1,815 matches
-
cea din urmă aflăm cum, la un moment dat, în închisoarea Mislea, deținutele au alcătuit un lanț de rugăciune neîntreruptă de la 5 dimineața până la miezul nopții, grup în care erau și două evreice. Ele se rugau pentru familiile lor, pentru deținutele din celulă sau din carceră, pentru „mântuirea sufletelor celor ce le osândeau, sau pentru eliberarea țării”. Tot pe această coordonată aflăm și de la doamna Aspazia Oțel Petrescu cum un grup eterogen, constituit din românce, maghiare, germance, evreice, sârboaice, franțuzoaice, rosteau
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
pe această coordonată aflăm și de la doamna Aspazia Oțel Petrescu cum un grup eterogen, constituit din românce, maghiare, germance, evreice, sârboaice, franțuzoaice, rosteau în comun dimineața o rugăciune ortodoxă, sau cum, printr-o rugăciune continuă, de 40 de zile, a deținutelor, o colegă de-a lor, căreia medicii nu-i puteau găsi diagnosticul, s-a însănătoșit, adeverindu-l pe Sf. Apostol Iacob: „Rugați-vă unul pentru altul, ca să vă vindecați”. (Iacob 5,16). O mărturie importantă despre rugăciune o dă și
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
repede. Atunci, vers după vers, mă strădui să-l traduc. În franceză. Era, în sfârșit, o 56 Cristian Filip ieșire. Prima.” „Durerea se calma. Îmi petreceam timpul continuând să traduc poemul”. Este numai unul dintre exemplele prin care deținuții sau deținutele reușesc să evadeze din universul carceral cu ajutorul poeziei, să-și găsească liniștea, utilitatea, prin memorarea sau crearea de versuri. De altfel, pentru Lena Constante, de exemplu, trecerea de la simpla memorare și apoi traducere a unei poezii la creația proprie s
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
o altă formă, acest sens prim al secularizării va desemna modul în care „organizațiile religioase Își mențin influența socială, averea și prestigiul”. Teza lui anthony Giddens este că „organizațiile religioase au pierdut progresiv și mult din influența politică și socială deținută anterior, iar această tendință se remarcă în lumea întreagă, deși există unele excepții”. astăzi, aceste excepții devin tot mai numeroase. Faptul acesta confirmă o dată în plus reîntoarcerea unei mari părți a lumii occidentale la credințele și practicile religioase, chiar și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în leasing operațional sau financiar; încadrarea operațiunilor la vânzare în nume propriu sau comision, respectiv consignație; recunoașterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor, în contul de profit și pierdere sau ca venituri în avans, respectiv cheltuieli în avans; încadrarea participațiilor ca fiind deținute pe termen lung sau pe termen scurt; recunoașterea participațiilor deținute ca fiind de natura acțiunilor deținute la entități afiliate, a intereselor de participare sau sub forma altor imobilizări financiare; încadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau financiare.”<footnote
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
ființa: „Ochii îmi sunt închiși. Sub pleoape - numai întuneric. Nu îmi mai simt brațele. Nu îmi mai simt picioarele. Mă dizolv...” Îndârjirea de a se abstrage din realul concentraționar, ingeniozitatea de a se separa de el n-o ajută pe deținută să scape totuși de agresivitatea mizeriilor în avalanșă, dozate când savant, progresiv, când grosolan, brutal de torționari. Paginile cărții se precipită, se contorsionează, se zbat, respiră în sincope, sunt o biciuire neîntreruptă a nervilor. O disperare fără întoarcere: „Dimineața, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
consumatorului se resimte, într-un mod cu totul particular, asupra așa-numitelor „bunuri culturale” (cărți, rechizite, reviste de specialitate, echipamente audio, servicii culturale - muzee, teatre, concerte etc.), „pentru care nivelul ratei de posesie depinde foarte mult de diploma de studii deținută, fapt demonstrat de numeroase cercetări”.<footnote Bernard Dubois, Comprendre le consommateur, Éditions Dalloz, 1990, apud Rodica Boier, op. cit., p. 76. footnote> Într-adevăr, ocupația unei persoane determină cumpărarea anumitor bunuri și servicii: muncitorii cumpără mai multe haine de lucru (salopete
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
o femeie deportată la Ravensbrück evocă starea de amorțire a simțurilor care a ajutat-o „să îndure insuportabilul”. „Una dintre condițiile pentru a supraviețui era să te înăsprești, să te desensibilizezi. Anumite atitudini pot părea șocante azi, de pildă imaginea deținutelor care împingeau cântând cărucioare pline cu cadavre claie peste grămadă... Trebuia să reușești să fii insensibil în fața tuturor acestor cruzimi” (în Fischer, 1994). În sfârșit, relatând niște circumstanțe similare, Levi (1958/1987) scrie: „Am suportat cu toții noua primejdie (bombardamentele) și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a reprezentat într-adevăr o victorie pentru PNL. Ca de altfel, și o victorie personală a lui Valeriu Stoica. Pe de altă parte, cele circa 7 procente adjudecate de liberali în 2000 îi situau pe o poziție similară cu cea deținută în urma alegerilor din 1990, scrutin parlamentar la care PNL a participat prima oară ca partid independent. Atunci liberalii au câștigat 10 mandate de senator și 29 de mandate de deputat. Mai mult, în urma alegerilor din 1996, din totalul mandatelor deținute
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
evreiești, junta militară a lui Ion Antonescu (instaurată la putere patru luni mai târziu) a fost responsabilă pentru o îngrozitoare baie de sânge și mai departe la pag. 50 se face o relatare interesantă cu privire la modul cum au fost tratate deținutele comuniste, înainte și apoi în timpul celor patru luni de guvernare legionară: «Eram terorizate» ... își amintea o deținută închisă alături de Ana Pauker. Ni se permitea să ieșim la aer o singură oră pe zi. Erau cinci curți separate și fiecare dintre
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru o îngrozitoare baie de sânge și mai departe la pag. 50 se face o relatare interesantă cu privire la modul cum au fost tratate deținutele comuniste, înainte și apoi în timpul celor patru luni de guvernare legionară: «Eram terorizate» ... își amintea o deținută închisă alături de Ana Pauker. Ni se permitea să ieșim la aer o singură oră pe zi. Erau cinci curți separate și fiecare dintre noi era scoasă separat. Nu vedeam lumina zilei aproape niciodată. Ca o ironie această răsturnare nefavorabilă nu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Pauker, dar spre uimirea tuturor nu doreau decât să se angajeze într-o discuție politică, adresându-i-se cu respect ca unui lider al comuniștilor. La un moment dat, unul dintre legionari s-a năpustit în celula Vilmei Kajesco, o deținută în vârsta de 23 ani, având în mână, în locul unei arme, un aparat pentru a fotografia celula unde își petrecuse cinci ani din viață. «După ce a plecat» relata ea «a venit un altul la celula mea și a deschis ferestruica
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru Statele Unite a ar)țâț 1,6 procente (cifrele valabile pentru Marea Britanie au fost calculate conform celor din Imlah 1958, pp. 70-75, si Woytinsky și Woytinsky 1953, p. 791, tabelul 335; cifrele valabile pentru America au fost calculate conform celor deținute de CIEP, martie 1976, pp. 160-162, tabelele 42, 47, de UȘ Bureau of the Census, 1975, p. 384, si de Survey of Current Business, octombrie 1975, p. 48). Marea Britanie, în zilele sale apogeu, a avut o enorm) cot) de participare
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
1967 130 9 10 0,7 1970 170 10 9 0,5 1973 313 17 41 2 1976 365 20 95 5 ——————————————————————————————————————————— Surse: Datele referitoare la importurile totale de petrol și la importurile de petrol din Orientul Mijlociu sunt din evidentele deținute de British Petroleum Company, 1967, 1970, 1973, 1976; datele cu privire la consumul total de energie, din cele ale anului 1976, p. 25. Tabelul XI Estim)ri cu privire la energie f)cute de Statele Unite, Europa de Vest și Japonia, pentru perioada cuprins) între anii 1973-1990
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și înțelegere, o vom face și singuri. Vreau să-l asigur pe președintele Ceaușescu că voi continua să scriu, să relatez adevăruri și analize ale societății românești fără frica de a fi descoperit și arestat de poliția politică. O fostă deținută politică mâhnită, [noiembrie decembrie] 1983, difuzată la 18 decembrie 1983 Stimați domni, Fac și eu parte dintre cele multe ascultătoare ale postului dvs. de radio. S-a vorbit mult despre sutele de mii de deținuți politici, dar ceea ce mă surprinde
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
scrisorile la poștă, a completat, la rubrica „numele și adresa trimițătorului“, datele omise de către expeditoare: Ec. Lovinescu.) În 1960, la închisoarea Văcărești, ea li s-a recomandat colegelor de detenție: „Mă numesc Lovinescu“, în vreme ce unui „inspector“ care, în prezența celorlalte deținute, o întrebase răstit „Tu cine ești?“ i-a răspuns folosindu-și numele oficial: „Bălăcioiu Ecaterina, inspectoare generală pe țară“ (Doina Jela, op. cit., ediția 1998, p. 51). Pe placa de mormânt a cavoului de la Fălticeni al familiei Lovinescu - unde, din nefericire
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de trupul acesta istovit, că le voi auzi vocile rostind cuvinte nemiloase și că voi îndura, și dincolo de viață, cele mai adânci tristeți, cele mai grele insulte“. Viziunea finalului vieții ei este șocantă - după câte se știe din mărturia altor deținute, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu a fost considerată decedată, a fost târâtă de colegele de celulă până la morga spitalului pe nitenciar Văcă rești, s-a trezit din comă, după un timp, prin tre ca davre, a fost readusă în celulă și abia apoi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
se face că una dintre codeținute, Doina Stupcanu, devenită informatoare a Securității în penitenciarul Jilava, a putut da despre ea note informative bogate în detalii. [Doc.] 159. 1960 iulie 7, Jilava. Notă privind-o pe Ecaterina Bălăcioiu, dată de o deținută recrutată în închisoare. Din notă rezultă că Ecaterina Bălăcioiu a refuzat să se lase utilizată de Securitate pentru racolarea fiicei sale, Monica Lovinescu. O notă manuscrisă in dică data morții Ecaterinei Bălăcioiu - 7 iunie 1960, la spitalul penitenciarului Văcărești. MAI
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Doina Stupcanu, recrutată în închisoare, care va colabora cu Securitatea și după eliberare, între altele și în acțiunile desfășurate împotriva Monicăi Lovinescu - nota editorilor) de către cpt. Telenche Florea. Întâlnirea a avut loc în camera de anchetă a penit. Jilava. NOTĂ Deținuta ECATERINA BĂLĂCIOIU LOVINESCU, con damnată la 18 ani M.S. pentru crimă de înaltă trădare, a fost adusă în penit. Jilava în luna mai 1960 unde a rămas timp de 3 săptămâni. În convorbirile pe care aceasta le-a purtat cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
un sens real, altul decât cel efectiv. De asemeni și faptul că întreaga corespondență ar fi fost un mijloc de transmitere a unor date necesare celor plecați peste graniță. Întreaga atitudine și confidențele personale făcute atât sursei, cât și altor deținute față de cum (sic!) manifestă încredere, și anume WEISS ELISABETA și IONESCU ATENA, lasă să se întrevadă că i s-ar fi propus în schimbul unor servicii prestate securității RPR posibilitatea părăsirii RPR și regăsirea fiicei sale MONIQUE la Paris, promisiuni în fața
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
că i s-ar fi propus în schimbul unor servicii prestate securității RPR posibilitatea părăsirii RPR și regăsirea fiicei sale MONIQUE la Paris, promisiuni în fața cărora ar rezista nedorind ca fiicei sale să i fie rușine de asemenea tranzacții. Starea sănătății deținutei ECATERINA BĂLĂCIOIU LOVINESCU înrăutățindu-se, a fost transportată la spitalul Văcărești într-un timp prea scurt pentru a permite o informare mai amplă în ceea ce privește legăturile pe care aceasta le-a avut cu poetul ION CARAION, prieten intim al lui EUGEN
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pentru a permite o informare mai amplă în ceea ce privește legăturile pe care aceasta le-a avut cu poetul ION CARAION, prieten intim al lui EUGEN JERUMCA (sic!) condamnat pe viață și în al cărui proces a fost interogată. „ROXANA VOINESCU“ N.B. Deținuta C.R. ECATERINA LOVINESCU este suspectă pentru trădare de patrie, cât și pentru o serie de legături nedeclarate la anchetă. Fiind internată în spitalul penit. Văcărești, agentei „ROXANA VOINESCU“ nu i s-a (sic!) mai trasat sarcini pe lângă susnumita. MĂSURI LUATE
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
documente. Perioada Gheorghe Gheorghiu-Dej [1945- 1965], Editura Humanitas, București, 2009, pp. 706-708). Cu totul altceva credea Monica Lovinescu despre această Doina Stupcanu, alias „Roxana Voinescu“. În jurnalul cercetărilor ei în legătură cu circumstanțele detenției Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu, dând crezare minciunilor spuse de fosta deținută informatoare, îi face acesteia o caracterizare superlativă: „Doina Stupcanu - care s-a remarcat prin curaj și îndârjire față de anchetatori și la proces; îi aducea în fiecare zi mamei de la plimbarea prin curtea închisorii câte o floare, cu toate că un asemenea gest
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
avea prins în tăblia superioară a patului un mic buchet de flori ascuns, care se reînnoia mereu și la care putea privi“ (Doina Jela, op. cit., p. 50). Un detaliu care stă mărturie despre cât de perfid a fost comportamentul acestei deținute, în tandem cu per fidia diabolică a metodelor securiste, este „procedeul gule rașul“: înainte de a o arunca în groapa anonimă, ser viciul K a avut grijă să păstreze un guler alb al Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu, obiect autentic și convingător pe care
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să mențină această ordine pozitivă „naturală” a lucrurilor, făcând astfel încât bărbații să rămână „bărbați”, și femeile „femei”. 5) În plan politic, aceasta înseamnă pentru femei acces mult mai redus la puterexe "„putere" sau lipsă de acces, căci putereaxe "„putere" trebuie deținută de cei preponderent raționali, autonomi, capabili de competiție și autoafirmare. Liberalismul este prin excelență o ideologiexe "„ideologie" a emancipării individuale, a detașării de prejudecăți în favoarea libertății și autoafirmării. Credința liberală nestrămutată în capacitatea indivizilor de a se perfecționa prin educație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]