1,932 matches
-
o corabie, plină de lucruri de preț, în care muierea se lăfăise ani de zile. Dar tinerețea ca și averile n-au viață lungă. Negustorul dăduse faliment, îî vânduse odăile și-o lăsase goală pușcă în stradă. Când s-a deșteptat coana Marița, avea și un copil de crescut. Greu lucru! Cu ce-i mai rămăsese, cu ce-au mai ajutat-o prietenii cei vechi, abia și-a încropit două odăi în Cuțarida. Știa să facă farmece, să întoarcă bărbații la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
prin grote, prin singurătăți de munte și de mare, prin dealuri sau prin cîmpii! Numai această aventură cosmică, trăită în interiorul substanțial al vieții, în intimitatea ei organică, urmând arabescul formelor vitale și pitorescul naiv al plantelor, mi-ar mai putea deștepta gustul să redevin om. Căci dacă diferența dintre om și animal rezidă în faptul că animalul nu poate fi decât animal, pe când omul poate fi ne-om, adică altceva decât el însuși, - atunci eu sânt un ne-om. Magie Și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a înecat visul său în întuneric, n-a mai văzut nimic, ci auzea dispărând, ca o suvenire întunecată, rugăciunea unei vergine. Muzica încetase de mult și el, cu totul în prada impresiunii sale, ținea încă ochii strâns închiși. Când se deșteptă din reveria sa, fereastra de sus a palatului era deschisă, în salon întuneric și sticlele ferestrei străluceau ca argintul în alba lumină a lunei. Aerul era blond și văratic, iar razele lunei, pătrunzând în camera lui Dionis, izbeau fața sa
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
putut-o trece neciodată. Deasupra ei, în triunghi, era un ochi de foc, și deasupra ochiului - un proverb în literile strâmbe ale întunecatei Arabii. Era doma lui Dumnezeu - proverbul: o enigmă chiar pentru îngeri. Iată viața visurilor noastre. Când ne deșteptam din somn, aurora celor doi sori, în haine roz, culegea mărgăritarele de argint de prin grădinele noastre și, râzând cu glasul ei de ciocârlie, ni le arunca din poalele ei pe față * [și în] patul nostru. Roua rece cădea pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
tare, am învăscut visul meu în întuneric, n-am mai văzut nimica, ci auzeam dispărând ca o suvenire întunecată: rugăciunea unei vergine. Muzica încetase de mult și, cu totul în prada impresiunei ei, țineam încă ochii strâns închiși. Când mă deșteptai din reveria mea, fereastra susă a palatului era închisă, în salon întuneric, și sticlele ferestrei străluceau ca argintul în alba lumină a lunei. Aerul era blond * și văratec, iar razele lunei, pătrunzând în camera lui Toma, izbeau fața sa, cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
simțiră intrarea noastră. Ioan s-apropie de fată, i-apucă mâna și zise c-o tandreță de frate: - Poesis, ce faci tu? - Ce fac? Nimic - vorbește-ncet... tata doarme, numai că somnul său se cheamă durere și desperare... Nu-l deștepta din somn!... Singurul nostru sprijin, Sofia... s-a dus. - Îți prezint pe domnul, zise Ioan, arătîndu-mă pe mine. - A! Domnul!,.. zise ea încet și înclinîndu-se nepăsătoare și uitită, parecă nu mă văzuse... Ioane-ți mulțumesc, zise ea, strângând mâna lui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
jos. Trântii ușa după el, mă trântii în pat și apăsai capul afund în perini, cu fața-n jos, abandonîndu-mă cu totul durerei celei mai crude. Cât oi fi stat astfel, în nesimțire mai mult, nu știu... când m-am deșteptat însă era noapte profundă, și orologiul vuia o oră după miezul nopții. Aprinsei lumânarea și, sărind la portretul sfârticat al Sofiei, începui a combina pânza... dar totul era în zadar. Lângă cămin era lemne multe și risipite. Le trântii în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
altfel, autorul Își justifică În final motivația de a denunța: „În fața ultimelor evenimente petrecute În xe "U.R.S.S."U.R.S.S., și În urma citirii articolului din Pravda cu privire la «gură-cască» care privesc cum se desfășoară În fața lor, nepăsători evenimentele, acestea mi-au deșteptat și mie amintiri În legătură cu oameni pe care i-am Întâlnit În viața mea și În fața unor date noi primite acum, și pe care le-am dezbătut cu soția mea, m-am hotărât să raportez partidului, fiind convins că Îmi fac
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
foarte înalt. Cu o mențiune: trebuie să cunoaștem mai întîi legile grupurilor umane. Să nu ne adresăm, așadar, comprehensiunii, ci sentimentelor lor de iubire sau de ură, de răzbunare sau de culpabilitate. În loc să le trezim inteligența, mai bine le-am deștepta memoria. Căci în prezent oamenii recunosc mai puțin direcțiile viitorului decît urmele trecutului. Ei percep nu atît ceea ce se schimbă, cît ceea ce se repetă. Oricine-ar dori să-și guverneze semenii ar trebui să se convingă mai întîi că psihologia
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
politice, energia virtuală a tuturor mișcărilor sociale, starea primitivă a tuturor civilizațiilor. Tarde și Le Bon au afirmat-o pînă în zorii epocii moderne, dar nimeni n-a priceput. Au fost necesare rupturile și răsturnările sociale pentru ca spiritele să se deștepte. Masele existau prin trecutul lor, cel de la Roma, Alexandria sau Cartagina. Le-am văzut renăscînd, în Evul Mediu, o dată cu cruciadele, iar în Renaștere, în orașe. În sfîrșit, le-am văzut la lucru în toate revoluțiile, mai ales în Revoluția franceză
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
clătinau fundațiile unei democrații fragile încă. Și ultimele speranțe pe care și le mai putea pune omenirea într-o politică liberală, într-o viziune rațională asupra istoriei se năruiau în fața acestor urlete sălbatice. Zgomotul și furia hoardelor acestora i-au deșteptat lui Freud și celor asemenea lui temeri ancestrale. Chiar dacă astfel de temeri sînt un sfetnic prost, ele sînt de rău augur. Ele ațîță amintirile mulțimilor excitate, mînate din pogrom în pogrom. Freud era evreu. Iar naziștii antisemiți. El a supt
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
etapă, gîndul lui se concentrează asupra teoriilor și metodelor ce vizează aducerea în conștiința oamenilor a propriului lor infern, acela în care ei înșiși trăiesc. În acest mod încearcă el să îi ajute să se elibereze. Nu vrea să le deștepte vechile iluzii, însoțitoarele lor dintotdeauna, cele care cred ei le fac suportabile mizeriile vieții terestre, ci ar vrea să le demaște. Să îi scoată pe oameni din starea lor de vis cu ochii deschiși, să îi aducă la rațiune, să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ajunge acolo încît unul dintre ei îndrăznește să proclame întoarcerea tatălui și ia apărarea acestuia, cu aplombul unui Marc Aureliu care le amintea romanilor adunați în jurul rămășițelor pămîntești ale lui Cezar virtuțile acestuia. Vorbind mai mult inimii decît rațiunii, el deșteaptă în toți atașamentul pentru cel defunct. Evocă supunerea filială din vremea copilăriei lor și totodată proclamă necesitatea revenirii tatălui în persoana unui moștenitor, și aceasta cu atît mai multă forță cu cît absența se face mai crud simțită. Acesta este
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de protestatari i s-au alăturat locuitori ai orașului și, treptat, cererile economice (legate de lumină, hrană, căldură, bani) au fost înlocuite cu scandări anticomuniste: „Jos Ceaușescu!”, „Jos comunismul!”, „Jos cu epoca de aur!”, „Jos tiranul!”, „Jos dictatorul!”. Tonul cântecului Deșteaptă-te, române! a fost dat mai întâi timid, căci manifestanții nu-și aminteau prea bine cuvintele, însă în cele din urmă vocile s-au unit și cântecul și-a urmat ritmul cunoscut. Deja în timpul marșului în coloană, printre manifestanți se
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ar putea reedita curajul din 1987. Mulți dintre ei au recunoscut că protestaseră fiindcă le ajunsese „sărăcia la os”, dar și fiindcă doreau un viitor mai bun pentru copiii lor. Sunt mândri că au mărșăluit în coloană și au cântat Deșteaptă-te, române! Unii consideră chiar că evenimentele din 1987 au fost „un exemplu, o repetiție pentru ceea ce s-a întâmplat în 1989” (Oprea și Olaru, 2002, p. 127). În ciuda traumelor suferite, gestul revoltei nu este regretat, fiind văzut ca unul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Stephan Roll, iar În altă parte: „Poemul trebuie să fie o izbucnire temerară, o trecere din odaie În oglindă, din grădină În anotimp” - și: „Un risc, o aventură totală”. Intră, Însă, acum În joc „partea revelatoare a hazardului”, „acele armonii deșteptate de Întîmplare” (În A doua lumină poemul e definit chiar ca „o succesiune de hazarduri”), neprevăzutul („Poemul se bucură de izbucnirea În argint a neprevăzutului”, de „scăpărarea neașteptatului” - se afirmă În Între mine și mine), iar cuvîntul devine „presimțire, umbră
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ce se pune În fața poetului este, În fond, aceea de a asigura discursului o stare de productivitate practic inepuizabilă, În tumultul căreia absoluta disponibilitate a spiritului să se poată exprima ca degajare de normă și „formulă”, abandon În voia „armoniilor deșteptate de Întîmplare”, În „succesiunea de hazarduri” a poemului. „Aventură spirituală”, deci, dar și aventură a limbajului, - cum se poate ușor observa din felul În care se construiește textul. În linii mari, tehnica simultaneistă remarcată și În Ulise se păstrează, cu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Trupul copilului e un magnet și de aceea atrage Într-Însul copacii, caii, legumele, brazii, tarafele de zmeură cu un bîzÎit tîrziu În urechea de sidef a tufișului, birjarii lunecați atît de lent Într-o mahala depărtată. [...] La fiece pas deștepți un oraș ca un cîntec care dormise În fluier sau ca o monedă pe care o descoperi În scorbură. În degetul tău cel mic, orașul strălucește cu toate luminile lui ca piatra unui inel, pe trotuare pasul sună ca un
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cine Îți va ieși dinainte cu pîine și cu sare ca niște decorații pe perna defunctă a inimii? Un lujer Își clatină talanga În șipcile de aer, un lujer vine cu turmele de oi pînă la tine. La fiecare popas deștepți un oraș ca un cîntec care dormise În fluier sau ca o monedă pe care o descoperi În scorbură. În degetul tău cel mic, orașul strălucește cu toate luminile lui ca piatra unui inel, pe trotuare pasul sună ca un
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
mutații se petrec „precum la atingerea baghetei” (Brățara nopților), a „nuielei fermecate” („Ca o nuia fermecată privirea peste pianul colinei” - Zodiac, XI) sau a „toiagului” magic („Cu un toiag Învie În literă un șipot” - Zodiac, III). Tot ce se poate deștepta, prin atingere, izbire, deschidere, răscolire etc. viața secretă, amorțită, a lucrurilor se bucură de atenția poetului, pentru care acestea devin, În consecință, surse de energie sonoră, muzicală (clape, strune, arcușuri), de ecouri așteptate ca tot atîtea răspunsuri. A deștepta și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
poate deștepta, prin atingere, izbire, deschidere, răscolire etc. viața secretă, amorțită, a lucrurilor se bucură de atenția poetului, pentru care acestea devin, În consecință, surse de energie sonoră, muzicală (clape, strune, arcușuri), de ecouri așteptate ca tot atîtea răspunsuri. A deștepta și a răspunde devin, pe mari suprafețe ale poeziei, nucleele verbale În jurul cărora se construiește viziunea metamorfozelor provocate În universul exterior de impactul cu „undele” vieții lăuntrice, fie numite direct, fie reprezentate prin „delegați” metaforici. Un fragment din Brățara nopților
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
viscol [...] Cheamă furtunile cascadele animalele pitice și uriașe, Plantele, oceanele, Cheamă văzutul și nevăzutul Și Întreabă-te: unde e spada care să răscolească măruntaiele Înțelesului Care e rostul tău În temnița infinitului cetitorule, [...] Unde sunt clapele din care pipăitul să deștepte răspunsul RĂSPUNSUL ca o melodie Încuiată În lemnul de abanos al flautului. Aceleiași scheme dinamice i se subordonează nenumărate alte secvențe ale operei, argumentînd astfel În favoarea unei „figuri” de relativă stabilitate a imaginarului lui Voronca. „Privirea e un arcuș, deșteaptă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
deștepte răspunsul RĂSPUNSUL ca o melodie Încuiată În lemnul de abanos al flautului. Aceleiași scheme dinamice i se subordonează nenumărate alte secvențe ale operei, argumentînd astfel În favoarea unei „figuri” de relativă stabilitate a imaginarului lui Voronca. „Privirea e un arcuș, deșteaptă viorile depărtărilor”, „Se dilată ca o pupilă rîsul izbește În cremene zorile /.../ Se deșteaptă o pasăre sub frunte”, „SÎngele tău e-n trîmbițele vinelor chiotul / Care va deștepta cocoșul sălbatec și pantera”, „tictacul deșteptător al ierbii”, „Piciorul trezește vioara potecii
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
scheme dinamice i se subordonează nenumărate alte secvențe ale operei, argumentînd astfel În favoarea unei „figuri” de relativă stabilitate a imaginarului lui Voronca. „Privirea e un arcuș, deșteaptă viorile depărtărilor”, „Se dilată ca o pupilă rîsul izbește În cremene zorile /.../ Se deșteaptă o pasăre sub frunte”, „SÎngele tău e-n trîmbițele vinelor chiotul / Care va deștepta cocoșul sălbatec și pantera”, „tictacul deșteptător al ierbii”, „Piciorul trezește vioara potecii, o Încoardă” - sînt exemple culese doar din Brățara nopților. Foarte Întinsa „ars poetica” din
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
figuri” de relativă stabilitate a imaginarului lui Voronca. „Privirea e un arcuș, deșteaptă viorile depărtărilor”, „Se dilată ca o pupilă rîsul izbește În cremene zorile /.../ Se deșteaptă o pasăre sub frunte”, „SÎngele tău e-n trîmbițele vinelor chiotul / Care va deștepta cocoșul sălbatec și pantera”, „tictacul deșteptător al ierbii”, „Piciorul trezește vioara potecii, o Încoardă” - sînt exemple culese doar din Brățara nopților. Foarte Întinsa „ars poetica” din Zodiac este construită, practic, În Întregime tocmai pe ideea puterii transfiguratoare a cuvîntului ca
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]