1,623 matches
-
în spaniolă „Literaturos Ekspresas Europa 2000”. După dansul nebun de pe navă, fetele mă înghesuie cu întrebări. La insistențele lor, le promit să mai vin și anu’ următor la Riga, când vom dansa fără întrerupere, zi și noapte, și ne vom deda la orgii. Chiar dacă a plouat mai tot timpul, programul a fost excelent, iar comitetul organizatoric - blond și foarte inimos. În tren, în lipsa altor ispite, colegii mei redevin „scriitori”. Devii, preț de câteva ore, prizonier al unei recluziuni mobile, și dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
lumii orientale: această neînstrăinare deranjează prin excesul ei de familiaritate. Cartierele rusești amintesc uimitor de mult de Odesa; viața nocturnă, exuberantă, de Barcelona; litoralul, de Promenade des Anglais de la Nisa. Un halou de Lume Nouă la apogeul societății de consum, dedată joggingului și modei high-tech. Degeaba îmi tot repet că Godefroi de Bouillon și Pierre Loti nu au drepturi exclusive asupra complexului numit mare nostrum, zadarnic îmi reproșez obsesiile specifice călătorului-explorator amator de cămile cu clopoței, de scheunături de șacal, de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
actul cosmogonic al manifestărilor formale; imersiunea echivalează cu o disoluție a formelor”. Vânătoarea dintr-un colind de fecior este de fapt o imersiune cu sens marital: „Vânătoare/ ’Nsurătoare/ După fete bălăioare/ Apucând drumul spre mare./ La mare dacajungea,/ Pinteni murgului dedea:/ Sărea-n vânt,/ Sărea-n pământ,/ Sărea-n mare/ Ca o floare./ Notă vineri și sâmbătă,/ Duminică păn’ la prânz,/ Iar când bine că-i veni,/ Pe murgul mi-l răpezi/ Și ieși-n vad/ Ca un brad,/ Cu cioltarul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
negreșit jefuite sau incendiate, după obiceiul bolșevicilor. Guvernul Român a fost atunci obligat să trimită în Basarabia trupe care să păzească aceste depozite, misiune care i-a fost ușurată atunci când, terorizat și sătul de actele de tâlhărie la care se dedau fără încetare și de mai multă vreme trupele rusești care, pentru a se întoarce acasă traversau obligatoriu Basarabia, „Sfatul Țărei“ a adresat Guvernului Regal, la cererea întregii populații, rugămintea de a trimite de urgență trupe suficiente pentru a apăra viața
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fracțiune fără importanță numerică, dar armată de o îndrăzneală nețărmurită și un spirit distructiv nemaicunoscut in istorie. Acțiunea lor nimicitoare asupra oricărei organizații se propagă pe frontul de luptă, iar trupele ruse din România, contaminate de un bolșevism sălbatic, se dedau la acte de vandalism ce nu mai puteau fi îngăduite. Guvernul își propune a lua măsuri drastice, însă își pune înainte teama legitimă ca ele să nu aibă o repercusiune dureroasă asupra siguranței depozitelor noastre din Moscova; și atunci telegrafiază
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
flagrantă a drepturilor omului, Lenin a declarat că măsura a fost motivată de atacul trupelor române căruia i-au căzut victimă trupele ruse din Basarabia. Noi știam însă că agresiunea fusese comisă de ruși și nu numai atât, ci se dedaseră la jafuri și tot felul de violențe în satele românești, dar nu aceste chestiuni se puneau acum în discuție, ci imunitatea diplomatică al căreri scop era de a proteja de orice abuz pe cei care beneficiau de ea. Însărcinat de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Imperiale germane, toți locuitorii, bărbați și femei, vor avea o purtare cuviincioasă, oferind cu bunăvoință (subl. a,) găzduirea de care vor avea trebuință. Porțile și ușile caselor vor fi deschise. Oricine, bărbat sau femeie, tânăr ori bătrân, care se va deda la acte ce ar aduce o insultă armatelor Imperiale, precum: împușcături cu vreo armă de foc ascunsă, aruncarea de orice fel de lucruri, cum și amenințare cu vorba ori cu gestul, va fi imediat pedepsit cu împușcarea“... (subl. a.). Ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ibidem, pp. 99-100.) scrisoarea de la vintilă. internarea mea și a liei Ziua de 15/28 februarie fu zi de sărbătoare; de ziua ei, Lia primi o scrisoare de la Vintilă, nesemnată, nici scrisă de el, pe nemțește, din 10/23 decembrie. Dedea știri de[spre] ei toți: că locuiesc împreună, adică Dinu cu familia, Niculeștii, Danielopolii și Pillații în casa Creditului Rural, iar Vintilă la Mitropolie. Iau masa împreună. Ionel cu Eliza stau departe. Ne mai spunea că sunt sănătoși și că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Cea mai mare plăcere ce-i puteai face era să-i permiți bătaia unui cui; de n-am fi luat seama și de i-ar fi fost la îndemână, ar fi îngăurit toată mobila... [După rugăciunea de seară, Lia îi dedea o bomboană „trimisă de la tata“; tot ce primea cu plăcere venea de la tata. Chiar în ziua sosirii ei, după prânz, am făcut cu Lia o plimbare ca să-i arăt pădurea cea frumoasă și s-o împac puțin cu captivitatea. Copiii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
remarcat că interesul pe care A. Fătu îl purta tineretului nu era mai puțin activ când era vorba de tinerii care, în locul studiilor școlare, luau drumul învățăturii unei meserii. El arată necesitatea de a se examina medical "copiii care se dedau la învățătura meșteșugurilor spre încredințare dacă construcția lor fizică ar permite o asemenea ocupație și se va cere ca părinții sau curatorii să justifice că junii aceștia au frecventat sau frecventează vreo școală publică sau privată". Dar să ne oprim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
când, la București, la Liceul de lângă Cișmigiu, lipsit de grijile vieții, un grup de colegi - Urmuz (Demetrescu-Buzău), Ciprian (George Ciprian), el (V. Voiculescu) și Nicu Constantinescu (Nicolae Constantinescu, pictorul), înființaseră Societatea literară botezată «Capul de rățoi». Numai că membrii ei, dedați la șotii și năzdrăvănii, cum mărturisea doctorul întrun interviu dat lui N. Crevedia și publicat în Universul literar nr. 21 din 18 mai 1930, au făcut de pomină acțiunile ei în toată școala. Ca să consfințească prin fapte de viață numele
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
lui V. Voiculescu „semințiile gândului” (p.278). Sonet Poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, împărțite în patru strofe: 2 catrene și 2 terțete. Are doar două rime dispuse astfel: în catrene abba și baab, iar în terțete - cdc, ded sau ccd, ccd. Versul are măsură variabilă: alexandrinul cu cezură după al treilea picior la francezi, decasilabul la englezi, endecasilabul la italieni. Deoarece versul sonetului italian, ca și cel românesc, are ritm iambic se numește endecasilab iambic. În literatura română
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
următoare eliberării lui Machiavelli din închisoare că pe un timp al izolării forțate, aidoma celui al lui Ovidiu (sau Nero), fără contacte și prieteni, în afară vieții urbane, cu unici companioni sătenii din Albergaccio, în care Machiavelli s-ar fi dedat propriilor gânduri și scrisului. Într-adevăr, această idee corespundea grosso modo sentimentelor personale ale lui Machiavelli și specific muncii marilor scriitori realitatea psihologică putea conta mai mult decat "verità effettuale" [adevărul efectiv]. De asemenea, aspectele practice ale circumstanțelor în care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
autonom, rezultate dintr-o supunere neabătută disciplinei clasiciste (așa-zisele antume), dar și din bucăți pe care nu le considera demne de publicare (postumele)", manuscrisele aducând dovada unui "proces de exercitare permanentizat, asemănător cu actele de solfegiere la care se dedau instrumentiștii și vocaliștii". Exercițiile sunt glosate pe ani, începând din 1866 și terminând cu 1882. În continuare avem tratate, tot în manieră de inventar, Texte aferente și variante, fragmente, exerciții, încercări timpurii. Proza este înfățișată și analizată în cadre ample
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
voință sau mai bine zis un dezgust înnăscut contra jocului de cărți, ca să nu mă molipsesc și eu de această patimă, încunjurat cum era de oameni care nu cunoșteau altă petrecere decât cărțile. Dar, în schimb, precum zisei, m-am dedat la o îndeletnicire mai estetică, la vechea mea dragoste de pușcă. Aceasta nu puțin a contribuit la a-mi întări mușchii, a mă împrieteni cu frumusețele și sălbătăciile naturei și a mă înzestra cu o sumă de impresiuni care mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
din salariu, să înțeleagă încercarea de reducerea a unor pensii nejustificat de mari sau desființarea unor posturi de sinecură. Dar ei nu acceptă nici o renunțare, și pentru asta ies pe stradă în număr foarte mare, cu manifestații de protest, se dedau la insulte, la vandalisme, la amenințări, la greve și alte acțiuni de masă. În decursul timpurilor au fost numeroase perioade grele, când salariile oamenilor au fost micșorate, când mulți au fost dați afară din servicii, a fost de pildă perioada
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
spus, aproape că nimeni nu gândea și, de aceea, Îndemnându-se spre excese tem peramentale de tot felul, spre comedii, drame și tragedii pasionale, unele de valoare balzaciană, pe care abia le poate În gădui Înțe legerea noastră de azi, dedată la realitățile aspre de fiecare zi, dar care ali mentau pe atunci cronica galantă sau scandaloasă a culiselor bucureștene, sau cea senzațio nală a faptelor diverse din ziare, atât de bogată În sinucideri și crime de mare răsunet, În drame
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
credința că sub semnătura Ion Trivale se ascunde Însuși directorul Noii Reviste Române, nevrând să-l creadă În ruptul capului pe acesta că e vorba de un evreu, ba Încă acu zân du-l de șiretenie oltenească [atunci] când se deda la ase menea diversiuni absurde, dat fiind, spunea Bianu, caracte ris ticile prea româ nești de limbă și gândire ale scrisului lui Ion Trivale. Ion Trivale a apărut În redacția Noii Reviste Române prin 1911, tânăr, Înalt, uscățiv, ochelari „pince-nez
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
strălucite În arta și literatura timpurilor; un aspect de civilizație a bunei stări În legăturile ei cu bucuriile exultante rezultând dintr-o practică Înțeleaptă și artistă a plăcerilor mesei, cu mâncarea și băutura omului din ainte și cu o lume dedată la petrecere, Împrejur. O asemenea bună dispozițiune senzuală și firească pentru tot ce Înseamnă bunul trai al vieții - al acestei vieți a noastre de pe urma căreia, spune o vorbă Între bețivi, te-alegi numai cu atâta: cu ce bagi În gură
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
știu nici eu ce anume virtuți sau metehne ale mele, femeile, ba chiar și unii bărbați prieteni, m-au răs fățat cu diminutive, unele ridicole, de mi-e și rușine, sau mă car nepotrivite unuia ca mine, nu prea lesne dedat cu drăgălășeniile și nici cu toată lumea. Poetul bon enfant Ion Minulescu Îmi spunea, când aveam treizeci de ani, iar el treizeci și cinci, „Tata Beldie“ și la fel Păstorel Teodoreanu, starostele bețivanilor de duh; Mihail Sorbul, dramaturgul Patimii roșii, „Beldișor“ (și asta
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
eroină de mare stil tolstoian, care, cu accente cum rar afli În lumea celor buni și cumsecade, protesta și invectiva, de pe culmea cadavrului ei moral, În numele și pentru apărarea femeilor insultate și pângărite, cum fusese și ea, de un soț dedat la vicii infame cu soția lui și de un socru libidinos cu nurora lui. O găsisem stând În poartă pe această victimă crucificată a amorului conjugal, care asculta acum clopotele sunând În noaptea asta de Paști, când mulțimea veselă a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sărăciei; Costică și-a ajutat cu genero zitate fratele. Urmările războiului au fost cumplite. Economia dezorgani zată, țara secătuită, cămine distruse, idealuri spulberate, foa mete și boli peste tot, infracțiuni de tot soiul, amintirea jafului sistematic la care s-au dedat trupele de ocupație și, mai ales, mulți, mulți bărbați și flăcăi morți pe front. Țara era plină de orfani, bătrâni, văduve și fete de măritat. Exista Însă pretutindeni bucuria Înfăptuirii marelui ideal național: unirea românilor Într-o singură țară, România
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
anchetatorul. și să intri numai atunci când te oi chema eu! Alb ca varul, Oprescu ieși de-a ndărătelea... Cine știe pentru ce fusese chemat? Pe mine însă lucrul nu mă mira, căci îl văzusem pe venerabilul septuagenar la baia publică dedându-se la asemenea tentative primejdioase, încât îți stătea mintea-n loc! Pentru că se pare că cei care au fost mai zburdalnici în tinerețile lor se potolesc odată cu trecerea anilor. În schimb, cei mai tăinuiți și mai refulați în prima parte
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dimineață devine la rândul său timp reamintit, nu-ți bântuie prin memorie cronologic, ci ca fațete ale lucrurilor. Alte și alte detalii se ciocnesc între ele, reîmperechindu-se și dobândind un nou aspect la fiecare împerechere. Măsura inferioară a lucrurilor se dedă la incursiuni prădalnice. Cele ce ți se întâmplă ulterior îți par de o noutate nerușinată în raport cu ceea ce credeai a ști până acum. Măsura inferioară se tocmește cu prezentul pentru ceea ce la vremea sa nu merita făcut, și nici discutat. Amestecul
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
unguri de-ai lui ca să supravegheze pe lucrători, să nu se mai fure, dar cum zice proverbul, mărul rău bun nu se face ci cel bun se putrezește, așa a fost și cu oamenii aduși de grof, toți s-au dedat la furat și se fura și mai tare. Spuneau bătrînii când îmblăteau secara și ovăsul cu îmblăciul, așa se îmblătea atunci, nu erau mașini, era o pocie de alun cam de 2 metri și jumătate numită dârja și un știuc
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]