6,663 matches
-
potrivit aceluiași Rutter (loc. cit.), prezența unui singur factor nu mărește probabilitatea unor probleme ulterioare. Pentru el, probabilitatea problemelor emotive și comportamentale crește considerabil odată cu asocierea mai multor factori de risc. De exemplu, un copil care trăiește într-un cartier defavorizat nu are un risc de vulnerabilitate mai mare decât al altui copil, decât dacă se cumulează alte probleme, în relațiile parentale sau în relațiile cu colegii și mediul social și școlar. La urma urmei, abordarea tranzacțională a factorilor de risc
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
41,6% dintre elevii de gimnaziu și liceu spun că au fost martori la extorcări, față de 30,7% în cartierele claselor mijlocii și în 19,2% în cartierele favorizate. Teama este și ea mai prezentă: 30% dintre gimnaziștii din cartierele defavorizate declară o violență "enormă", față de 10,3% în cartierele claselor mijlocii și 4% în cartierele favorizate. Inegalitatea în fața riscului de violență în școală este, pentru noi, una dintre inegalitățile sociale cu cele mai grele consecințe (Debarbieux, 1996, 2004). Recunoașterea cauzelor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din Nord, este o sociologie a excluziunii sociale. Ceea ce nu înseamnă că ea nu există în școlile din cartierele mijlocii sau favorizate, ci doar că acolo este mai rară. Urgența socială ține de tratarea prioritară a violențelor din școlile cartierelor defavorizate. • Efectele contextului comunitar Cercetarea arată că factorii comunitari pot fi atât factori de risc, cât și de protecție. De exemplu, disponibilitatea armelor de foc este la fel de bine documentată ca și impactul rasismului ambiant asupra conduitelor agresive și a delincvenței (Hellmann
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
stabilității, chiar a scăderii procentajului de victime, putem avea o creștere a violenței. De exemplu, între 1995 și 1999, am avut posibilitatea să repetăm de trei ori aceeași anchetă într-un eșantion de școli secundare din diverse zone urbane foarte defavorizate ale Franței. Degradarea climatului școlar ni s-a părut spectaculoasă. Să amintim că noi folosim în anchete, pentru a măsura acest climat, întrebări în scară, care le permit respondenților să "noteze" calitatea relațiilor în școala lor și să se poziționeze
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
aici numărul elevilor care au răspuns la nivelurile cele mai mici ale scării, fie că relațiile erau proaste sau mai degrabă proaste, fie că violența și agresivitatea erau foarte importante sau importante. Se observă degradarea climatului în aceste școli foarte defavorizate, într-o perioadă de patru ani. Impresia unei creșteri a violenței este spectaculoasă, de vreme ce proporția elevilor care o percep ca foarte importantă ajunge de la 21,4% la 40,5%. Această impresie este, de altfel, împărtășită de profesori. În 1995, când
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
8% 100% Diferența este foarte semnificativă. Chi2 = 59,21, ddl = 4, 1 p = > 99,99%; N = 7 552. Sursa: Debarbieux et al., 2000. Această aparentă contradicție se lămurește ușor. Într-adevăr, ancheta noastră arată că numărul agresorilor în aceste gimnazii defavorizate -, fiind acum mai mare decât numărul victimelor. 9,8% dintre elevi se autodeclară extorcatori în 1999, față de 8,7% în 1995. Studii mai detaliate (Lagrange, 2000; Debarbieux et al., 2002) au arătat că în Franța a apărut o "delincvență de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
se distinge în special prin faptul că este mai violentă (Roché, 2001). Unul dintre studiile noastre (Debarbieux et al., 2002) arată că numărul extorcatorilor variază în funcție de componența socială a școlilor; 10,7% dintre elevi se declară extorcatori în cartierele foarte defavorizate, 6,8% în cartiere defavorizate, 5,4% în cartierele claselor mijlocii și 3,3% în cartierele favorizate. În plus, nu trebuie să uităm că una dintre principalele critici aduse anchetelor de delincvență autodeclarată este că antrenează adesea o declarare sub
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
faptul că este mai violentă (Roché, 2001). Unul dintre studiile noastre (Debarbieux et al., 2002) arată că numărul extorcatorilor variază în funcție de componența socială a școlilor; 10,7% dintre elevi se declară extorcatori în cartierele foarte defavorizate, 6,8% în cartiere defavorizate, 5,4% în cartierele claselor mijlocii și 3,3% în cartierele favorizate. În plus, nu trebuie să uităm că una dintre principalele critici aduse anchetelor de delincvență autodeclarată este că antrenează adesea o declarare sub nivelul real în cartierele populare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sau având meserii mărunte prin care se descurcă social și financiar; • o altă explicație a acestei "liniști școlare" ar putea fi validă din punct de vedere sociologic și psihologic: ea ține de incorporarea dominației trăite de clasele sociale cele mai defavorizate material de pe planetă. Ne putem gândi aici, bineînțeles, la Bourdieu și la a sa teorie a habitas-ului. Această teorie trimite la o violență simbolică definită ca "putere care ajunge să impună semnificații și să le impună ca legitime, disimulând raporturile
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a arătat eficacitatea mai mare a altor programe decât DARE. Peste cincisprezece studii au arătat că DARE nu este eficace, chiar dacă acest program îmbunătățește imaginea poliției la o parte din tineri. Un studiu recent a arătat că, în cartierele urbane defavorizate, copiii care au fost incluși în program prezintă un risc de consum de droguri sensibil mai ridicat. Nu este evident că acești elevi cred în ce spune poliția, nici că un curs de șaptesprezece ore în ultimul an de școală
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
compara evoluția între școli în 1995, 2000 și 2003, în funcție de situarea lor în ZEP sau nu, și vom folosi în acest scop eșantionul global în care variabila ZEP este "forțată", pentru o mai bună reprezentativitate ideal-tipică a elevilor din medii defavorizate. Reluăm aceeași metodă pentru a compara rezultatele între școlile situate în ZEP și cele situate în afara ZEP: un tabel al mediilor încrucișate rezumă evoluția climatului din școli în funcție de apartenența sau neapartanența la o zonă de educație prioritară. Tabelul 34. Compararea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în partea de jos: deși climatul este mediu, sentimentul de securitate este mai puternic. Ponderea socială rămâne așadar mare, iar inegalitatea în fața riscului este demonstrată. Însă câteva școli infirmă total predicția. Nici o școală favorizată nu se află în grupul școlilor defavorizate. În schimb, o excepție este clară: cea a școlii din ZEP identificată pe figură ca "ZEP mare ansamblu 2" care se găsește în grupul școlilor favorizate. Ea este totuși geamăna școlii numite "ZEP mare ansamblu 1". Este vorba de o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sunt totuși prea puțin diferențiate între ele și putem introduce o diferențiere între școlile din ZEP "obișnuite" și școlile din ZEP sensibile alese după criterii sociologice, cu o proporție mai mare a elevilor ai căror părinți provin din categorii socio-profesionale defavorizate sau sunt inactivi (Rondeau și Trancart, 1996). Această categorizare socială este sistematic agravantă, confirmând, dacă mai era nevoie, apăsarea excluziunii sociale. Astfel, în școlile sensibile relația cu profesorii este, de departe, cea mai negativă, nivelul de percepere a agresivității și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
violență în școală rămâne, în Franța, o sociologie a excluziunii sociale, pe care nu am reușit s-o compensăm la nivelul gimnaziilor, pe când în școala elementară rezultatele sun încurajatoare. Urgența socială rămâne tratarea prioritară a violențelor din școlile din cartierele defavorizate. Efectul școlii Chiar dacă variația victimizării în funcție de climatul școlilor este marcată social, ea nu este determinată absolut, încât la nivel de gimnaziu, ca și în școala elementară, unele unități au uneori reușite peste așteptări. În eșantionul nostru din 2003, există o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
continuă să aibă încredere în profesorii lor. Însă această parte descrește, pe măsură ce se înmulțesc victimizările și se adâncește distanța socială, care este alimentată de modul de recrutare a profesorilor din învățământul secundar. Instabilitatea echipelor este mai frecventă în zonele urbane defavorizate. În Franța, ea este legată de un mod de administrare învechit și "corporatist"45: faptul că o treime din tinerii formați la IUFM din Aquitania primesc posturi în școli sensibile din regiunea pariziană are, cu siguranță, efecte asupra sentimentului lor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
subiect înseamnă fixarea lui în acea denumire, la fel ca eșecul școlar prin celebrul "efect Pygmalion". * Elevi între 8 și 11 ani (n.trad.). 28 Calitatea ordinală a acestor scări a fost, bineînțeles, testată. 29 Aceste rezultate provin din școli defavorizate anchetate în 1998-1999-2000, eșantionul fiind alcătuit din 7 679 de indivizi. * Instituts Universitaires de Formation des Maître Intitute Universitare de Formare a Învățătorilor 30 Adică metoda "globală" care n-a fost niciodată cu adevărat aplicată în Franța, dar care este
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sunt clasificate drept "excepționale" dacă baza impozitului pe activitatea profesională reprezintă mai mult decât dublul mediei naționale. Consiliile departamentale își vor însuși diferența de deasupra acestei medii și vor redistribui fondurile acelor municipalități care sunt clasificate drept "vizate" (concernées) sau "defavorizate (défavorisées). Primul grup se referă la municipalitățile care includ cel puțin 10 muncitori dintr-o întreprindere care, împreună cu familiile lor, formează 1% din populația municipalității, sau municipalităților care conțin o hidrocentrală sau o centrală atomică. Dar pot fi incluse aici
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Corsica), dar și pentru Nord-Pas-de-Calais45 și pentru 21 de regiuni incluse în obiectivul 2. Finanțările au mai fost primite și datorită câtorva Programe de Inițiativă ale Comunității: nouă aflate sub schema URBAN II (pentru a promova dezvoltarea susținută a zonelor defavorizate, finanțate de FEDR), iar 19 aflate sub INTERREG III, care promovează inițiative internaționale cu țările vecine. Alte programe care operează în Franța și care ar putea avea un impact asupra regiunilor sînt: EQUAL, LEADER și IFÎP (care nu includ regiunile
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
printr-un eveniment împreună, consumatorii unui produs sau serviciu, spectatorii unui film etc. Oricum, o utilizare obișnuită tot mai crescută a focus grupului îl reprezintă reunirea oamenilor care s-au confruntat cu aceeași problemă, cum pot fi locuitorii unui cartier defavorizat sau femeile dintr-o organizație care promovează feminismul. Deoarece ideea metodei focus grupului este să fructifice interacțiunile grupului, este important să folosim informațiile la acest nivel, nu la nivelul individual. De asemenea, deoarece focus grupurile sunt în mod obișnuit alcătuite
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
unei protecții sociale deosebite: ... esența strategiei propuse constă în aceea ca tranziția la o economie de piață să se facă în termene cât mai scurte (dar evitând costuri sociale greu suportabile), ... în condițiile unui program de protecție socială eficace grupurilor defavorizate, unui nivel acceptabil de asigurare socială a întregii colectivități și promovării unei politici coerente, care să asigure creșterea treptată, dar efectivă a standardului de viață, a calității vieții (T. Postolache, 1990, p. 12 sbl. ns.). Se prevedea o relansare imediată
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai multe greutăți la angajare? (% din total respondenți pentru prima, respectiv a doua opțiune) (Raport general al cercetării Gen, interese politice și inserție europeană, 2007) Validitatea percepției asupra discriminării de gen pe piața muncii (sau, cel puțin, a unei situații defavorizate a femeilor) poate fi testată pornind de la cazul discriminării la angajare. Discriminarea la angajare constituie un caz interesant în peisajul românesc, în sensul în care, până de curând, a fost acceptată tacit. Fiind o realitate cunoscută (așa cum voi arăta mai
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
fi angajați undeva. La noi, criteriile de promovare pentru lector, conferențiar, profesor Încep să fie dure, dar departe de cele din UE, SUA și Japonia. Criteriile internaționale sunt mai apropiate doar la științele exacte, care sunt și domeniile cele mai defavorizate, nu numai din punct de vedere financiar, după 1989. La disciplinele umaniste, larghețea și criteriile autohtone (cărți din cărți, lucrări la conferințe nesemnificative, lucrări apărute În publicații obscure provinciale, etc.) ne situează la coada criteriilor de performanță științifică ale Europei
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
avea să-i reia mai târziu Durkheim, extinzând investigația sociologică până la ultimele consecințe. În Anglia, susțin enciclopediștii, se sinucid mai ales cei din clasele de sus, din plictiseală și din capriciu. În Franța, sinucigașii sunt membri ai păturii celei mai defavorizate, iar crima nu e decât soluția cea mai la Îndemână În fața mizeriei. Nici albedo, nici nigredo Cum se raportează scriitorul la astfel de considerații? Sunt, măcar parțial, valabile În cazul său regulile stabilite de sociologie? Fără Îndoială, dar mai importante
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ale individului și gospodăriei. Diversitatea ariei tematice a anchetei permite realizarea unor analize aprofundate asupra situației economico-sociale a unei gospodării sau a unui individ, la un moment dat sau în timp. Informațiile colectate vor permite totodată: − identificarea gospodăriilor și persoanelor defavorizate sau a celor descurajate, în scopul elaborării unor programe adecvate de protecție socială; − analiza impactului aplicării diferitelor programe în domeniul social, a efectelor economice ale tranziției, în general, asupra situației economico-sociale a populației. Ancheta răspunde astfel nevoilor prioritare de informare
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Delincvența juvenilă este determinată de alte probleme sociale, stâns legate de modul În care Își gestioneaza comunitatea resursele, de procesele de educație și de socializare, de modul În care funcționeaza diversele structuri și instituții sociale. Numărul familiilor aflate În situații defavorizate este destul de mare, astfel Încât condițiile precare de trai, marcate de nesiguranța zilei de mâine creează tensiuni și certuri Între părinți, ceea ce lezează grav climatul afectiv familial. Copiii proveniți din familii dezorganizate, sau confruntate cu probleme economice, sunt tentați să evadeze
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]