25,049 matches
-
terenului din câmp este făcută în 9 lanuri de la nord spre sud,cu parcelele numerotate de la 1 la 214,pe direcția est-vest. Hotărnicia orașului Bârlad se întindea în trecut până la râul Prut și până la râul Siret,între Colinele Tutovei și Dealurile Falciului. Orașul Bârlad a fost cartografiat la 1900 de ing.George T.Negrutzi,care a întocmit primul plan topografic intitulat “Planul orașului Bârlad , la scara 1:5.000,pentru anii 1900 1906”. Planul mai poartă ștampila de arhivă a regiunii
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
aveam eu nevoie de săpunul polonezului. Am dat sticla roată prin compartiment, iar țăranii s-au înecat înghițind, după care au scos ouă și copane de pui și au început să pută. Știam că pe la jumătatea drumului vin tunelele prin dealuri, iar acolo, dacă îți amintești de la fizică legile luminii, știi că, prefăcându te că te uiți afară, vezi în fereastră, oblic, figura celui din fața ta... și, desigur, trecând prin tunele, față în față, ne holbam fix unul în ochii celuilalt
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pare rău. Când o să dea lovitura asta mare, când o să aibă mălaiul în 158 Miros de roșcată amară buzunar, o să tragă iar toate româncele pe care le vrea. Dar atunci cu fruntea sus. Nur Iulian trăiește într-o cămăruță de pe dealul Montmartre. Stă acolo ca un sihastru. Aidoma sihastru lui Daniil, chincit ca un derviș în vizuina lui. Da, ca acel pustnic Daniil care i a dăruit lui vodă Ștefan nuci și poame și i-a tras o labă ca să-l
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ce trebuia să ne conducă la Tașkent, ne-a arătat mai întâi, mândru, kalașnikovul de sub scaunul șoferului Îurma să traversăm iar Terorism ospitalier 189 o bucățică de Tajikistan) și, aproape de graniță, a oprit jeepul la o vilă în vârf de deal, unde ne aștepta o masă strivită sub obscenități culinare. Le-am tradus flamanzilor că va trebui să trecem prin încercarea finală a terorismului ospitalier și că vom mânca foarte multe chiftele de măduvă, și supă din seu de oaie, și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
tare, foarte puține legi. Ceea ce juriștii consideră a fi spațiul juridic, are la noi un caracter discontinuu. Am putea spune că spațiul juridic românesc este asemenea spațiului mioritic: deal-vale, deal-vale, unde valea arată absența totală a aplicării unei legi iar dealul aplicarea ei. În mod paradoxal, în dezvoltarea cunoașterii personale viitorul stă în a citi autori din trecut; ceea ce justifică odată în plus formula: viitorul vine din trecut. Ideea de progres și locul pe care acesta îl ocupă în societatea contemporană
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
miză politică în relațiile internaționale 184 înființarea de Comitete Olimpice Naționale pe teritorii care sunt state suverane sau, mai important, care se vor constitui mai târziu ca stat. ⌦ Politica conservatoare este adoptată în perioada interbelică și în special după cel deal doilea război mondial. Deciziile CIO erau, de cele mai multe ori luate, ca urmare a acțiunilor timide pe care le întreprindeau. ⌦ Politica comercială adoptată și pusă în funcțiune de președintele actualmente în exercițiu, Juan Antonio Samaranch. Orientarea către un marketing profitabil pentru
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și mos Nicolae de isprava lor, dar cel mai mult se bucurau copii care aruncau cu bulgări, se dădeau pe derdeluș ori făceau oameni de zăpadă. Și azi, când ninge, cei doi bătrâni stau și privesc cum copiii merg pe deal cu schiurile ori săniuțele.Se miră ei că și oamenii știu să inventeze lucruri.Femeia cea bună și bătrâna Își freaca mâinele de mulțumire văzând că a adus pe pământ atâta bucurie și veselie, iar moș Nicolae râde ținânduse cu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
acele meleaguri sucevene trăia și o fată pe care o chema Sânzâiana.Și era Sânzâiana harnica ca o furnică, era blândă și bună ca o bunicuță și frumoasă de parcă zicea că este sora soarelui.Ei ii plăcea să hoinărească pe dealuri prin fâneșe, culegea flori care de care mai parfumate și le punea lui Ioan la pălărie.Era cea mai mândră fată din hora satului și cea mai aleasă dintre secerătoarele de pe câmpul Înverzit. Sânzâiana Îl tot ruga pe Ioan s-
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Îndrăzneala fetei, dar n-o Îndepărta, ci Îi dezvălui tainele curajului, a dragostei de neam.Și Îi dete o treabă deloc ușoară: atunci când se apropia vreo primejdie, dinspre răsărit ori dinspre apus, ea trebuia să aprindă câte un foc pe dealuri, dând de veste tuturor că-i paște vreo primejdie. Nu a trebuit să-i spună de doua ori, căci Sânzâiana era foarte curajoasă În Îndatorirea ei: aprindea pe deal câte un foc ce din depărtare se vedea ca o făclie
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ori dinspre apus, ea trebuia să aprindă câte un foc pe dealuri, dând de veste tuturor că-i paște vreo primejdie. Nu a trebuit să-i spună de doua ori, căci Sânzâiana era foarte curajoasă În Îndatorirea ei: aprindea pe deal câte un foc ce din depărtare se vedea ca o făclie galbenă și atunci știau satele că se apropie vreo urgie. Ioan era tare mândru de eleva lui. Într-o zi plecă Sânzâiana de acasă Într-un sat ăndepărtat la
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și făcându-le cenușă, au furat vitele și au tăiat cu iataganele lor pruncii , femeile, bătrânii și bărbații, acolo unde i-au găsit : la cosit, la moară ori prin curți. Sânzâiana nu fusese la datorie, n-a aprins focurile pe dealuri, nu i-a putut Înștiința pe cei din neamul ei de primejdia ce-i paște. Nu l-a putut anunța nici pe Ioan, străjerul și păzitorul Sucevei.Turcii auziseră de el, s-au năpustit asupra-i, l-au legat fedeleș
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ei, din casele și ogrăzile moldovenilor, când văzu că Ioan nu mai este, se puse pe un plâns amarnic.Plângea și unde cădea o lacrimă de-a ei, se transforma Într-o floare galbenă ce semăna cu o făclie.Curând dealul se umplu de flori galbene ca focul, parcă gata să anunțe o primejdie.Ea Însăși se transformă Într-o floare, o floare de sînzâiana care și azi, Împreună cu suratele ei, apar pe deal, doar-doar l-or Întâlni pe Ioan, cel
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
galbenă ce semăna cu o făclie.Curând dealul se umplu de flori galbene ca focul, parcă gata să anunțe o primejdie.Ea Însăși se transformă Într-o floare, o floare de sînzâiana care și azi, Împreună cu suratele ei, apar pe deal, doar-doar l-or Întâlni pe Ioan, cel care păzește și acum Suceava. LEGENDA GHEPARDULUI Leul, regele animalelor din junglă avea nevoie de un ajutor În treburile grele ale regatului, avea nevoie de un animal credincios și de Încredere, cu care
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
roșii. Fructierele erau pline cu mere roșii, pere zemoase, prune și struguri dulci. Din beci au scos cel mai bun vin. Ion era dus la coasă cu feciorul boierului, căci acesta se rugase să-l ia și pe el pe deal, să-l Învețe a ține coasa. Au cosit toată ziua, Ion fluierând și râzănd de fiul boierului căci rămânea În urmă. Au mâncat brânza și slănina cu ceapă, au băut apă rece de izvor. Când au terminat și ultima brazdă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
să-și pună rădăcina, să crească, să Îmbobocească, să Înflorească. Și iar să crească, să Înflorească. Unele flori au vrut să crească În grădini, altele În geamuri ori balcoane, iar cele mai Îndrăznețe au ales să Înflorească toată vara pe dealuri, libere ca toate buruienile. Florile toate sunt frumoase și chiar dacă nu vă vine a crede, uneori sunt răutăcioase. Când a vrut și Busuiocul să-și caute un loc, toate florile l-au alungat și nu au vrut să-l primească
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fetele Îl poartă În sân, iar credincioșii Îl așează la icoane. Aceasta este povestea busuiocului și aceasta v-o spun. Dacă voi știți alta, să mi-o spuneți și mie. LEGENDA CUVÂNTULUI Se Întâlniră odată un om care venea din deal cu un om care venea din vale. Nici unul nu știa să vorbească. Când ajunseseră suficient de aproape unul de altul, se măsurară cu atenție din cap până În picioare, ca să priceapă fiecare după straie, dincotro venea celălat. Și pentru că În vremurile
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ba una-ba alta și, în final, își strânseră mâna bucuroși că făcuseră o treabă bună. Rămaseră înțeleși cu directorul, să-i comunice în următoarele zile decizia lor. Se întoarseră la Bucura, hotărând ca a doua zi să se întâlnească "în deal, la domnul Petre", să concretizeze planul de bătaie. Au decis preluarea mașinilor mai noi și mutarea lor, deocamdată, în șoproanele "cooperatorilor". Domnul Pavelescu mai rămase, oferindu-se să-i instaleze televizorul și computerul. Televizorul îl puse în sufragerie, pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mai trec și o groază de tramvaie. Ce-ți veni cu gâtul? N-am nimic, aici e cald și înghețata mi-a prins foarte bine. Iar tramvaiele nu mai circulă pe aici de ani buni, le-au mutat mai în deal. Îți mai ții promisiunea? Ce promisiune? Să mă primești în vacanță la tine. Am terminat școala, am luat și premiu... Bine, te aștept. O să vorbesc și cu maică-ta, să vedem ce spune. Am vorbit eu. E de acord. Ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
satele: BUDA, așezat la 4 km NE de Lespezi. Datează de la 1790. Buda, înseamnă în slavonă „locuință retrasă în pădure, locuință în curătură”, iar localnicii spun că ar proveni de la un boier cu numele de Buda, stăpânul acestor locuri. BURSUC- DEAL, sat înființat în 1879, după reforma agrară (1864), din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Numele ar proveni de la bursucii care trăiau în pădurile ce acopereau aceste locuri sau de la un oarecare Bursuc. BURSUC VALE, sat înființat în anul 1921, este
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Numele ar proveni de la bursucii care trăiau în pădurile ce acopereau aceste locuri sau de la un oarecare Bursuc. BURSUC VALE, sat înființat în anul 1921, este așezat în Lunca Siretului, la est de BURSUC DEAL și de calea ferată. De aici, sunt 3 kilometri până la Lespezi și 5 kilometri până la Pașcani. DUMBRAVA, înființat la 1922, pe moșia lui Fotin Ionescu, fost ministru al agricuturii, al cărui nume îl poartă până în anul 1962, când localitatea este
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
marginea de est a pădurii Trestioara, formând pârâul cu același nume. Se mai numește „Între pâraie”; - Bahna - loc mlăștinos acoperit cu iarbă sau stuf;Barbu - loc de pământ fertil, în continuarea lotului de După Biserică, până la D.J. 208, în satul Bursuc Deal; - Bălătău - fânaț mlăștinos, la hotarul dintre Heci și Probota; - Balan - partea stângă de la Podul la Balan, până sub Peter; - Bodești - fost sat în partea de sud-vest a localității Heci (1391), înglobat din 1871 în satul Heci. Se întindea până la pădurea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și nord de sat; - Ciorap - în satul Dumbrava, din drumul Gafițenilor până la Ciuciu; - Cireș - teren arabil la sud de Țărnuică; - Ciuciu - de la frații Ciuciu spre Dănilă (E și S), tarlaua aparținând comunei Vânători; - Coastă - loc abrupt de pe fruntea terasei medii (Dealul Mănăstirii) care face parte din Terasa Pașcani. Se mai numește „Coasta Colacului”. - Coasta Diudiului - în dreptul cătunului Diudiu; - Coasta Heciului - în dreptul satului Heci; - Coasta Neagră - mai puțin înclinată între culmea Strahotinului și estul satului Lespezi. Toponimul provine probabil de la culoarea mai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în dreptul cătunului Diudiu; - Coasta Heciului - în dreptul satului Heci; - Coasta Neagră - mai puțin înclinată între culmea Strahotinului și estul satului Lespezi. Toponimul provine probabil de la culoarea mai închisă a islazului pe această coastă, până la Buda; - Coasta Peter - partea de nord a dealului Peter (370 m);Coșeri - loc din vatra satului Heci, în apropierea cimitirului, între DJ 208 la nord și Catarg la sud. Aici se adunau altădată recoltele și se depozitau în coșeri. Ultimul mare proprietar al moșiilor Heciului a fost boierul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Siretului, de pe moșia satului Buda, la contact cu Lespezi; - Cotul lui Buțuraș - la limita cu orașul Dolhasca; - Cotul Doctorului - locul unde se construiește barajul pe Siret, loc care a aparținut unui doctor;Cotul Gușului - la Buda; - Cotul Țiganilor - la Buda; - Dealul Buda - așezat între comuna Lespezi și comuna Sirețel, atingând altitudinea de 384 m, spre sud de Dealul Mare Tudora; - Dealul Bursucului - (255 m) pe care este așezat satul Bursuc Deal; - Dealul Heciului - (260 m) pe care este așezată partea de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Cotul Doctorului - locul unde se construiește barajul pe Siret, loc care a aparținut unui doctor;Cotul Gușului - la Buda; - Cotul Țiganilor - la Buda; - Dealul Buda - așezat între comuna Lespezi și comuna Sirețel, atingând altitudinea de 384 m, spre sud de Dealul Mare Tudora; - Dealul Bursucului - (255 m) pe care este așezat satul Bursuc Deal; - Dealul Heciului - (260 m) pe care este așezată partea de sus a satului Heci; - Dealul Mănăstirii (253 m) - partea mai înaltă a terasei Pașcani, între Heci și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]