatră străbună, Cântă un arcuș din strună. Limba mea o să rămână, Pururea în veci stăpână. Limba românească S-a-ntrupat din Harul Sfânt E frumoasă prin cuvânt Limba mea, ca o lumină... Mă veghează
ANTOLOGIA ”LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” STARPRES 2016 de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365333_a_366662]
-
veșniciei ... Se aud foșnetele străbune ale Dochiei noastre, în Doine și Balade. Ochii ei mari, frumoși, albaștrii la fel ca prima poruncă a cerului, cu părul lung de aur cât surâsul soarelui, are sufletul verde în care bate toată dumnezeirea dacilor nemuritori. Este vremea dacoromână în care Frumusețea divină cântă! Este vremea divină în care Frumusețea dacoromână cântă! Este plinirea noastră țesută din Frumusețea lor, care ne-ncântă! Tuturor Românilor dragi și în mod expres sărbătoriților lunii Mai, cu aleasă frumusețe
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
ia sărmanul pe-un an... sau poate doi. Voi, plini de doctorate... facute la minut, Rostiți atâtea vorbe că-'ncap într-un strănut. Aveți măcar decența să vă priviți în față Să puneți întrebarea... ce v-ați dorit în viață ?! Dac'-ați urcat acolo cu gândul doar la pradă, Eu zic să mai priviți din când în când și-n stradă. Ferească Dumnezeu... să se răstoarne carul, Nu cred să fiți în stare, să suportați amarul Vărsat de-atâta vreme, cu-
SCRISOARE FĂRĂ PLIC de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365482_a_366811]
-
răsărit ca soarele în dimineață Ne-au spart altare și albele cetăți, Am coborât din basm, cu șapte vieți Ei n-au știut că suntem mirabila sămânță Suntem țărână și lumină neînvinsă Ca cerul rezemat pe munții seculari, Ca lupii daci din codrii legendari. În vene ne mai curge un foc de zeu, În suflet, lacrima lui Dumnezeu Referință Bibliografică: Mirabila sămânță / Tamara Gorincioi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2147, Anul VI, 16 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
MIRABILA SĂMÂNŢĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365506_a_366835]
-
„Avem o țară unde au stăpânit odată/ Vitejii daci, bărbați nemuritori./ Și unde stau de veacuri laolaltă/ Izvoare, văi și munți cu fruntea-n zări.” Radu Demetrescu Gyr La Câmpeni, în Transilvania, localitate atestată documentar din secolul al XVI-lea, aflată în județul Alba, la 77 de kilometri distanță
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
A MOLDOVEI Domnului DUCA GHEORGHE CĂTRE TOATE ORGANIZAȚIILE CULTURALE ALE ROMÂNILOR DIN ÎNTREAGA LUME Senatul Academiei DacoRomâne TDC, Garda DacoRomână a Blocului Unității Naționale - BUN și conducerea Partidului României Europene (care, probabil, din toamna acestui an se va numi Partidul Dacilor Liberi - D.L.) sunt împuternicite să declare următoarele: a) Avînd în vedere că patria fiecărui om este cea a limbii în care se exprimă, și că pentru români patria este limba română ca vector esential al identității naționale în interiorul țării precum și
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
vorbitorii de limbă română sunt considerați țigani, deși sunt dacoromâni; f) constatînd că unele dintre țările vecine europene nu acordă respectul limbii române, cea mai veche limbă europeană, muma tuturor limbilor Europei și nu numai; g) considerînd că denumirea de daci, cu perioada de tranziție de dacoromâni, corespunde mai bine perioadei de atacuri mortale asupra limbii române și asupra identității naționale și că este destul de tîrziu pentru a interzice denumirea de romi astfel încît să se poată face deosebirea dintre dacoromâni
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]