39,798 matches
-
ianuarie 1990 și 1 ianuarie 1991, de la 56 577 000 la 56 893 000 de persoane, adică o creștere de 316 000 de persoane. Starea civilă a înregistrat în cursul anului respectiv 762 407 de nașteri și 526 201 de decese, și INSEE estima soldul migrator la 80 000 de persoane. "Populația medie" din 1990 (media aritmetică a populației dintre cele două zile de 1 ianuarie succesive) era de 56 735 000 de indivizi. Definim pentru un an dat "rata brută
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a fertilității dorite. Analiza demografică încearcă să imagineze metode care să permită disocierea impactului respectiv al acestor trei efecte, cele mai importante fiind desigur primele două. În ceea ce privește mortalitatea, calculul importanței sale relative este analog: raportul dintre numărul anual total de decese (M), 538 000 în Franța în 1990, și populația de vârstă medie (Pm) din acel an (56 735 000), exprimat sub forma unei rate brute de mortalitate (m) calculate "la mie" (9,5 ‰ în Franța în 1990). Deci: m = (M
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
coeficienții prin raportare la efectivul inițial. Indicele calificat în mod general drept "procentul de mortalitate infantilă" este, în realitate, un coeficient, ceea ce poate crea confuzii. Tabelul de mortalitate include, în afară de coloana vârstelor, următoarele patru coloane: supraviețuitorii Sx la aniversarea x; decesele dintre cele două aniversări D(x, x+1) ; coeficienții anuali de mortalitate qx = D(x, x+1) / Sx (notă: Numim rată a mortalității infantile coeficientul de mortalitate la vârsta zero, cu alte cuvinte numărul deceselor copiilor de mai puțin de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
supraviețuitorii Sx la aniversarea x; decesele dintre cele două aniversări D(x, x+1) ; coeficienții anuali de mortalitate qx = D(x, x+1) / Sx (notă: Numim rată a mortalității infantile coeficientul de mortalitate la vârsta zero, cu alte cuvinte numărul deceselor copiilor de mai puțin de un an din nașterile de copii vii pe parcursul anului); speranța de viață la vârsta x, ex , în special speranța de viață la naștere e0 . În general, dacă presupunem că decesele între vârsta x și x
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
zero, cu alte cuvinte numărul deceselor copiilor de mai puțin de un an din nașterile de copii vii pe parcursul anului); speranța de viață la vârsta x, ex , în special speranța de viață la naștere e0 . În general, dacă presupunem că decesele între vârsta x și x + 1, intervin în mijlocul perioadei (de exemplu, decesele între 2 și 3 ani sunt presupuse a avea loc la 2 ani și 1/2), obținem: e0 = [ 0,5D(0,1) + 1,5D(1,2) + 2,5D
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
an din nașterile de copii vii pe parcursul anului); speranța de viață la vârsta x, ex , în special speranța de viață la naștere e0 . În general, dacă presupunem că decesele între vârsta x și x + 1, intervin în mijlocul perioadei (de exemplu, decesele între 2 și 3 ani sunt presupuse a avea loc la 2 ani și 1/2), obținem: e0 = [ 0,5D(0,1) + 1,5D(1,2) + 2,5D(2,3) + ...] / S0 . Ca exemplificare, prezentăm aici un extras dintr-un tabel
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
avea loc la 2 ani și 1/2), obținem: e0 = [ 0,5D(0,1) + 1,5D(1,2) + 2,5D(2,3) + ...] / S0 . Ca exemplificare, prezentăm aici un extras dintr-un tabel asupra mortalității franceze (INSEE) din 1992: Vârsta Supraviețuitori Decese Coeficienți Speranță de viață (x) (Sx) d(x, x+1) q(x, x+1) e(x) 0 100 000 714 7,14 76,95 1 99 286 62 0,62 76,50 2 99 224 38 0,38 75,55
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
originea în primul război mondial și în consecințelor sale. Celor 1,5 milioane de francezi morți în luptă, ținând de o populație masculină aflată, în general, în plină perioadă de fertilitate, trebuie să le adăugăm deficitul de nașteri cauzat de decesele din 1914-1918, estimat de asemenea la 1,5 milioane de persoane (efect de ecou, spun demografii). Astfel, fără războiul din 1914-1918, Franța ar fi putut probabil să numere două sau trei milioane de "nativi" în plus pe la 1930... Apoi a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ea a devenit malthusianistă, în sensul curent al termenului, cu alte cuvinte anti-natalistă. "Criza natalității", de acum înainte comportamentală, a rezultat dintr-o fertilitate care nu a încetat să scadă: din 1936 până în 1940, s-au numărat anual mai multe decese decât nașteri... , francezii limitându-și astfel reproducerea, fără să se fi remarcat pe atunci nici cel mai mic progres semnificativ al cunoștințelor și tehnicilor contraceptive. În acest sens, găsirea unui procent de creștere demografică, pe ansamblul secolului al XX-lea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Marea Britanie, Italia, Japonia, Suedia...), ar putea-o invidia, în special având o rată a fertilității totale atingând, respectiv depășind, cifra 2. Numărăm în prezent în Franța, indiferent de condiții, 745 000 de nașteri de copii vii la 535 000 de decese, ceea ce lasă un sold natural pozitiv anual de ordinul a 210 000 de persoane. Este interesant de semnalat aici că în 1975 bilanțul anual al celor 15 țări ale Uniunii Europene era pozitiv și reprezenta un câștig de un milion
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
îl credităm cu douăzeci de ani de speranță de supraviețuire. Această prelungire regulată a speranței de viață a unui individ pe tot parcursul existenței sale se explică prin depășirea (victorioasă) și/sau prin reducerea (științifică și medicală) a riscurilor de deces legate de fiecare vârstă trăită. Este uimitor să constatăm că, pe durata întregului secol al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea (mai exact până în 1905), speranța de supraviețuire traversa în fiecare an un maximum spre vârsta de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Observarea îmbătrânirii biologice a dus la emiterea chestiunii unui eventual progres al longevității umane. Are loc o întreagă dezbatere asupra acestui punct, de la începutul anilor 1980. Aceasta se sprijină pe observațiile statistice cel puțin tulburătoare: creșterea vârstei anuale maxime a deceselor (în Germania, în Suedia, în Franța, în Statele Unite...) care ating ușor din ce în mai frecvent 110 ani, explozia numărului de centenari: 100, în Franța, în 1900, 200 în 1950, dar în jur de 16 000 în 2000 și 16
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
caracterizează prin schimbări progresive datorate ansamblului de procese biologice care, odată cu înaintarea în vârstă, aduc după ele declinul reacțiilor organismului la agresiunile externe, cum sunt bolile și accidentele. Cum să măsurăm îmbătrânirea biologică? Curbele de mortalitate măsoară creșterea probabilităților de deces (probabilitatea pe care o are un individ de o vârstă dată să decedeze în intervalul de timp care-l separă de viitoarea lui zi de naștere). Curbele de fracțiuni ale supraviețuitorilor la fiecare vârstă acuză o scădere progresivă până la aproximativ
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
scădere lentă. În perioadele din urmă ale vieții, supraviețuitorii apar ca fiind deosebiți. Ei au mai multe șanse de a ajunge la viitoarea aniversare decât cei mai mici ca vârstă (Henrard și Ankri, 2003). În această privință, vârsta maximală pentru deces este în creștere. Dacă, la jumătatea secolului al XIX-lea, oscila între 100 și 105 ani pentru femei și între 97 și 102 ani pentru bărbați, de vreo douăzeci de ani ea se situează între 107 și 112 ani la
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a 55-a aniversare. Pentru franțuzoaice, diferența este și mai accentuată: 79,5 față de 59. Al doilea element permite urmărirea evoluției vârstei caracterizată prin absența handicapurilor invalidante căci, după gerontologi, primele semne ale pierderii autonomiei apar cu zece ani înainte de deces. În 1985, această vârstă este de 72,3 ani pentru francezi, în timp ce în 1900 era de 65,7. Vârsta aceasta este obținută de către media ponderată prin efectivul de supraviețuitori la fiecare vârstă. Progresele realizate în acești ultimi ani în menținerea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
că cei trecuți de 85 de ani ar fi în ansamblu cei mai robuști din generația lor. Conform unui studiu al CNAMTS, cheltuielile medii în cursul ultimelor șase luni de viață se ridică la 14 000 €. La 550 000 de decese pe an, aceasta reprezintă 7,7 Md € (6,9% din consumul medical total) (CNAMTS, 2004). Pentru proiecțiile de cheltuieli de sănătate, scenariul mecanic constă în aplicarea profilului de cheltuieli pe vârstă la proiecțiile de piramide ale vârstelor. Ipoteza pusă are
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
sănătate. În 1980, un medic cardiolog german, James Fries, a dat o interpretare a creșterii speranței de viață care constituie încă și astăzi un subiect de dezbatere (Fries, 1980). Prelungirea speranței de viață s-ar traduce printr-o concentrare a deceselor în apropierea unei vârste ce ar fi cea a longevității speciei umane. Înainte de a ajunge la vârsta aceasta maximă, probabilitatea de a deceda ar scădea de la o generație la alta iar acest lucru ar fi însoțit de o comprimare a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
bună de sănătate se explică poate printr-un consum medical crescut. Un studiu al CNAMTS având în vedere un eșantion permanent de asigurați sociali pe 11 ani de consum medical (1992-2002) aduce rezultate interesante. (CNAMTS, iulie 2003). Consumul medical precedând decesul (4 ani) scade foarte mult când crește vârsta de deces. Ceea ce diferă de la o vârstă la alta este ansamblul profilurilor de consum pe cei 4 ani ce preced decesul. Această descreștere a consumului în funcție de vârstă la deces este și mai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
crescut. Un studiu al CNAMTS având în vedere un eșantion permanent de asigurați sociali pe 11 ani de consum medical (1992-2002) aduce rezultate interesante. (CNAMTS, iulie 2003). Consumul medical precedând decesul (4 ani) scade foarte mult când crește vârsta de deces. Ceea ce diferă de la o vârstă la alta este ansamblul profilurilor de consum pe cei 4 ani ce preced decesul. Această descreștere a consumului în funcție de vârstă la deces este și mai clară pe perioada recentă 1992-2002, începând cu tranșa de vârstă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
medical (1992-2002) aduce rezultate interesante. (CNAMTS, iulie 2003). Consumul medical precedând decesul (4 ani) scade foarte mult când crește vârsta de deces. Ceea ce diferă de la o vârstă la alta este ansamblul profilurilor de consum pe cei 4 ani ce preced decesul. Această descreștere a consumului în funcție de vârstă la deces este și mai clară pe perioada recentă 1992-2002, începând cu tranșa de vârstă 55-64 de ani. Cum se pot interpreta aceste rezultate? Tehnicile medicale de îngrijire a pacienților tineri sunt mai costisitoare
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Consumul medical precedând decesul (4 ani) scade foarte mult când crește vârsta de deces. Ceea ce diferă de la o vârstă la alta este ansamblul profilurilor de consum pe cei 4 ani ce preced decesul. Această descreștere a consumului în funcție de vârstă la deces este și mai clară pe perioada recentă 1992-2002, începând cu tranșa de vârstă 55-64 de ani. Cum se pot interpreta aceste rezultate? Tehnicile medicale de îngrijire a pacienților tineri sunt mai costisitoare. La vârstele înaintate, moartea se explică prin uzura
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în 2000, în special din cauza îmbătrânirii populației. La fel, maladiile degenerative ar fi în creștere. Se prevede o dublare a numărului de persoane atinse de maladia Alzheimer de acum și până în 2020. Dacă aceste previziuni s-ar adeveri, cheltuielile în preajma deceselor s-ar accentua. Dacă, după cum sugerează lucrările INSEE, vârsta medie de deces crește (76 de ani în 1976 și 82 de ani în 2036), descreșterea consumului în funcție de vârsta în momentul decesului este un factor de relativă moderație a cheltuielilor de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fi în creștere. Se prevede o dublare a numărului de persoane atinse de maladia Alzheimer de acum și până în 2020. Dacă aceste previziuni s-ar adeveri, cheltuielile în preajma deceselor s-ar accentua. Dacă, după cum sugerează lucrările INSEE, vârsta medie de deces crește (76 de ani în 1976 și 82 de ani în 2036), descreșterea consumului în funcție de vârsta în momentul decesului este un factor de relativă moderație a cheltuielilor de sănătate legate de îmbătrânire. Un al doilea rezultat al studiului CNAMTS confirmă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
2020. Dacă aceste previziuni s-ar adeveri, cheltuielile în preajma deceselor s-ar accentua. Dacă, după cum sugerează lucrările INSEE, vârsta medie de deces crește (76 de ani în 1976 și 82 de ani în 2036), descreșterea consumului în funcție de vârsta în momentul decesului este un factor de relativă moderație a cheltuielilor de sănătate legate de îmbătrânire. Un al doilea rezultat al studiului CNAMTS confirmă comprimarea cheltuielilor de sănătate la sfârșitul vieții. În decursul timpului, profilul consumului medical la sfârșitul vieții s-a deformat
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
devenit un mod esențial de gestiune a cheltuielilor la sfârșitul vieții. În decursul timpului, persoanele care intră în acest dispozitiv și care decedează la câțiva ani după prezintă aceleași caracteristici. Profilul mediu al consumurilor medicale în timpul ultimilor ani ce preced decesul rămâne asemănător în decursul anilor. Cheltuielile de sănătate n-ar trebui deci să fie crescute de îmbătrânirea populației. Dimpotrivă, dacă gândim în termeni cantitativi, adică dacă ținem seama de numărul de decese consecutive înaintării în vârstă a generațiilor pline ale
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]