9,503 matches
-
au traiectorii precise între planete. — V-am spus că sînt de fier, zice Roja mîndru, nu pentru asta mi-am turnat cenușă în cap, ca să mă mut într-un cort nenorocit, să trăiesc în provizorat și incertitudine. Îi dăm foc, dansăm în jurul lui și, imediat ce se răcește cenușa, ne apucăm de o construcție ca lumea. Pînă la un punct, o să facem și noi exact ce au făcut ei cu țara. — Coleric, depravat, irascibil, încăpățînat, se gîndește Gulie, așa o să facem, dom
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pînza cortului, mai bine l-ai face să tacă odată, a luat-o razna de tot. — încă puțin, se aude vocea lui Roja pe un ton sumbru și liniștit. Ochii i se înțepenesc pe un punct fix în mijlocul focului care dansează tot mai viu, prinzînd viață, făcîndu-și loc în mijlocul întunericului, învăluindu-l. — Ai noștri în schimb au făcut pe anonimii, se aude din nou vocea lui Tîrnăcop care se gîndește la Noua Teorie Cosmogonică al cărei autor nu dorise să-și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Așa este, zice și Părințelul, dracu’ știe cum de au așa un nas să le ia urma, să-și dea seama după îmbrăcăminte în mijlocul aglomerației de pe bulevarde care e italian, care e francez, care e cutare. Și ce tupeu ca să danseze în jurul lor, să-i amețească cu frînturi de engleză, să i facă pînă la urmă de bani! — Ca să vezi, constată Roja, încercînd să se relaxeze de tot, lăsîndu-se moale pe spătarul scaunului, ai spus-o cu gura ta, deci recunoști
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
prin preajmă, vreau să plutesc de unul singur, să nu simt pe nimeni în preajmă. Și atunci nouă ce o să ne rămînă? întreabă Curistul. — Paso doble, rumba, poate și ceva mai moale, o să mai vedem, spune Roja. N-am mai dansat în viața mea așa ceva, recunoaște Părințelul. — O să vă descurcați voi, e o nimica toată, secretul e să nu vă lăsați conduși, să nu cedați nici o secundă inițiativa. — Paso și mai cum? întreabă Curistul, încercînd să se lămurească, pierzîndu-și răbdarea, trăgînd
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
tău, îl încurajează Roja, făcîndu-i în același timp un semn cu palma omulețului de la pupitru. — Chiar că știți pe toată lumea, spune nedumerit Curistul, urmărind mișcările Părințelului, care se îndepărtează dînd din coate, încercînd să-și taie drum printre perechile care dansează deja în mijlocul ringului. Tipul ăsta e dat naibii, îi răspunde Roja, leagă piesele unele de altele fără să-ți dai seama că de fapt e altă melodie. Dansezi ca un apucat pînă îți pierzi capul, face din muzică un drog
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
îndepărtează dînd din coate, încercînd să-și taie drum printre perechile care dansează deja în mijlocul ringului. Tipul ăsta e dat naibii, îi răspunde Roja, leagă piesele unele de altele fără să-ți dai seama că de fapt e altă melodie. Dansezi ca un apucat pînă îți pierzi capul, face din muzică un drog. — Nu mi-aș fi dat seama, spune Curistul, trăgînd cu ochiul printre siluetele care se unduiesc în ritmurile muzicii, sperînd să prindă clipa în care Părințelul va lua
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
sperînd să prindă clipa în care Părințelul va lua mîna Angelinei. — Amestecă dansurile standard, moderne, latine, de parcă ar fi unul și același lucru, îi explică Roja. Din cauza asta chiar dacă n-ai habar de mișcări prinzi curaj și ai impresia că dansezi de cînd e lumea ca un profesionist. — Vorbiți de parcă ați umbla să descoperiți talente, îi răspunde Curistul. Asta ar fi o nimica toată, zice Roja, ia privește-i și spune-mi dacă nu-i așa că se potrivesc de minune. — Măi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
străzi În capitalism, o să-i facem noi și pe puțoii ăia! Să radem de pe fața pămîntului surplusul de forță de muncă! Să-i radem de pe fața pămîntului cu vechea cutie mov! Nu le da Ecstasy! Nu vrem ca ei să danseze! Ține-i deprimați, Împleticiți și incoerenți pînă mor! Fă-o mirobolant! Pune-o pe celuloid, pune-o pe panourile de afișaj. Doar ține realitatea cît mai departe de noi cu putință. 000000Duceai o viață mai bună acolo În Penicuik. Bunica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
În toată Scoția. Noi aveam nevoie de el, existau oameni care puteau Încerca să se răfuiască cu noi. Aveam nevoie de el, Carole și cu mine. Mda, eram În Jammy Joe’s și l-am văzut pe Efan Wurie cum dansa și bea. Am Încercat să vorbim cu el, dar el ne-a respins. Ne-am gîndit că era tipul cu care se combinase Carole. Noi doar voiam să discutăm cu el, să aflăm dacă o cunoștea. Dar el ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
de octombrie. Prin fața bisericii Anglicane faci o Întoarcere de o sută optzeci de grade și, deși mașina păcăne și gâfâie din cauza uzurii, ești decis să ajungi cu ea lângă grilajul grădiniței de copii, dincolo de care fetița, se joacă, mănâncă, doarme, dansează, alături de ceilalți copii. Când se Întâmplă să fie În curte Își strecoară mânuța durdulie prin grilajul plin de rugină și Îți mângâie obrajii cu degetele ei fragile, ca un orb care vrea să cunoască trăsăturile unui chip drag. Nopțile când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
În șir, nemișcat pe scaunul vienez ți se pare că omuleți extratereștri nu-ți dau pace, te sâcăie, Îți apar În fața ochilor tot timpul, jucându-se cu nervii tăi Întinși la maximum. Omuleții au devenit stăpânii tăi, noaptea Îi vezi dansând, grotești nu-ți dau pace, te privesc cu ochii lor bulbucați și câteodată, În mijlocul lor ca Albă ca Zăpada apare ea și Îi mângâie pe creștet, dansează cu ei. Îți dai seama că astea sunt Închipuiri ale minții tale obosite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
nervii tăi Întinși la maximum. Omuleții au devenit stăpânii tăi, noaptea Îi vezi dansând, grotești nu-ți dau pace, te privesc cu ochii lor bulbucați și câteodată, În mijlocul lor ca Albă ca Zăpada apare ea și Îi mângâie pe creștet, dansează cu ei. Îți dai seama că astea sunt Închipuiri ale minții tale obosite de așteptare. Odată dizolvate imaginile În lumina nisipie a candelabrului, Îți revii Încet, Încet. Sfârșit de octombrie. Bruma a căzut devreme și mirosul de gunoi ars a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
curiozitate. Mi-a plăcut că i-ai pus fetiței numele pe care mi l-ai dat și mie. -Ce mai fac Îngerii, Kawabata? -Ce să facă? Se zbenguie, dau din aripi, dorm, visează, zâmbesc, culeg flori, se joacă cu norișorii, dansează, și nu se supără niciodată. -Cam asta faci și tu, Kawabata. -Da, dar eu mai fac ceva: te mân la scris, așa cum e mânat măgărușul să urce o pantă. -O să vedem, sunt aproape de final. Știi că era să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
zice cu multă amărăciune - binecuvântarea pe care aproape că le-o dădusem, descătușase în cei doi o bucurie frenetică. Nu-i mai văzusem niciodată atât de veseli, atât de plini de viață, atât de triumfători. Dădeau impresia că sufletele lor dansează. În fața unei asemenea forțe, mi-am spus, aș fi avut puține șanse de izbândă. Și totuși simțeam că dacă aș fi făcut măcar o încercare, dacă aș fi știut - pus în fața hotărârii ei blânde și a recunoștinței ei prompte - ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ieșit și refuzase să se despartă de el. Era făcut dintr-un bronz auriu de culoare deschisă și înfățișa o Antonia tânără, țâșnind în zbor, o Antonia pe care nu o prea cunoșteam, o Antonia din alte vremuri, care parcă dansa pe masă în clinchet de pahare de șampanie. Totuși forma capului era excelent conturată, părul bogat care-i cădea pe spate în șuvițe dezordonate amintea de o pieptenătură grecească; iar buzele groase, lacome, puțin întredeschise, da, pe acelea le cunoșteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
trecu un fior. — Nu poate fi ea fără trup, am spus. Trupul unduitor al Antoniei era o componentă esențială a ființei ei. — Într-adevăr, unii oameni sunt, mai mult decât alții, reprezentați de trupul lor, zise Alexander făcând lumina să danseze peste sculptură și scoțând în evidență un obraz. Totuși, în mod fundamental suntem reprezentați de cap, este încununarea ființei noastre. Cred că partea cu adevărat minunată din munca Creatorului Suprem este aceea de a făuri capete. — Să-ți spun drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
identificat doar prin contururi incerte în cenușiu și cafeniu. Am pornit-o pe jos, inevitabil de-a lungul râului. Când am ieșit pe chei, în zona numită Victoria Embankment am observat că era vremea fluxului și că pe suprafața râului dansa o lumină caldă ce transforma culoarea noroioasă a apei într-un auriu patinat, ca și cum o parte din lumina soarelui evadase și venise să se joace aici, sub bolta uriașă de ceață. Lumina stranie se armoniza cu starea mea de spirit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
care acum arăta ca o căciulă pufoasă, iar ghetele înalte de patinaj o făceau să semene cu un cazac. Dar fața ei trăda tristețe. Am apropiat-o mai mult de mine și am început să valsăm pe gheața nesfârșită. În timp ce dansam am încercat să o îmbrățișez; mă împiedica sabia rigidă care stătea între noi și al cărei mâner îmi împungea mâna și-mi provoca durere. Am lăsat mâna în jos și am pus-o pe mâner, dar imediat am simțit mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
marele spital pe care, de obicei, Îl numeam doar Mizeria. O femeie Își aranjă părul sub o pălărie În formă de clopot, o alta Începu să cotrobăie prin poșetă după ceva. Imediat, partenerul ei Îi Întinse o brichetă. Flacăra jucăușă dansa Încet, ca o zeiță a gazului În miniatură, dar femeia nu vroia decât să se pudreze... Stai. A zis cineva ceva? — Am zis că asta a demonstrat științific: gândurile umane chiar generează unde și raze. Emisii recepționate prin antene radio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
discret ca o patriciană romană, cu brățări sclipitoare și șerpi În loc de cosițe. C-o mână Își ridica cu Îndrăzneală toga; cu cealaltă, mai prudent, Își acoperea sexul. Stând cu un picior Înanitea celuilalt, părea că e pe punctul de a dansa. Majoritatea băieților au desenat atleți care Își arătau mușchii, ca pe niște pachete de carne solidă, pe când ceilalți schițau femei Într-o serie de ipostaze obscene. Polster examină rezultatele c-o față inexpresivă. Unele i s-au părut iremediabile, altele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ți-e mai cald“, ea alunecă la podea. El Îi luă mâinile și i le frecă, privindu-i fața cu neajutorată Îngrijorare. I se păru brusc de o vitală necesitate să-i sară În ajutor. Dacă ar fi privit-o dansând pe scenă sau așteptând pe o stradă luminată În fața intrării artiștilor, ar fi considerat-o doar o provocare pentru simțurile lui, dar așa neajutorată și bolnavă sub lampa slabă care pendula pe culoar, cu corpul zdruncinat de viteza trenului, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
iar ea aștepta În capătul scării, avea o mustață mică și arăta spre o femeie care ședea și cosea, cosea, cosea, și-l anunță: — Ți-o prezint pe doamna Eckman. Coral Musker Își scoase mâna de sub pătură ca să protesteze, În timp ce dansa și dansa și dansa sub reflector, iar producătorul o lovea cu un băț peste picioarele ei goale, spunându-i că nu-i bună, că Întârziase o lună, că-și Încălcase contractul. Și În tot acest timp ea dansa și iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
aștepta În capătul scării, avea o mustață mică și arăta spre o femeie care ședea și cosea, cosea, cosea, și-l anunță: — Ți-o prezint pe doamna Eckman. Coral Musker Își scoase mâna de sub pătură ca să protesteze, În timp ce dansa și dansa și dansa sub reflector, iar producătorul o lovea cu un băț peste picioarele ei goale, spunându-i că nu-i bună, că Întârziase o lună, că-și Încălcase contractul. Și În tot acest timp ea dansa și iar dansa, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
capătul scării, avea o mustață mică și arăta spre o femeie care ședea și cosea, cosea, cosea, și-l anunță: — Ți-o prezint pe doamna Eckman. Coral Musker Își scoase mâna de sub pătură ca să protesteze, În timp ce dansa și dansa și dansa sub reflector, iar producătorul o lovea cu un băț peste picioarele ei goale, spunându-i că nu-i bună, că Întârziase o lună, că-și Încălcase contractul. Și În tot acest timp ea dansa și iar dansa, fără să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
protesteze, În timp ce dansa și dansa și dansa sub reflector, iar producătorul o lovea cu un băț peste picioarele ei goale, spunându-i că nu-i bună, că Întârziase o lună, că-și Încălcase contractul. Și În tot acest timp ea dansa și iar dansa, fără să-l bage În seamă, În timp ce el o tot lovea cu bățul peste picioare. Doamna Peters Își Întoarse fața spre soțul ei și-i spuse: — Berea aceea. Stomacul meu nu se mai liniștește. Face atâta zgomot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]