15,878 matches
-
Dumnezeului Celui Preaînalt, izvorâtor de mir, făcător de minuni, grabnic ajutător, mare tămăduitor de multe feluri de boli, slobozitor din multe necazuri și primejdii, mângâietor în deznădejde sau ajutător întru toate nevoile? Cu adevărat, toate aceste numiri le porți dintru darul Duhului Sfânt și de aceea te rugăm să nu ne treci cu vederea, ci degrabă venind întru întâmpinarea noastră, mijlocește-ne mare milă de la Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Și fie ca prin puterea minunată a rugăciunilor și a
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469424990.html [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
nevoia de a se mărturisi, trebuință care, o știm cu toții, este în firea omului. „Noi credem că adevărata pocăință este un act bilateral. O parte a ei o reprezintă strădania de îndreptare, dorința de înnoire (și aceasta este, desigur, un dar a lui Dumnezeu) pe care o face credinciosul. A doua parte însă o reprezintă harul iertării, pe care Dumnezeu îl împărtășește prin mijlocirea slujitorului Său investit cu această putere, ca urmare a puterii date Sfinților Apostoli și prin ei urmașilor
PILDA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Pilda_fiului_risipitor_eva_stelian_gombos_1361863963.html [Corola-blog/BlogPost/352068_a_353397]
-
Și grînele zîmbesc în haina cea verzuie, Doar ici colo se tot zărește Felii mai mici ce-s de zăpadă, că iată este, nu e! Dar, țin în mîini o mică floare Ce nici un om nu a văzut-o, E darul sfînt ce i l-am dat Frumoase-i și preascumpei mame. Citește mai mult Mirosul florii mă ademeneșteDe parcă viața-ș reîncepe, Și lîngă mine parcă înfloreșteO scumpă și frumoasă mamă.Atîta armonie simt în jurPrivind la cer cum zboară păsărele
ALEXANDRU TOPOLENCO by http://confluente.ro/articole/alexandru_topolenco/canal [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
se ivește iarbași grînele zîmbesc în haina cea verzuie,Doar ici colo se tot zăreșteFelii mai mici ce-s de zăpadă, că iată este, nu e!Dar, țin în mîini o mică floareCe nici un om nu a văzut-o,E darul sfînt ce i l-am datFrumoase-i și preascumpei mame.... VIII. RĂSPUNSURI RECI, de Alexandru Topolenco, publicat în Ediția nr. 1509 din 17 februarie 2015. În așteptarea unei luminițe, Observ în zări întepărtatele cărări, Sunt drumuri scrise cu culori de
ALEXANDRU TOPOLENCO by http://confluente.ro/articole/alexandru_topolenco/canal [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
cristaline Și tu zîmbeai, știind că primăvara vine. La fel și azi tu stai la geam Și te tot uiți la fulgii cei hoinari, Preferi să te iubesc, s-au poate nu Dar eu îți mai aduc un fulg în dar. Și sper că ale noastre scrise ... Citește mai mult Te plimbi în mintea mea de-un veacși toate par că-s trecătoare,Dar, am fost mici cu dragoste înșelătoare Asemeni dragostei dintîi.Aroma ta ce-a de copilăO mai tot
ALEXANDRU TOPOLENCO by http://confluente.ro/articole/alexandru_topolenco/canal [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
mășcați cu creste cristalineși tu zîmbeai, știind că primăvara vine.La fel și azi tu stai la geamși te tot uiți la fulgii cei hoinari,Preferi să te iubesc, s-au poate nuDar eu îți mai aduc un fulg în dar.Și sper că ale noastre scrise... XIII. ATÂT DE SIMPLI, de Alexandru Topolenco, publicat în Ediția nr. 1448 din 18 decembrie 2014. Și pe moment închis-am ochii Cînd o simțeam atît de-aproape, Eu o doream să o apropii
ALEXANDRU TOPOLENCO by http://confluente.ro/articole/alexandru_topolenco/canal [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
În ce îl privește pe Paul Surugiu, chiar despre promisiune este votba. Cu ea a pornit aventura explorării picturii cu acuțișul minții sale și catifeaua penelului pe șevalet. Și s-a ținut de cuvânt! O seamă de artiști au primit daruri din partea confratelui lor, interpretul, poetul, pictorul Paul Surugiu. Promisiunea sa n-a fost ultimul cuvânt al geambașului, a fost prima întindere fraternă de mână celor umbriți de lipsuri. Cinste acestui artist, acestui om bun, pentru omeneștile lui gesturi generoase! Începuse
PAUL SURUGIU. POEZIA CASEI, DIN CÂNTEC PE SIMEZE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1473261571.html [Corola-blog/BlogPost/344778_a_346107]
-
odată mărturia gândului meu de aleasă prețuire și respect, frumoasei opere pe care a scris-o, frumoasei noastre colaborări și minunatelor gânduri cu care m-a întâmpinat de fiecare dată. ,, LA MULȚI ȘI BUNI ANI, domnule Gherghinoiu ! Anii, este un dar fără de preț dăruit de Dumnezeu, pentru care trebuie să ne bucurăm și să-I mulțumim . Mulțumesc lui Dumnezeu, că existați ! Referință Bibliografică: ,, Cartea cărților,, / comentariu / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 811, Anul III, 21 martie 2013
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/_cartea_cartilor_comen_constanta_abalasei_donosa_1363865950.html [Corola-blog/BlogPost/349098_a_350427]
-
în diverse ipostaze. Încă de la primul capitol al cărții, autoarea îi îndeamnă pe copii: “Învață să dăruiești zâmbind” pentru că, a dărui înseamnă a fi fericit. Cu alte cuvine, ne învață să fim fericiți, mai fericiți decât atunci când primim ceva în dar. E un sentiment neasemuit de frumos și el face parte din virtuțile creștinești. Cu dorul de acele sentimente de inocență, curăție, nevinovăție, poeta imploră Copilăria - devenit personaj de poveste - să mai rămână, ori să se întoarcă, ori de câte ori sufletul simte nevoia
SOARELE COPILĂRIEI VERSURI PENTRU COPII- CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/De_a_ascunselea_n_poveste_cronica_la_cezarina_adamescu_1352814280.html [Corola-blog/BlogPost/351303_a_352632]
-
Tău! Bună dimineață, spun de pe pământ, Până sus în ceruri zboare-al meu cuvânt, Buna dimineață, îngerilor care Cu Iisus coboară, vin la adunare! Bună dimineață, ceruri și pământuri, Buna dimineață, cântece și gânduri Ce rodesc în mine roade minunate, Daruri prea frumoase și nemeritate! Bună dimineață, Duh de mângâiere Ce mă-îndrepți pe cale și îmi dai putere, Buna dimineață, fii născuți din Tatăl, El e-aici în inimi, nu-i departe, iată-L! Bună dimineață, Tatăl meu iubit, Căci și
BUNĂ DIMINEAȚA, TATĂL MEU IUBIT de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1469944710.html [Corola-blog/BlogPost/379190_a_380519]
-
să fie încercat prin cele ce aduc durere fie trupului, fie sufletului”, ne spune același Sf. Isaac Sirul. Dar o dată conștientizată această dependență pe calea suferinței, o dată asumată în toată lipsa ei de noblețe, se creează o deschidere pentru acceptarea darului. Pentru că a se cunoaște cineva pe sine înseamnă a cunoaște golul și așteptarea care-l mistuiesc, dragostea spre care tânjește cu toată puterea și conștiința deplinei sale neînțelepciuni. 3. Cunoașterea de sine Cunoașterea de sine înseamnă aflarea neputinței proprii și
ŞAPTE GÂNDURI LA ÎNCEPUT DE AN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1451825664.html [Corola-blog/BlogPost/378423_a_379752]
-
sporește prin studiu; cu el te naști. Cât despre puterea de a îndura, ni se spune că, așa cum se petrec lucrurile în orice inițiere, ea nu este de ordin fizic: triumful asupra încercărilor prealabile este, la drept vorbind, rodul unui dar spiritual. Piloții sunt dotați pentru zbor așa cum alții sunt chemați de Dumnezeu pentru a-i sluji. Așa precum poeții sunt nădejdea înălțării omului pe verticală, tot așa, piloții sunt zborul. Dar, deși au vocație și slujesc un ideal nobil al
LA MULŢI ANI, ARPIA! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1400501794.html [Corola-blog/BlogPost/349855_a_351184]
-
viul lampadar >> coboară din icoana,cum razele-i albastre se scurg pe mine ploaie,cum vindeca păcatul și cea din urmă rană -nu știu să-ți spun altfel decật clarvăzătorulori proorocul, si rugă-ți fac să mă iluminezi... XX. ELOGIU DARULUI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 286 din 13 octombrie 2011. ELOGIU DARULUI Nu știu, estimp, mai mult, să vă spun de ce din prima clipă am avut atậta curaj de timpului n-am vrut să mă supun și nici o
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
cum vindeca păcatul și cea din urmă rană -nu știu să-ți spun altfel decật clarvăzătorulori proorocul, si rugă-ți fac să mă iluminezi... XX. ELOGIU DARULUI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 286 din 13 octombrie 2011. ELOGIU DARULUI Nu știu, estimp, mai mult, să vă spun de ce din prima clipă am avut atậta curaj de timpului n-am vrut să mă supun și nici o pithye nu m-a pupat pe obraji - dar știu, tot de atunci, și fac
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
a înlocui pierderea pe care acesta o avusese cu afacerea sa. Așteaptă emoționat Ziua Recunoștinței, când, în fața întregii familii, a lui Lee și a Abrei, îi oferă Iui Adam toți banii câștigați. Dar, ca in povestea lui Cain si Abel, darul lui este refuzat, iar vorbele tatălui îl lovesc: „N-am să-i vreau niciodată. Aș fi fost atât de bucuros dacă mi-ai fi putut da ceea ce mi-a dat fratele tău, mândria pentru lucrul pe care-l face, bucuria
John Steinbeck: La răsărit de Eden. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/john-steinbeck-la-rasarit-de-eden-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339290_a_340619]
-
de suferințe, Așezate între mine și tine, Deschid cărări de timp azuriu În haina curăției, către Cetatea dreptății sfinte. De lucrează întru noi Adevărul curat, Frumusețea inimii tale Naște scânteia luminii. Domnul, Începătorul vieții, Trimite celor ce voiesc Belșug de daruri în Zile, În fiecare inimă comori... Râuri de bucurie vor arde Pe cărările timpului-armonia. Cutează! Fii nemuritor! RUGĂCIUNE Șoapte albastre deschid Drumuri și cămări cu Hrană pentru trup și suflet. Obosite gânduri și dorințe, Ispite lacome ale desfătării, Orbesc ochii
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ionel_marin_dincolo_de_colin_ionel_marin_1371470277.html [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
Cununa care nu se veștejește Nu vine de la sine, fără osteneală. La ceas târziu din noapte, Laudă Păstorul Cel Bun, Cere și primește Cărările curate, Ca lumina să rodească iubire. Candela aprinsă învinge Întunericul, alungă răni... Strânge în cămările inimii Darurile lui Dumnezeu, minuni Îndreptate spre eterna suflare. MĂRTURISIRE Fascinantă frumusețe, Coboară cu focul iubirii Peste văpăile lumii. Miracol, Omul a fost la-nceput Îmbrăcat cu haină de lumină, Rătăcit, apoi, în întuneric A pierdut haina și a devenit Gol și
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ionel_marin_dincolo_de_colin_ionel_marin_1371470277.html [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
timp și de iubire Să vindece neputințele din noi. POMUL NEMURIRII Aluat din iubire și lumină, Urcăm anevoie pe treptele Cerescului Templu. Înveșmântați cu vise și doruri, Prin strălucirea norilor, căutăm Nestinsa și misterioasa Comoară. În interiorul nostru cresc scântei, Văpăi, daruri lumești și poate... Trepte spre izvorul nemuririi. Pomul nemuririi, Omul, făptură Cu trup firav și stricăcios, privește Și se-ndreaptă cu nesocotință Către lacrimile luminii. DIN INTERIORUL SINELUI Aleargă, aleargă... dorul, Ziua-soarele, noaptea-stelele Ne zâmbesc ca o minune. Nu-i
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ionel_marin_dincolo_de_colin_ionel_marin_1371470277.html [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
În lacrima tăcerii, clipa însângerată Deschide răni necicatrizate. Bulgări de întuneric curg peste Amintiri cu ramuri uscate de dor. Neantul crește în fiecare zi, Învăluit în dorul unui vis neîmplinit. Unde aș putea fugi, să mă ascund? Poate în lacrima darurilor primite, În clopotul rănit de cuvinte, În norii albaștri, purtați de vântul albastru, Cu zâmbetul sfințeniei. PE POTECILE CERULUI Inima ar muri, Ramuri vii ar îngheța, Vise s-ar spulbera, Cerul întuneric ar aduce, De-am uita cu toții prima, Întâia
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ionel_marin_dincolo_de_colin_ionel_marin_1371470277.html [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
înflorind În sufletul încercat al veșniciei. SĂRUTUL ZILEI Suflete al meu cuprinde lumina, Cheamă din zori armonia, Înțelepciunea și adevărul. Mulțumește pentru sărutul Zilei de ieri, de azi, de mâine, de... Nu uita că nu ești stăpân peste Anii și darurile primite... Nu nesocoti căile drepte ale vieți! Adună rouă din cioburi de lacrimi, Spală rănile din ființă și cuvânt. Lasă aripile să crească pe umeri, Să-ncolțească pe tărâmul zilei, Lumina din izvorul cel sfânt. RECUNOȘTINȚĂ Ochii văpăilor se rotesc
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ionel_marin_dincolo_de_colin_ionel_marin_1371470277.html [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
de miere, Raze de speranță cresc peste Potecile din anotimpuri. Încă privesc fascinat, stelele Cu chip de oameni, frumusețea Căzută din roata vieții de lumină. Îți mulțumesc, Părinte, pentru Dorul din adâncuri ce mi le-ai sădit, Pentru miresmele ce-nfioară ... Darul din cuvinte - înfloresc crinii În sufletul zbuciumat de ecouri. PATRIA DORULUI Cascade de lacrimi nearse Se răsfrâng cu durere, Peste chipul trist, slăbit Umilit al... norodului. Cârmacii au adus jelanie, Au rănit Inima cea mare, Au prăbușit pe orfani, văduve
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ionel_marin_dincolo_de_colin_ionel_marin_1371470277.html [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
pentru ceea ce a fost și însemnat (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și
FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA MOMENTUL MARII SALE TRECERI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1459756709.html [Corola-blog/BlogPost/381976_a_383305]
-
Cătau sa mă convingă, cu chestii fumate, Că Moșul nu există și nici n-a existat, Dar n-am crezut atunci și n-am să cred vreodat', Când pruncul ce-a adus iubirea între noi, A fost, la Bethlehem, cu daruri așteptat De oameni înțelepți și nu de maimuțoi, Așa că mă gândesc, acum, la anii mei, Cu primii ghiocei la tâmple, cum mi-ar sta, Vâzând cât mă iubesc, să-i mint pe nepoței Că "Moșul" care-l știu nicicum n-
BĂTRÂNUL MOŞ CRĂCIUN de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1450095245.html [Corola-blog/BlogPost/367935_a_369264]
-
-i mint pe nepoței Că "Moșul" care-l știu nicicum n-ar exista... De-aceea, când pe brazi steluțe se coboară, Copilul de demult, din satul dintre vii, Privind nepoții azi, e sigur c-o s-apară Bătrânul Moș Crăciun, cu daruri la copii... Iar voi ce-ați mai nega, de răi și urâcioși Ce-ntr-una clevetiți că "Moșu"-i basm curat, Vă rog, pe cinstea mea, fiți oameni serioși! Pe Moș Crăciun îl știți că este-adevărat... E drept, bătrânul "Moș", care odinioară
BĂTRÂNUL MOŞ CRĂCIUN de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1450095245.html [Corola-blog/BlogPost/367935_a_369264]
-
sărbătoare cu anii fără seamăn ai copilăriei...Parcă aud și acum, ca un ecou din vremi îndepărtate, versurile colindelor ce ne vorbeau despre o stea, un Prunc și un Mântuitor! Ce bucurie sfântă era în inimile noastre când auzeam despre darurile pe care Le-a primit Pruncul Divin bănuind că undeva, ascunse într-un ungher ne așteptau și pe noi cadouri de la cei ce ne iubesc! De ce oare iarna,cu minunatele ei sărbători, rămâne întipărită mai puternic în mintea noastră? Poate
ZĂPEZILE DE ALTĂDATĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_luca_1418449921.html [Corola-blog/BlogPost/376715_a_378044]