2,615 matches
-
înțelegerii abstracte a transcendenței. Finitul, lumea, obiectul își regăsesc originea divină nu prin pără sirea regimului lor ontologic, ci chiar în interiorul acestuia. Relația obiectului cu subiectul determină, după afirmația lui Benjamin, venirea la-ființă a primului: „Denn die Erkenntnis ist, nach dem Grundsatz der Gegenstandserkenntnis, ein Prozeß, der das zu Erkennende erst zu dem, als was es erkannt wird, macht.“ Drumul spre conceptul de „critică“ poate astfel începe: „Kritisch sein hieß die Erhebung des Denkens über alle Bindungen so weit treiben, daß
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
prin pără sirea regimului lor ontologic, ci chiar în interiorul acestuia. Relația obiectului cu subiectul determină, după afirmația lui Benjamin, venirea la-ființă a primului: „Denn die Erkenntnis ist, nach dem Grundsatz der Gegenstandserkenntnis, ein Prozeß, der das zu Erkennende erst zu dem, als was es erkannt wird, macht.“ Drumul spre conceptul de „critică“ poate astfel începe: „Kritisch sein hieß die Erhebung des Denkens über alle Bindungen so weit treiben, daß gleichsam zauberisch aus der Einsicht in das Falsche der Bindungen die Erkenntnis
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
prin intermediul contemplației: „Als Einheit im Sein und nicht als Einheit im Begriff ist die Wahrheit außer aller Frage. Während der Begriff aus der Spontaneität des Verstandes hervorgeht, sind die Ideen der Betrachtung gegeben. [...] So definiert die Sonderung der Wahrheit von dem Zusammenhange des Erkennens die Idee als Sein.“ Contemplația ideii devine locul sesizării conceptelor originare, oarecum neclar prezentată de Benjamin la început, în textul despre Kant. Iar ideea care poate fi reținută din perspectiva lucrării de față este, așadar, că experiența
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sta, mai târziu, la baza descrierii lumii urbane. Este conturat un raport triplu idee- element-fenomen care denotă afinitatea, dar, concomitent, și distincția dintre lumea „inte ligibilă“ și cea „sensibilă“: „Die Phänomene gehen aber nicht integral in ihrem rohen empirischen Bestande, dem der Schein sich beimischt, sondern in ihren Elementen allein, gerettet, in das Reich der Ideen ein. Ihrer falschen Einheit entäußern sie sich, um aufgeteilt an der echten der Wahrheit teilzuhaben. In dieser ihrer Aufteilung unterstehen die Phänomene den Begriffen.“ Pentru
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
textul aflat acum în atenție, acest principiu devine acela de a vedea fenomenele din perspectiva originii lor, și nu a genezei: „Ursprung, wiewohl durchaus historische Kategorie, hat mit Entstehung dennoch nichts gemein. Im Ursprung wird kein Werden des Entsprungenen, vielmehr dem Werden und Vergehen Entspringendes gemeint. Der Ursprung steht im Fluß des Werdens als Strudel und reißt in seine Rhythmik das Entstehungsmaterial hinein.“ Destul de încifrat, textul se lămurește câteva rânduri mai jos, unde Benjamin asimilează „originea“ autenticului (Das Echte), nu naș
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
aici, readus în atenție ca salvare a trecutului prin depozitivarea sa actuală, prin reasumarea sa din perspectiva prezentului activ: „Sie legt es nicht darauf an, das pure An-sich des Geschehenen zu übermitteln (wie die Information das tut); sie senkt es dem Leben des Berichtenden ein, um es als Erfahrung den Hörern mitzugeben.“ O primă consecință, așadar, în descrierea experienței este depășirea opoziției tradi ționale dintre subiect și obiect, mai mult, scoaterea obiectului (trecutul) de sub puterea subiectului. Experiența este, într-o po
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în Passagen-Werk: aceea dintre ex periență (Erfahrung) și trăire (Erlebnis). Citindu-l pe Freud prin concepte proustiene, Benjamin ajunge la concluzia că „Bestandteil der mémoire involontaire kann nur werden, was nicht ausdrüc klich und mit Bewußtsein ist erlebt worden, was dem Subjekt nicht als Erlebnis widerfahren ist.“ Trăirea ia naștere în mă sura în care conștiința „parează“ impresiile care amenință su biectul: șocurile. Apărarea de șoc este originea trăirii și, din acest punct de vedere, ea se diferențiază în mod radical
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
nu este subiectivă, reverie, calcul abstract al formei sau divinație, ci ea provine, de fapt, neinten țional, din structura lucrului ca atare sau din semnul în mate rialitatea sa ireductibilă: „Wo das Symbol den Menschen in sich zieht, schießt aus dem Seinsgrund Allegorisches der Intention auf ihrem Weg hinab entgegen und schlägt sie dergestalt vors Haupt.“ Alegoristul devine o figură enigmatică, asimilată de Benjamin, mai târziu, colecționarului. El cunoaște codul lucrurilor și ajunge astfel să le distribuie arbitrar în câmpul cunoașterii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
aflat în diferență cu sine însuși, ca actualizare salvatoare a unui adevăr care se impune cu necesitate lecturii. Din acest motiv, dialectica imaginii nu este discursivă, desfășurată, progresivă, ci „împietrită“ în momentul percepției: „Bild ist dasjenige, worin das Gewesene mit dem Jetzt blit zhaft zu einer Konstellation zusammentritt. Mit andern Worten: Bild ist die Dialektik im Stillstand.“ Într-o scrisoare din 1935 a lui Adorno către Benjamin (cita tă fragmentar și în Passagen Werk), primul aproximează me canismul imaginii dialectice în funcție de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lea sunt tocmai acelea care nu au valoare muzeală datorită caracterului lor „popular“. Muzeul acționează paradoxal, întrucât recunoscând valoarea intrinsecă a operei de artă, detașată de lumea care îi dă naștere, o transformă pe aceasta în marfă: „Sein Gedanke ist, dem Kunstwerk das Dasein in der Gesellschaft zurückzugeben, von der es so sehr abgeschnürt worden war, daß der Ort, an dem er es auffand, der Kunstmarkt war“. Semnătura artistului este cea care stabilește valoarea de piață în acest context și, tocmai
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a operei de artă, detașată de lumea care îi dă naștere, o transformă pe aceasta în marfă: „Sein Gedanke ist, dem Kunstwerk das Dasein in der Gesellschaft zurückzugeben, von der es so sehr abgeschnürt worden war, daß der Ort, an dem er es auffand, der Kunstmarkt war“. Semnătura artistului este cea care stabilește valoarea de piață în acest context și, tocmai din acest motiv, Fuchs își îndreaptă atenția asupra obiectelor anonime, întâmplătoare, comune. Caricatura este un exemplu în acest sens. În
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
posibilă „sarcină a experienței“ ulte rioară momentului ei auratic. Dominată de forțe seculare (säkularer geschichtlicher Produktivkräfte), lumea devine un spațiu al efemerității, al trecerii dezvrăjite. Aici însă, un nou mod al experienței îi poate „reface“ frumusețea: „eine neue Schönheit in dem Entschwindenden fühlbar macht.“ Metropola, cum voi încerca să arăt, își descrie contururile în această lume fluidă. În experiența urbană se configurează cu noașterea acestei noi lumi. Descrierile urbane ale lui Benjamin, cunoașterea fragmentară a flaneurului survin în urma și pe ruinele
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și comunitară, ultima fiind o consecință a mesajului paulin. Pentru Taubes, mesajul Apostolului neamurilor poate fi sintetizat plecând de la Epistola către Romani: „Und dann schildert er [Paulus] die Lebensformen der christlichen Gemeinde in dieser Agape, das Leben der Christen aus dem Pneuma und in der Agape untereinander. Soziologisch heisst das: eine neue Art Verbindung, eine neue Intimität wird gescha ffen.“ Problema teologiei politice este aceea a relației dintre ordinea divină și cea umană, înțeleasă într-unul dintre chipurile ei paradigmatice ca
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
tempore, întrucât pentru Benjamin acest eveniment este, de fapt, o ruină. Logica rememorării iese din cadrele gândirii mitice pentru a intra în cele ale discursului teologic: prezentul este împlinirea unei profeții a trecutului: „Es gibt einen Begriff der Gegenwart, nach dem sie den (intentionalen) Gegenstand einer Prophetie darstellt.“ Astfel înțeles, conceptul de „memorie involuntară“ ajunge să numească actul mesianic prin excelență, al salvării trecutului în clipa prezentă a unei „primejdii“. Memoria involuntară se întregește prin actualizarea potențialităților evenimentelor trecute, însă nu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
produce. Violența mitică problematizează și dezvăluie exemplar fenomenul de instituire a dreptului. Mai exact, explică Benjamin, stabilirea prin violență a scopurilor de drept nu epuizează momentul instituirii: odată impuse violent, acestea se transformă printr-o violență ulterioară în putere (unter dem Namen der Macht). Cu alte cuvinte, dreptul devine opac, violent mai degrabă în surzenia și inaccesibilitatea lui. Câteva fragmente din Kafka pe care le voi analiza mai jos pot să ilustreze această problemă. În apogeul puterii, legea devine nescrisă, iar
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
are drept cheie sesizarea unei absențe, a violenței ca absență din dispozitivul totalizat al lumii: „die entsühnende Kraft der Gewalt für Menschen nicht zutage liegt. Von neuem stehen der reinen göttlichen Gewalt alle ewigen Formen frei, die der Mythos mit dem Recht bastardierte.“ Manifestare pură, neplanificată și incomprehensibilă, violența divină este invizibilă în ea însăși. Aparent secundară în text, afirmația lui Benjamin devine esențială din perspectiva unei teorii a reprezentării care stă sub cenzura teologică a idolatriei. În Theologisch politisches Fragment
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acord subiectiv al facultăților, și nu ca sinteză intelectuală a unui obiect. Judecata estetică, spre deosebire de cea de cunoaștere, nu dispune de premisele obiectivității științifice date de concept, ci de generalitatea subiectivă pe care o poate oferi sensus communis: „Folglich muß dem Geschmacksurteile, mit dem Bewußtsein der Absonderung in demselben von allem Interesse, ein Anspruch auf Gültigkeit für jedermann, ohne auf Objekte gestellte Allgemeinheit anhängen, d. i. es muß damit ein Anspruch auf subjektive Allgemeinheit verbun den sein.“ Acordul subiectiv al facultăților
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
facultăților, și nu ca sinteză intelectuală a unui obiect. Judecata estetică, spre deosebire de cea de cunoaștere, nu dispune de premisele obiectivității științifice date de concept, ci de generalitatea subiectivă pe care o poate oferi sensus communis: „Folglich muß dem Geschmacksurteile, mit dem Bewußtsein der Absonderung in demselben von allem Interesse, ein Anspruch auf Gültigkeit für jedermann, ohne auf Objekte gestellte Allgemeinheit anhängen, d. i. es muß damit ein Anspruch auf subjektive Allgemeinheit verbun den sein.“ Acordul subiectiv al facultăților de cunoaștere, pe
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
experiența flaneurului, două sunt domeniile privilegiate ale imaginilor fantasmagorice: mulți mea trecătorilor și universul mărfurilor. Ca un exemplu al momentului epistemologic al acestei experiențe, mă voi referi cu precădere la primul domeniu. „Die Menge ist der Schleier, durch den hindurch dem Flaneur die gewohnte Stadt als Phantasmagoriewinkt. In ihr ist sie bald Landschaft, bald Stube.“ În contact cu mulțimea, în care flaneurul se refugiază fără a-și dizolva identitatea, se manifestă modul său specific de cunoaștere: prin schițarea unei fizionomii a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ademenește în lumea care se dezvăluie pe negativ: „Sie [die unmittelbare Beobachtung des Autors] ist bestimmt eine sehr vorurteilslose, ja kühne, zugleich aber auch zarte gewesen, nämlich im Sinn des Goethischen Wortes: Es gibt eine zarte Empirie, die sich mit dem Gegenstand innigst identisch macht und dadurch zur eigentlichen Theorie wird.“ August Sander, fotograful despre care vorbește Benjamin, îi con feră fotografiei o valoare documentară, ajungând să descrie ti puri umane, în maniera pe care Benjamin o con sideră a fi
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
verlegen, so ist damit nicht bloß der Begriff entzaubert und umgänglich geworden, sondern hat eben damit auch jene objektive Schlüsselgewalt ein gebüßt, die gerade materialistisch ihn legitimieren könnte. Der Fetischcharakter der Ware ist keine Tatsache des Bewußtseins, sondern dialektisch in dem eminenten Sinne, daß er Bewußtsein produziert.“ La limita identității dintre subiect și obiect, ex pe riența produce un in terval în care iau naștere imaginile dia lec tice și se revelează, astfel, caracterul istoric al lumii urbane. Secțiunea următoare va
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
propriei disoluții. În oglindă, parcă, disoluția pe care imaginea orașului burghez o vădește copilului este cea a autorului matur, resimțind disoluția care amenință Germania anilor ’30: „In diesen wenigstens, hoffe ich, ist es wohl zu merken, wie sehr der, von dem hier die Rede ist, später der Geborgenheit entriet, die seiner Kindheit beschieden gewesen war.““ Prin urmare, imaginile copilăriei la Benjamin sunt imaginile istorice ale unei lumi care așteaptă, în mod esențial, venirea lui Mesia. Berlinul este un oraș care „von
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lui Benjamin din „Tiergarten“ conține, în esență, imaginea paradigmatică a labirintului: „Sich in einer Stadt nicht zurechtfinden heißt nicht viel. In einer Stadt sich aber zu verirren, wie man in einem Walde sich verirrt, braucht Schulung. Da müssen Straßennamen zu dem Irrenden so spre chen wie das Knacken trockner Reiser und kleine Straßen im Stadtinnern ihm die Tageszeiten so deutlich wie eine Berg mulde widerspiegeln.““ Străzile labirintice, aleile marelui parc se între taie în puncte care capătă, cum încercam să arăt
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
magică. Do vadă stă modul în care este alcătuită: „Neben der oberen Region des Kastens, wo diese Rollen beieinander lagen, die schwarzen Nadelbücher blinkten, und die Scheren jede in ihrer Lederscheide steckten, gab es den finstern Untergrund, den Wust, in dem der aufgelöste Knäuel regierte, Reste von Gummibändern, Haken, Ösen und Seidenfetzen beieinander lagen.““ Suprafața „tehnică“, utilă a cutiei susține, de fapt, un substrat haotic, al rebuturilor și al fragmentelor, care joacă, aici, rolul de tărâm al Mumelor, atât de des
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
din 1933, Zur „Lampe““. Lampa cu gaz este mobilă, poate fi purtată prin cameră, spre deosebire de cea electrică, țintuită de cabluri și contacte electrice. Aparent un amănunt fără semnificație, acest fapt este, pentru Benjamin, revelator: purtatul lămpii este „begleitet immer von dem Klirren des Zylinders in der Scheide [...] und dieses Scheppern gehört dem dunklen Lied der Brandung an, das in der Mühsal des Jahrhunderts schläft.““ Lampa este centrul unui univers acustic, din care fac parte sunetele minore ale veacului, cele organic prezente
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]