1,357 matches
-
municipii, 9 orașe și 78 de comune. Prin așezarea sa geografică, județul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele ale Oltului și Lotrului, străjuite de munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng. Aici între masivele de munți se află una din cele mai mari depresiuni intramontane din județ, cunoscută sub numele de "Țara Loviștei". Două treimi din suprafața județului
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
șapte județe. La nord-est cu județul Suceava pe o distanță 15 kilometri, limita fiind culmile masivului Călimani. Pe latura estică pe o distanță de 130 kilometri se învecinează cu județul Harghita, limita fiind descrisă pe direcția nord-sud de munții Călimani, defileul Mureșului între Toplița și Stânceni, munții Gurghiului până aproape de Sovata, traversează apoi cursul superior al Târnavei Mari până la intersecția acestuia cu râul Homorodul Mare. La extremitatea sud-estică, județul Mureș se învecinează pe o porțiune de 20 km cu județul Brașov
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
dar și din aglomerate pe platourile vulcanice acoperite de pășuni alpine. De menționat este și vf. Scaunul (1381 m) a cărui contur poate fi admirat în întregime din depresiunea Vălenii de Mureș. Munții Gurghiului pe teritoriului județului se întind de la defileul Mureșului până la partea nordică a Munților Harghitei până la aliniamnetuyl descris de vârfurile Bătrâna, Crucii, Tătarea , Fâncelu și Saca. Masivul este brăzdat de mici defilee create în urma eroziunii de către râurile care traversează masivul. Defileul Mureșului se întinde între Toplița și Deda
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
admirat în întregime din depresiunea Vălenii de Mureș. Munții Gurghiului pe teritoriului județului se întind de la defileul Mureșului până la partea nordică a Munților Harghitei până la aliniamnetuyl descris de vârfurile Bătrâna, Crucii, Tătarea , Fâncelu și Saca. Masivul este brăzdat de mici defilee create în urma eroziunii de către râurile care traversează masivul. Defileul Mureșului se întinde între Toplița și Deda este lung de 35 km, fiind săpat de râul Mureș în catena formată de munții Călimani și Harghita. În acest sector valea Mureșului este
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Gurghiului pe teritoriului județului se întind de la defileul Mureșului până la partea nordică a Munților Harghitei până la aliniamnetuyl descris de vârfurile Bătrâna, Crucii, Tătarea , Fâncelu și Saca. Masivul este brăzdat de mici defilee create în urma eroziunii de către râurile care traversează masivul. Defileul Mureșului se întinde între Toplița și Deda este lung de 35 km, fiind săpat de râul Mureș în catena formată de munții Călimani și Harghita. În acest sector valea Mureșului este îngustă, versanții fiind foarte apropiați, pe alocuri doar râul
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
fiind săpat de râul Mureș în catena formată de munții Călimani și Harghita. În acest sector valea Mureșului este îngustă, versanții fiind foarte apropiați, pe alocuri doar râul având spațiu pentru trecere. Din acest motiv stâncile de andezit care mărginesc defileul au fost străpunse de tuneluri pentru a permite construirea căii ferate. Dealurile subcarpatice transilvănene sunt formele de relief care fac trecerea de la zona muntoasă la Podișul Transilvaniei. Regiunile deluroase și depresionare din județul Mureș sunt: Depresiunea Vălenii de Mureș , Culoarul
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
de 18 kilometri de municipiul Sibiu, în direcția Râmnicu Vâlcea, pe drumul național 7 și pe linia de cale ferată care leagă Transilvania de Oltenia. Localitatea este străbătută de râul Cibin si râul Sadu-afluenți ai Oltului. Așezarea sa în apropierea defileului Oltului i-au marcat istoria. Pe raza localității, la Boița (Caput Stenarum), romanii au construit un castru puternic care păzea ieșirea din trecătoarea drumului alutan ce ducea spre Cedonia, Ocna Sibiului și Apulum. Tot pentru dominarea defileului, regii Ungariei au
Tălmaciu () [Corola-website/Science/297088_a_298417]
-
sa în apropierea defileului Oltului i-au marcat istoria. Pe raza localității, la Boița (Caput Stenarum), romanii au construit un castru puternic care păzea ieșirea din trecătoarea drumului alutan ce ducea spre Cedonia, Ocna Sibiului și Apulum. Tot pentru dominarea defileului, regii Ungariei au construit cetatea "Landeskrone" (în ) pe dealul din vestul localității, în apropierea șoselei Sibiu - Râmnicu Vâlcea. Conform "Dicționarului Transilvaniei, Banatului și al Tinuturilor Alipite" (1921), suprafața localității era de 13.557 iugăre cadastrale. Numărul locuitorilor în 1910: 1284
Tălmaciu () [Corola-website/Science/297088_a_298417]
-
spre Transilvania s-au derulat pe aceeași rută. Lânga Tălmaciu s-au regrupat trupele lui Mihai Viteazul, în 1599, înaintea Bătăliei de la Șelimbăr. În 1848, lângă Tălmaciu, au avut loc lupte între trupele țariste și armata generalului Bem, pentru controlul defileului, iar în 1916 teritoriul localității a fost teatrul operațiunilor militare ale Armatei Române în Bătălia Sibiului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Tălmaciu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Tălmaciu () [Corola-website/Science/297088_a_298417]
-
locuitorilor sunt ortodocși (90,3%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,94%). Pentru 5,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Construită la 1370, cetatea este situată la sudul localității, pe un deal ce domină trecerea spre defileul Oltului. A făcut parte din sistemul de apărare a sud-estului Transilvaniei. În două rânduri regii Ungariei dispun demolarea cetății, Vladislav (1453) și Matia Corvin (1489), ordinul nefiind respectat din moment ce în anul 1535, zidurile oferă protecție armatei conduse de Ștefan Mailath
Tălmaciu () [Corola-website/Science/297088_a_298417]
-
mari de admitere cat si participarilor la etapa nationala a olimpiadelor (20 de participari). Biserica Penticostala FILADELFIA Petrosani este cea mai mare biserica penticostala de la Petrila pana la Targu-Jiu. Relieful în teritoriul administrativ este extrem de denivelat, specific zonei montane, cu defilee pe traseele celor două Jiuri(Jiul de Est și Jiul de Vest). Masivele muntoase ce mărginesc depresiunea sunt: Vâlcan la sud, Retezat la nord, Parâng la est și Godeanu la vest, altitudinea maxima din zona fiind vârful Parângul Mare de
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
al întregului lanț Carpatic. După exondare apele, au început să erodeze relieful, pe care înainte au contribuit la formarea lui. Odată ce apele au început să erodeze relieful acestea au înlăturat stratele unul după altul,iar în văile lor au format defilee. Existența unei succesiuni de roci cu comportare diferită la eroziune a permis sculptarea unor forme interesante (pereți abrupți, țancuri) care întăresc pitorescul regiunii. Solul Depresiunii Petroșani se încadrează în grupa solurilor automorfe și hidromorfe, din care cele mai răspândite sunt
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
mai ales în nord, cel mai înalt vârf fiind Phu Bia (2.818 m). Relieful muntos cuprinde 2 sectoare: platourile înalte din nord (Luang-Prabang, Trannih) și Cordiliera Anamitică în sud. Platourile înalte din nord sunt intens fragmentate de chei și defileuri săpate de fluviul Mekong și afluenții săi(Ou Nam, Kahn Nam, Muong). Alte vârfuri montane de peste 2000 m sunt Phu Muang (2.300 m) și Phu Poi (2.258 m). Cordiliera Anamitică, cu înălțimi de peste 2000 m (Rao Co, 2
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
teritoriul său de 2.727.300 km² este mai mare ca Europa de Vest. El are hotar cu (în direcția acelor ceasornicului, începând cu nordul) Rusia, China, Kîrgîstan, Uzbekistan și Turkmenistan, deasemenea are ieșire la Marea Caspică. Kazahstan dispune de stepă, taiga, defileuri, dealuri, deltă, munți acoperiți de zăpadă și deșerturi. Populația țării la 1 noiembrie 2014 număra 17.377.807 de locuitori, densitatea ei fiind foarte mică (aprox. 6 oameni/km²). Capitala țării este Astana, înlocuind în 1997 fosta capitală, Almatî. Teritoriul
Kazahstan () [Corola-website/Science/298112_a_299441]
-
Munților Apuseni (Munții Gilăului), traversează depresiunea Huedin, trecătoarea Ciucea, depresiunea Vad - Barod, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, străbate orașele Huedin și Ciucea, județul Cluj, Aleșd și Oradea, județul Bihor și se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Parcurge un defileu cu sectoare de chei, peșteri și abrupturi stâncoase între localitățile Huedin și Vadu Crișului (Munții Plopiș și Pădurea Craiului). Împreună cu râurile Crișul Alb și Crișul Negru formează cele trei Crișuri, cele mai importante râuri din regiunea Crișana. Numele provine din
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
deluroasă de pe marginea nordică a Depresiunii Huedinului. Crișul Repede părăsește Depresiunea Huedinului în aval de Bologa, unde primește pe primul său afluent dinspre masivul Vlădeasa, Secuieu. După primirea Călatei și Secuieului, debitul Crișului Repede crește mult, mai ales spre sectorul defileului eruptiv de la Poieni, unde și pantele râului cresc de la 0,6 până la 0,7 %. Caracterul neechilibrat al profilului longitudinal continuă în aval până la ieșirea râului în câmpie. Astfel după Poieni râul pătrunde în Depresiunea Ciucea - Negreni. Râul are caracter montan
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
vărsare. Acesta își culege apele de pe versantul vestic al Vlădesei în condițiile unei umidități deosebit de bogate (800 - 1200 l/m2) ne putem face o imagine asupra potențialului hidroenergetic. Crișul Repede părăsește Depresiunea Ciucea - Negreni la Bucea, unde râul pătrunde în defileul format între masivul Plopișului pe dreapta și Culmea Scomset - Dealul Mare din stânga. Imediat în aval de defileu, Crișul Repede primește cel de-al doilea afluent important Iadul, cu o lungime de 46 km. Imediat după obârșie, Iadul intră în depresiunea
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
1200 l/m2) ne putem face o imagine asupra potențialului hidroenergetic. Crișul Repede părăsește Depresiunea Ciucea - Negreni la Bucea, unde râul pătrunde în defileul format între masivul Plopișului pe dreapta și Culmea Scomset - Dealul Mare din stânga. Imediat în aval de defileu, Crișul Repede primește cel de-al doilea afluent important Iadul, cu o lungime de 46 km. Imediat după obârșie, Iadul intră în depresiunea de la Stâna de Vale. De aici râul își formează un defileu lung cu căderi mari până la primul
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
Mare din stânga. Imediat în aval de defileu, Crișul Repede primește cel de-al doilea afluent important Iadul, cu o lungime de 46 km. Imediat după obârșie, Iadul intră în depresiunea de la Stâna de Vale. De aici râul își formează un defileu lung cu căderi mari până la primul afluent mai important Valea Leșului, unde s-a realizat un lac de acumulare de 27,2 mil.m3 pentru alimentarea cu apă a municipiului Oradea. În aval Valea Iadului este străjuită de formațiunile calcaroase
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
străjuită de formațiunile calcaroase ale Pădurii Craiului, iar pe dreapta de șisturi cristaline. În Depresiunea Bratca, Crișul Repede primește de pe partea stângă pe Brătcuța (L = 14 km), Valea Misirului și Valea Izbândișului. În aval de Șuncuiuș, Crișul Repede pătrunde în defileul carstic de la Vad, unde în valea râului apar o serie de izvoare carstice, iar în Peștera Vadului se ivește un adevărat pârâu, cu un debit mediu de 212 l/s, care formează cascada de la Vadu Crișului. În aval de Defileul
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
defileul carstic de la Vad, unde în valea râului apar o serie de izvoare carstice, iar în Peștera Vadului se ivește un adevărat pârâu, cu un debit mediu de 212 l/s, care formează cascada de la Vadu Crișului. În aval de Defileul Vadu Crișului, din albia Crișului Repede se desprinde spre stânga o derivație de 9 km, care deservește hidrocentrala de la Aștileu, cu o putere instalată de 2000 KV. Fostul pârâu al Aștileului a fost transformat în canal de fugă al Hidrocentralei
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
14 iunie 2015, este următoarea: are 49 localități: 2 orașe, 30 comune și 17 sate. Pentru a vedea repartizarea localităților la 1930 vedeți Localitățile raionul Edineț la 1930. Rezervația include masivul de pădure Fetești, împrejurările lui cu vegetație ierboasa și defileul râulețului Draghiște (provine de la drag, dragoste). Defileul are o lățime de 250 m, maluri abrupte, înalte. În partea superioară a rezervației s-a păstrat un sector de dumbravă semiaridă de Quercus pubescens. La sud, în râpă, această dumbravă se mărginește
Raionul Edineț () [Corola-website/Science/297497_a_298826]
-
localități: 2 orașe, 30 comune și 17 sate. Pentru a vedea repartizarea localităților la 1930 vedeți Localitățile raionul Edineț la 1930. Rezervația include masivul de pădure Fetești, împrejurările lui cu vegetație ierboasa și defileul râulețului Draghiște (provine de la drag, dragoste). Defileul are o lățime de 250 m, maluri abrupte, înalte. În partea superioară a rezervației s-a păstrat un sector de dumbravă semiaridă de Quercus pubescens. La sud, în râpă, această dumbravă se mărginește cu o pădure de stejar, la vest
Raionul Edineț () [Corola-website/Science/297497_a_298826]
-
doar prin trei trecători: prin Culoarul Timiș-Cerna, străjuit de castrul roman de la Ad Mehadium (Mehadia), prin valea Jiului (prin pasul Lainici), străjuit de castrul de la Ad Mutriam și prin valea Oltului (prin pasul Turnu Roșu), străjuit de castrul de la Arutella. Defileul Lotrului devenind accesibil abia în secolul al-XX-lea. Spre est era doar un drum de munte terasat de legionarii romani, străjuit de coline împădurite, care pleca dintre localitățile de azi Curtea de Argeș și Pitești, bifurcând-se, în afara provinciei, spre Câmpulung și spre
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
Porta Westfalica este denumirea defileului situat între munții Wiehengebirge și Wesergebirge pe valea lui Weser, landul Renania de Nord-Westfalia din Germania. La Porta Westfalica, lasă în urmă Weserul venit din sud regiunea deluroasă Weserbergland îndreptându-se spre nord spre Regiunea joasă de șes din Germania
Porta Westfalica (chei) () [Corola-website/Science/317226_a_318555]