15,009 matches
-
înceteze a le mai considera că incadrindu-se în grupele de muncă respective și în consecință să facă mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al angajaților în cauză. Măsură de a înceta să se mai considere asemenea locuri ca avînd condiții deosebite de muncă se va lua de unitate numai pe baza aprobării organului central în subordinea căruia se gaseste dată cu acordul uniunii sindicatelor de ramură. Articolul 5 Încadrarea în grupă de muncă în care au lucrat angajații pînă la data
HOTĂRÎREA nr. 1061 din 21 mai 1968 pentru stabilirea criteriilor de încadrare a locurilor de muncă în grupele I şi II, prevăzute de Legea nr. 27/1966 şi a organelor care fac aceste incadrari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106267_a_107596]
-
al propriei „protoistorii”, o recădere în trecutul inevitabil edulcorat al lumii apuse: „Mi-am dat seama în felul acesta că, în copilărie, observam mult mai mult decât înțelegeam. Probabil că așa fac toți copiii, iar în acest caz ceea ce mă deosebește e doar împrejurarea pe care mi-a oferit-o starea catastrofică a sănătății de a recupera acele observații într-o manieră consistentă. Și totuși mă mă gândesc. Când oamenii mă întreabă « Dar cum îți amintești mirosul autobuzului de pe Linia Verde
Memorii de dincolo de mormânt (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5314_a_6639]
-
de Vest în Germania de Est, avea de-a face cu vameși mai intimidanți decât aceștia. După un sfert de oră suntem deja în Tiraspol, ultima bucățică de Europă comunistă, după cum se spune, dar, văzut din mașină, Tiraspol nu se deosebește prea mult de orașele pe care le-am văzut în sudul Ucrainei: părăsite și ușor dărăpănate. Lena are un apartament de închiriat care, după cum scria în reclama de pe internet, are apă caldă douăzeci și patru de ore pe zi. Pe lângă acest apartament
Arnon Grunberg - Transnistria () [Corola-journal/Journalistic/5323_a_6648]
-
și eu. Îi dau telefonul înapoi lui Alexi, care ridică din umeri și ne înapoiază pașapoartele. La scurt timp după aceea părăsește apartamentul ușor iritat. Mi se face rușine. Uneori, într-o țară ca aceasta, rolul unui turist nu se deosebește prea ușor de cel al colonialistului: aroganța, superioritatea morală, intențiile cele mai bune care deseori trebuie să camufleze intenții ceva mai puțin bune. — Sper că n-am aruncat pe cineva în stradă închiriind acest apartament, spune Olav. Apartamentul dă într-
Arnon Grunberg - Transnistria () [Corola-journal/Journalistic/5323_a_6648]
-
o problemă de cuvinte, nu de idei. Cuvintele fiind mai numeroase decât ideile, în toate limbile, o anume originalitate e posibilă și chiar necesară. Definițiile plagiatului mai păcătuiesc și prin stabilirea (în fond, absolut arbitrară!) a unor procente care ar deosebi, chipurile, o reluare permisă de una nepermisă a unui text anterior. Iată o nouă ușă întredeschisă: cu puțin dichis intelectual, transcriu mai puțin de 20% dintr-un text străin și compilez restul. Cum să fiu acuzat că am plagiat? Plagiatul
Era plagiatului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5427_a_6752]
-
de uz general, ci un inconștient al formei. Or, întreprinderea aceasta vine dintr- o viziune postromantică, esențialistă (dar în mod estetic) și morală asupra literaturii. Ce vreau să spun? În primul rînd că, spre deosebire de formaliștii ruși, Barthes nu caută să deosebească în limbaj un regim de discurs literar de altele nonliterare (prin criteriul obiectivității). Eforturile de a izola literarul, de pildă prin găsirea procedeelor retorice ale înstrăinării sau insolitării, nu făceau decît să ratifice un esențialism ontologic: conform lui, literatura se
De ce zahărul e violent by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5441_a_6766]
-
în limbaj un regim de discurs literar de altele nonliterare (prin criteriul obiectivității). Eforturile de a izola literarul, de pildă prin găsirea procedeelor retorice ale înstrăinării sau insolitării, nu făceau decît să ratifice un esențialism ontologic: conform lui, literatura se deosebește esențial, de pildă, de istorie, în sensul în care ceea ce înțelege cititorul dintr- un roman istoric și o istorie (eventual romanțată) are semnificații radical diferite. Postulatul literarității ne sugerează că peste un anume prag de expresivitate referința își pierde întîietatea
De ce zahărul e violent by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5441_a_6766]
-
Paradisul”. În locul expresiei devenite celebre a lui Gherea, Crainic o propune pe aceea de „poet al neamului” sau, încă și mai potrivită, pe aceea de „poet al rasei” din chiar titlul studiului. Caracteristica de „supra-Român” a lui Coșbuc s-ar deosebi de aceea de „supraom” de la Nietzsche, fiindcă, susține Crainic, supraomul se află dincolo de bine și de rău în plan moral, așadar, dincolo de creștinism, în timp ce viziunea lui Coșbuc se află în plin „cadru creștin”. Crainic nu pregetă să-i împrumute și
Note despre George Coșbuc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5393_a_6718]
-
nu ne spun nimic despre prezența efectivă a poetului la respectivele întâlniri, în absența altor confirmări. Nici măcar revelația unei relații speciale cu spațiul literar sârb nu ne-o aduc aceste invitații: se știe de mult că scriitorul nutrea o afecțiune deosebită pentru Serbia, din a cărei poezie a și tradus, și, de asemenea, că literatura lui s-a bucurat acolo de un mare succes. Ediția de față, deși indubitabil necesară, în principiu, este, practic, inutilizabilă de către oricine altcineva în afara unui specialist
Harababură cu Marin Sorescu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5099_a_6424]
-
noi substanțe minerale utile și de noi materii prime existente în țara noastră. Sarcinile de cercetare științifică și de valorificare a rezultatelor cercetării se înscriu în planul de stat. Din totalitatea acestor sarcini, se vor nominaliza temele care prezintă importanță deosebită pentru activitatea economică, socială, culturală și științifică a țarii. În planul anual de activitate al unităților care fac parte din rețeaua de cercetare se pot introduce și lucrări destinate satisfacerii unor nevoi științifice proprii. Acestor lucrări li se va afecta
LEGE nr. 28 din 19 decembrie 1969 privind organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106274_a_107603]
-
activitate al unităților care fac parte din rețeaua de cercetare se pot introduce și lucrări destinate satisfacerii unor nevoi științifice proprii. Acestor lucrări li se va afecta pînă la 10% din fondul anual de timp. Articolul 7 Problemele de importanță deosebită pentru dezvoltarea economică și socială, precum și cele a caror soluționare necesită concentrarea de forțe din diferite ramuri și domenii ale științei și tehnicii, se înscriu în programe prioritare de cercetare, care se întocmesc de Consiliul Național al Cercetării Științifice, de
LEGE nr. 28 din 19 decembrie 1969 privind organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106274_a_107603]
-
celelalte organe centrale, centralele economice, combinatele și unitățile subordonate răspund de folosirea integrală a bazei materiale a unităților de cercetare, precum și de utilizarea eficientă a cadrelor științifice. În acest scop, vor asigura concentrarea forțelor de cercetare spre problemele de importanță deosebită pentru activitatea productivă și socială, gruparea corespunzătoare a institutelor și centrelor, unificarea lor în funcție de profil, perfecționarea continuă a structurii acestora, potrivit nevoilor dezvoltării economiei și culturii. Toate unitățile de cercetare vor lua măsuri pentru buna gospodărire a investițiilor, precum și a
LEGE nr. 28 din 19 decembrie 1969 privind organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106274_a_107603]
-
fondurilor realizate ca urmare a îndeplinirii obligațiilor contractuale, acordînd atenție deosebită lărgirii bazei materiale pe calea autodotării. Articolul 19 În aplicarea prevederilor prezenței legi, Consiliul Național al Cercetării Științifice va urmări: a) orientarea potențialului științific spre soluționarea problemelor de importanță deosebită pentru activitatea economică și socială; ... b) utilizarea rațională a bazei materiale, folosirea cît mai eficientă a potențialului științific, perfecționarea rețelei unităților de cercetare; ... c) valorificarea cît mai rapidă în producție a rezultatelor obținute și generalizarea introducerii lor în economie; scurtarea
LEGE nr. 28 din 19 decembrie 1969 privind organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106274_a_107603]
-
prevederile prezenței legi pe baza convențiilor internaționale la care Republică Socialistă România este parte, iar în lipsă acestora, pe bază de reciprocitate. Articolul 2 Mărcile de fabrică, de comerț și de serviciu sînt semne distinctive folosite de întreprinderi pentru a deosebi produsele, lucrările și serviciile lor de cele identice sau similare ale altor întreprinderi și pentru a stimula îmbunătățirea calității produselor, lucrărilor și serviciilor. Mărcile pot fi constituite din cuvinte, litere, cifre, reprezentări grafice, plane sau în relief, combinații ale acestor
LEGE Nr. 28 din 29 decembrie 1967 privind mărcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106235_a_107564]
-
solicitantului un certificat de înregistrare. În cazul cînd se constată că marca nu îndeplinește condițiile pentru înregistrare, Direcția Generală pentru Metrologie, Standarde și Invenții respinge motivat cererea. Articolul 17 Nu pot fi înregistrate că mărci semnele care: a) nu se deosebesc suficient de alte mărci privind produse, lucrări sau servicii, identice sau similare, înregistrate în Republică Socialistă România sau ocrotite în baza unor convenții internaționale, cu excepția cazului cînd înregistrarea este cerută sau autorizată de titularii acestor mărci; ... b) constituie copierea, imitarea
LEGE Nr. 28 din 29 decembrie 1967 privind mărcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106235_a_107564]
-
la ridicarea continuă a calității produselor, precum și de necesitatea eliminării deficiențelor legislației în vigoare, s-a adoptat alăturată Lege privind mărcile de fabrică, de comerț și de serviciu. Legea definește mărcile ca fiind semne distinctive folosite în întreprinderi pentru a deosebi produsele, lucrările și serviciile lor de cele identice sau similare ale altor întreprinderi și pentru a stimula îmbunătățirea calității produselor. Totodată, legea precizează că mărcile pot fi constituite din anumite litere, cifre, reprezentări grafice, plane sau în relief, combinații ale
LEGE Nr. 28 din 29 decembrie 1967 privind mărcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106235_a_107564]
-
colective se înregistrează de ministerele sau organizațiile socialiste pentru întreprinderile din subordinea lor, ale căror produse îndeplinesc condițiile de calitate stabilite prin regulamente speciale. Folosirea mărcilor de fabrică este obligatorie pentru produsele destinate consumului intern, consumatorii avînd astfel posibilitatea să deosebească proveniență produselor identice sau similare, fabricate de întreprinderi diferite. De la această obligație pot fi exceptate, pentru motive justificate, anumite produse care se vor stabili de către ministerul în subordinea căruia se află întreprinderea producătoare, de acord cu ministerul principal beneficiar și
LEGE Nr. 28 din 29 decembrie 1967 privind mărcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106235_a_107564]
-
N.A.T.C. și trăind prin forța lucrurilor în mijlocul studenților de la actorie, profesorul Gheorghe Ceaușu scrie o carte inspirată de aerul universului teatral. Mai precis, ambiția autorului e de ordin normativ: să indice condițiile care fac ca un eveniment să fie spectacol, deosebindu-l de orice altă situație care, căzînd sub pragul de exigență a noțiunii, nu intră în clasa artelor. Întreprinderea pare facilă, dar pe parcurs dificultățile devin acute. E lesne să spui că orice spectacol e eveniment, dar că nu orice
Teatrul din afara teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5349_a_6674]
-
făcut un interviu și cu Sergiu Nicolaescu, regizorul filmului Oglinda, de care am discutat. Și i-am spus despre nemulțumirea Majestății Voastre în ceea ce privește filmul, că v-a prezentat într-un mod derogativ. El s-a exprimat că are o simpatie deosebită pentru Majestatea Voastră, cunoscând chiar personal pe Majestatea Voastră (chiar m-a întrebat: „Și-a adus aminte Majestatea Sa de mine?”). Ați fi fost undeva, copii, undeva la o școală împreună, ceva în genul acesta. Iar în film spune că
Regele Mihai: „Pentru România, eu personal găsesc că tot monarhia este sistemul cel mai adecvat...“ () [Corola-journal/Journalistic/5183_a_6508]
-
dispoziție o viață întreagă să ne construim certitudinile, așa cum credem de cuviință. Iar atunci când, în sfârșit, credem că am reușit, apare ceva sau cineva care ne aruncă în aer toate sistemele de valori. Ce facem în clipa aceea? Cum putem deosebi o simplă ispită de șansa reală a unei schimbări de destin? Avem timp să ne gândim doar până la căderea nopții.
Tentațiile trecutului by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5192_a_6517]
-
de sănătate, capacității de muncă și uzurii premature a organismului, precum și de măsură în care consecințele acțiunii acestor factori pot fi diminuate sau eliminate printr-o reconfortare prelungită. Articolul 2 (1) Pentru cazurile arătate mai jos, la care natura condițiilor deosebite de la locurile de muncă justifica - potrivit art. 2, alin. 2 din Legea nr. 26/1967 - acordarea unor concedii suplimentare de odihnă mai mari de 12 zile lucrătoare, durata acestora va putea fi de pînă la: ... a) 24 zile lucrătoare, pentru
HOTĂRÎREA nr. 1149 din 14 iulie 1968 privind stabilirea criteriilor pentru determinarea locurilor de muncă cu condiţii deosebite pentru care se acordă concedii suplimentare de odihnă şi a locurilor de muncă pentru care durata concediului suplimentar de odihnă poate depăşi 12 zile lucratoa re. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106268_a_107597]
-
sfârșitul cărții, care cuprinde biografia lui Simone de Beauvoir (1908- 1986) din copilărie până la 20 de ani, este evocat Jean-Paul Sartre, cu care autoarea a avut o îndelungată relație; iubirea lor necesară, cum a numit-o Sartre spre a o deosebi de numeroasele iubiri contingente ale amândurora, a fost dublată de o profundă legătură intelectuală, așa cum reiese și din fragmentul care urmează. A doua zi, am plecat spre Sorbona cu inima bătând să-mi spargă pieptul; m-am întâlnit cu Sartre
Simone de Beauvoir - Memoriile unei fete cuminți () [Corola-journal/Journalistic/5232_a_6557]
-
România, deși nu era, raporturile umane erau diferite, nemaivorbind de sistemul politic, chiar și fizicul oamenilor îmi părea altfel. O vreme, după ce m-am stabilit în California, aerul sau gustul apei mi s-au părut cu totul și cu totul deosebite de cele cu care eram obișnuit. La început, m-a cuprins un fel de tristețe care ar fi fost foarte greu de suportat, dacă nu m-aș fi orientat către lucruri pe care nu le făcusem înainte. Am făcut scenarii
Petru Popescu „Coșmarul vieții mele era să nu mai pot scrie...“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6648_a_7973]
-
pierd timpul cu tine. Există oare pe lume o ființă mai singură decât mine? Mă amestec printre celelalte fete. Suntem câteva sute, sunt sigură că pentru un ochi fără experiență părem toate la fel. Iar eu în mijlocul lor nu mă deosebesc prin ceva anume, sunt absolut obișnuită. Mănânc alături de ele, mă rog alături de ele, iau parte la lecții alături de ele, cânt împreună cu ele. Sunt una dintre ele, nici mai mult nici mai puțin. Ei bine, tocmai această viață alături de ele m-
Tiziano Scarpa: Stabat Mater by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6678_a_8003]
-
de logică. E precum explicarea ulterioară a unui mecanism chimic după ce ai descoperit micul ferment care provoacă marea reacție. Dar, fără micul ferment, marea reacție nu ar fi avut loc, cum nici arta de a ordona trecutul nu s-ar deosebi de munca adunătorilor de informație complezentă. Neagu Djuvara se numără printre istoricii înzestrați cu fler, care nu trebuie să folosească erudiția drept plasă de camuflaj pentru lipsa unei calități. Cu un ștaif de atitudine amintind de farmecul greu al aristocrației
Presimțirea viitorului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6686_a_8011]