27,663 matches
-
cupoane din primele produse de acest fel realizate în țară. Erau de bună calitate. Din ele mi-a lucrat și mie croitorul două perechi minunate de pantaloni pe care apoi i-am purtat mult și bine de-a lungul întregului deceniu următor, adică în năbădăioșii ani '60, preferații mei, când tinerii și tinerele deveniseră foarte atrăgători. Cum? În primul rând fiindcă erau extrem de îngrijiți: senzația de curățenie și de prospețime pe care o degajau, mai ales fetele, răzbește până și azi
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
celebru de la colegul junimist al domnului Slavici, I.L. Caragiale. Așa, se poate spune că, prin scrisul său iresponsabil, scriitorul din Șiria (N.B. poate că nici denumirea acestei localități nu este pur întîmplătoare!!!) nu a făcut decît să anticipeze cu cîteva decenii dramele șoah-ului. Una peste alta, este incredibil cum o nuvelă, precum Moara cu noroc a ajuns să fie recomandată vreme de mai bine de un secol elevilor și studenților din România. Cu astfel de lecturi s-a ajuns ca românii
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
alipești tradiției antebelice. Și anume pentru că supraviețuitorii acelei "serii" n-au dat lucruri care să le sporească statura după 1945. Nici Arghezi, nici Blaga, nici G. Călinescu, nici Perpessicius, nici Galaction, nici Sadoveanu nu apar schimbați semnificativ de ultimele lor decenii (în unele cazuri chiar dimpotrivă!). Putem găsi excepții, dar nu prea multe: Voiculescu, Philippide. Mircea Florian (după mine cel mai bun filozof român) își scrie operele capitale postbelic, dar nu le vede complet publicate. Deci "hibriditatea" inovatorilor tineri din deceniul
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
decenii (în unele cazuri chiar dimpotrivă!). Putem găsi excepții, dar nu prea multe: Voiculescu, Philippide. Mircea Florian (după mine cel mai bun filozof român) își scrie operele capitale postbelic, dar nu le vede complet publicate. Deci "hibriditatea" inovatorilor tineri din deceniul 7 nu e chiar atît de greu de înțeles. închid paranteza. Pasul următor ar fi să recunoaștem în Dimov și Mircea Ivănescu culmile poetice ale perioadei, să susținem cu îndrăzneală că prozatorii de frunte vor rămîne (în perspectivă) autori femei
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
și de mitologie, Luna e, pentru oamenii serioși de la Primărie un obiect de iluminat gratuit și avantajos (nu ia foc, nu trebuie aprinsă, nu se sparge și nu necesită înlocuiri periodice). Până la iluminarea electrică a Cișmigiului, făcută abia în ultimul deceniu al secolului luminii de lună, plimbarea prin parc e permisă până la ora zece seara în mod obișnuit, iar în nopțile cu lună, se înțelege, plină, până la 12. Pe neobservate însă gazetele impun, în locurile în care ajung, la oraș și
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
putut edita și reedita opera în tiraje mari, ar fi fost probabil analizat și comentat în manualele epocii, ar fi putut obține și deține, până în 1989, funcții de conducere aducătoare de onoruri și beneficii. În loc de toate acestea, el a cunoscut decenii întregi reversul medaliei, trecând prin experiențe traumatizante (pușcărie politică, muncă în mină, domiciliu obligatoriu) și jucând, până la capăt, rolul unui om batjocorit de Istorie. Cauza acestei ratări sociale stă într-o incompatibilitate structurală, o "nepotrivire de caracter" cu sistemul comunist
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
putere este de dreapta" și își manifestă solidaritatea cu toți cei exploatați, Sîrbu observă foarte curând că între socialismul utopic și cel real există o falie de teroare istorică și suferințe individual-colective. Edificarea lui asupra naturii comunismului, produsă încă la mijlocul deceniului cinci, primește noi și terifiante confirmări, prin socialismul "regal, de tip asirian", al lui Nicolae Ceaușescu. Foamea, frigul, frica, sistematizarea satelor și demolarea bisericilor, propaganda deșănțată și monstruosul cult al personalității din anii '80 nu fac decât să întărească, în
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
atât de pline. Jurnalul unui jurnalist fără jurnal adâncește perspectiva și dă tuturor acestor tribulații un sens. Copilăria petrileană și tinerețea sibiană, studenția petrecută în tranșee de ilegalistul comunist, profesoratul într-o epocă de tragice schimbări sociale, marginalitatea din "obsedantul deceniu" și anii de închisoare, trădarea primei soții și iubirea fortificatoare a celei de-a doua, apăsătorul domiciliu obligatoriu și întârzierea cu care își vede operele publicate, nefericirea de a nu putea avea un copil, disperarea ce-l inundă în ultimii
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
acum evident compuse în gustul antiliric al sensibilității imediat postbelice. Sunt poeme polemice și demistificatoare față de fastidioasele excese retorice, psihologiste și metaforice ale poeziei interbelice. Dar românii anilor cincizeci nu trăiau "vremuri normale". în conjunctura ieșită din țîțîni a sfîrșitului deceniului șase, Nichita Stănescu va deveni, dimpotrivă, principal fondator al noului mit al "poetului tînăr", continuînd un timp traiectoria liricii lui Labiș. Scriitorul tînăr s-a dovedit un mit necesar generației lor pentru reinstaurarea în anii '60 a valorilor marii poezii
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
-ți pierzi capul. Demitizarea efigiei, gîndită naiv de către mine, a mai multor poeți, mă umpluse de scărbă", (Antimetafizica). Tocmai această interzicere feroce din anii '50 a literaturii interbelice a dus tînăra generație la reorientarea totală a "frontului liric": vreme de decenii "opozantul" nu a mai fost, cum firesc ar fi în dialectica rupturilor dintre generații, paradigma literară anterioară, ci primitiva minciună a maculaturii realist-socialiste, slujită uneori din oportunism și de rafinați scriitori ai deceniilor cinci și șase. La scurt timp după
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
reorientarea totală a "frontului liric": vreme de decenii "opozantul" nu a mai fost, cum firesc ar fi în dialectica rupturilor dintre generații, paradigma literară anterioară, ci primitiva minciună a maculaturii realist-socialiste, slujită uneori din oportunism și de rafinați scriitori ai deceniilor cinci și șase. La scurt timp după începerea facultății, soarta literară îi dăduse deja un semn proaspătului ucenic asupra căilor viitoare, mijlocindu-i întîlnirea dorită cu modelul poetic cel mai apropiat Ťstructurii lui artisticeť în formare. într-o memorabilă visată
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
volumul Dreptul la timp. Cîntecele la drumul mare vor fi astfel înlocuite treptat în proiectele editoriale ale tînărului autor cu Cîntecele inorogului, probabil autenticul volum de debut al lui Nichita Stănescu, dacă epoca nu l-ar fi obligat încă un deceniu la un regim ,,underground" al poeziei sale. Scriind pentru primele volume destinate editării (Sensul iubirii, 1960 și O viziune a sentimentelor, 1964, volume atît de bine primite totuși) numai într-un registru - cel solar, adolescentin, sărbătoresc, al transparenței luminoase - și
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
univers poetic plăcut cititorului. “Du-mă la fântâna cu ciutură” ar putea fi relevantă în acest sens, având spre final și o conotație spirituală discretă, o aluzie la Calea pe care o urmează neabătută poeta de mai bine de un deceniu încoace (o cităm integral): // Ce risipă de verde pe dealuri!/ De ce îmi tot spui/ să intru încălțată pe pajiștea cu flori?/ Nu ți-e teamă că macii ar sângera/iar câmpia și-ar plânge cu lacrimi de rouă trecutul?/E
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
vieții” ( apărut la Editura Anamarol, București, 2016), sub semnătura scriitoarei Elena Buică, este o fereastră deschisă către cititor, întru înțelegerea tipului de literatură, în contextul căreia se înscrie și opera originalei scriitoarei, născute pe meleaguri teleormănene, dar trăitoare de câteva decenii pe tărâmuri canadiene. Deși departe de țară, Domnia sa simte pulsul înnoirilor petrecute în literatura românească a ultimului sfert de secol, aici, în România postdecembristă. Autoarea precizează că scrierile epice s-au diversificat structural, au dobândit un caracter preponderent memorialistic, scriitorul
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Despre răzvrătirea istoriei și a oamenilor Mare lucru să trăiești și mai mare lucru să înțelegi memoria adunată întâi în suflet apoi în cărți. Sunt momente prelungite la ani, la decenii, din care nu poți scăpa ca și cum te-ai furișa de-o poveste. Ceea ce s-a întâmplat în ograda ta, în țara ta și pe spinarea ta, trebuie ținut minte și dacă poate fi scris, atunci așa să fie! Au trecut
DANIEL MARIAN DESPRE CONSTANTIN ŢURCANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380674_a_382003]
-
pentru a o avea. A urmat apoi Împăratul Galben cel care nu a făcut nici o brânză fiindcă era o mămăligă. După el a venit Împăratul Albastru, un chefliu certăreț și mare băgător de strâmbe care a domnit cu glorie un deceniu spre bucuria supușilor săi, dar mai ales a cabinetului de taină cum se spune în cărțile vechi despre spionii imperiali. Apoi a venit pe tron Negru Împărat, un om chinuit de o întrebare: oare cum dracu’ ajunsese el împărat, întrebare
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
conflagrației, România a trăit o epocă de împliniri, în care au fost culese roadele timpurilor minuțioase și vizionare ale lui Carol și Elisabeta. Crăciunul, în vremea lui Ferdinand I și a Mariei, se așeza pe o tradiție împământenită de cinci decenii de dinastie și statalitate modernă. El se sărbătorea într-o societate durată cu grijă și pricepere de predecesorii lor și se baza pe o infrastructură instituțională (inclusiv administrația Curții Regale) bine pusă la punct. Regele Carol al II-lea, în ciuda
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
în ciuda imprevizibilul său comportament public, va fi petrecut Crăciunurile, la Palatul Regal și la Sinaia, în tristețe și neîmplinire. Deși avea alături pe fiul său și era înconjurat de o serie remarcabilă de intelectuali interbelici, Regele a domnit într-un deceniu straniu, crud și neiertător. Crăciunul nu putea, așadar, arăta altfel decât restul anului pe care îl „încorona“. Solitar și respins de mulți (chiar de membri ai propriei familii), regele a continuat tradiția Crăciunului cu aceeași pricepere cu a înaintașilor lui
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
senină. Străina din mine nu vrea să spună de unde mă știe, dar cunoaște bine arta umbrelor și, seară de seară, dansează pe toți pereții la fel ca mâinile bunicului în copilăriei. Poate ne știm dintr-o altă viață când un deceniu fost-am castan; poate-am împărțit același colț de cer pe vremea când avut-am aripi de vultur, ... Citește mai mult Străina din minenu vrea să spună de unde mă știe,dar, uneori, îmi lunecă prin sufletcu pași foșnitori ca un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
cerul de nori și zâmbește nefiresc de senină.Străina din minenu vrea să spună de unde mă știe,dar cunoaște bine arta umbrelorși, seară de seară, dansează pe toți perețiila fel ca mâinile buniculuiîn copilăriei.Poate ne știmdintr-o altă viațăcând un deceniu fost-am castan;poate-am împărțit același colț de cerpe vremea când avut-am aripi de vultur,... XXX. ÎN TOAMNA FRUNZELOR FECIOARE, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1408 din 08 noiembrie 2014. În toamna frunzelor fecioare, prin parcuri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
și a avea răbdarea să tragi o idee dintr-o carte și o poziție dintr-o operă, pe care să le comentezi critic, e de ales, oricînd, a doua variantă. A lui Aderca. Cu toate că, "nu, publicistica noastră, timp de peste un deceniu, n-a contribuit la nimic." (1927). Sigur că acuza de ipocrizie, ca și aceea, mult plăcută anilor noștri, de calcul "burghez" de imagine, așteaptă la ușă. Încercînd să ne-abținem, putem vedea în această muncă împărțită între Universul literar, Sburătorul
Cronicarul în vremea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10245_a_11570]
-
o antifrază, e păcătos pentru un cronicar: Cum de ne-am înșelat? "Revelația adevăratei semnificații a piesei Ultima oră am avut-o însă la spectacol. A fost o revelație dureroasă, căci pentru întîia oară - după experiența verificată timp de trei decenii în mai toate artele și genurile literare - dădusem greș." Mărturisire făcută în contextul unei relații aparte cu Sebastian, pe care Aderca se amăgește - criticii toți se amăgesc... - a-l fi înțeles. Nu putem spune că-i așa sau nu, dar
Cronicarul în vremea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10245_a_11570]
-
Mihai Mandache În fiecare casă există câte un ungher în care se adună ziare vechi, poze îngălbenite de vreme și nenumărate mărunțișuri care zac, netulburate, ani și chiar decenii întregi. Reîntâlnirea, de cele mai multe ori întâmplătoare, cu aceste obiecte creează o senzație greu de descris: un amestec de surpriză, bucurie și recunoaștere înduioșată, dar și o strângere de inimă. Această senzație, atât de dificil de transpus în cuvinte, se regăsește
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]
-
și neistovită tenacitate, folcloristul și editorul Iordan Datcu adaugă zi de zi noi piese la un edificiu care se arată a fi, încă de acum, mai mult decât impunător. Temeliile acestei construcții exegetice de mari dimensiuni au fost așezate cu decenii în urmă când, ca redactor la fosta Editură pentru Literatură (ulterior Editura Minerva) a făcut să vadă lumina tiparului zeci de cărți de folclor, de literatură populară și de folcloristică, a îngrijit el însuși peste 40 de ediții, recuperând opere
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
studiu poate să-i surprindă prin vehemență și oarecare încrâncenare. Atitudine explicabilă, desigur, prin gravitatea obiectului cercetării, aceasta fiind una dintre primele încercări de a supune unei analize critice globale fenomenul pe durata unei perioade determinate, corespunzând, grosso modo, "obsedantului deceniu " sau proletcultismului din literatura de autor și din critica literară. încercări de supunere unei analize critice a fenomenului folcloristic românesc din anii de început și de mai încoace ai perioadei comuniste s-au mai făcut. îmi amintesc că, pe la sfârșitul
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]