1,930 matches
-
Păunii cârâind/ Așa să asculte toți pe Ioana și pe Ion/ Toți flăcăii și toate fetele./ Și să vorbească cu dânșii./ Fugiți, voi ciunți pârliți/ Că vin eu cu Ion/ Cu trei vișini înfloriți’’.Se spune că farmecul de la primul descântec de dragoste îl iau la dânșii i-l poartă, astfel ca ajunși la horă, ei petrec împreună, joacă și se distrează. Descântec „de lichitură” (cules de la Catinca Tofan) Când copiii sau tinerii trăgeau câte o sperietură, se spunea că trebuie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
voi ciunți pârliți/ Că vin eu cu Ion/ Cu trei vișini înfloriți’’.Se spune că farmecul de la primul descântec de dragoste îl iau la dânșii i-l poartă, astfel ca ajunși la horă, ei petrec împreună, joacă și se distrează. Descântec „de lichitură” (cules de la Catinca Tofan) Când copiii sau tinerii trăgeau câte o sperietură, se spunea că trebuie descântați. Simptomele acestei boli erau dureri de cap și tresăriri prin somn. Toate acestea provin din spaimă, frică sau amenințări. Pentru acest
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de lichitură” (cules de la Catinca Tofan) Când copiii sau tinerii trăgeau câte o sperietură, se spunea că trebuie descântați. Simptomele acestei boli erau dureri de cap și tresăriri prin somn. Toate acestea provin din spaimă, frică sau amenințări. Pentru acest descântec, Catinca Tofan folosea următoarele ingrediente: vin roșu, tămâie,un ghici (bici) de găsit, un pai de la mătură, fire de cănepă, trei bucăți de tămâie, cu care descânta astfel: „Plecatu Niculina pi cali, pi cărari,/ Grasă și frumoasă./ La jumătate di
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de trei ori, după care, timp de trei seri la rând, mânca cele trei bucăți de tămâie. Se descânta pe lună nouă, se termina pe lună veche; de trei ori la început de lumină și de trei ori la sfârșit. Descântec „de păr sau păroaică” (cules de la Elena Porcoș) Când apărea o bubă foarte periculoasă, ca o infecție puternică la unghiile și încheieturile de la mâini sau de la picioare, se foloseau: frunză de calapăr 1, miere de albine, castravete murat, și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de ghițăl/ Păr în păr,/ Păr de nouăzeci și nouă de neamuri/ Să cheie, să răscheie/ Ca spuma de mare,/ Ca roua de soare/ Să rămână Tinca curată și luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica Domnului ce a lăsat’’. La descântecul „de păroaică” (mai puțin periculoasă) se foloseau aceleași produse ca la descântecul „de păr”, dar incantația era alta: „Plecat-a pe cale, pe cărare Tudorița/ Văicărindu-se, căindu-se./ La mijloc de cale, pe cărare/ Se întâlni cu Maria, Sântămaria./ Ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Să cheie, să răscheie/ Ca spuma de mare,/ Ca roua de soare/ Să rămână Tinca curată și luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica Domnului ce a lăsat’’. La descântecul „de păroaică” (mai puțin periculoasă) se foloseau aceleași produse ca la descântecul „de păr”, dar incantația era alta: „Plecat-a pe cale, pe cărare Tudorița/ Văicărindu-se, căindu-se./ La mijloc de cale, pe cărare/ Se întâlni cu Maria, Sântămaria./ Ce te vaicări, ce te caini, Tudoriță ?/ Cum nu m-oi văicăra,/ Cum
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Acolo să cheie, să răscheie/ Ca spuma de mare,/ Ca roua de soare./ Să rămână Tudorița curată, luminată/ Ca argintul strecurat’’. Se descânta de câte trei ori, trei zile la rând. Dacă la 4-5 zile boala dă înapoi înseamnă că descântecul și-a făcut efectul. Dacă s-a înfierbântat, se înroșește și nu dă înapoi, atunci se taie ceapă mare în două și se pun în cele două găoci ceară de albine, seu de oaie și săpun de casă. Acestea se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Acestea se pun pe spuză de cărbune ca să se topească și apoi se așază degetul bolnav între ele. Cu acest tratament infecția nu mai înaintează, făcând degetul să coacă, să spargă și să se scurgă toată răutatea. Aici unde descântecul nu a ajutat, s-a apelat la cunoștințe de medicină populară. Descântec „de ursită” Pentru cunoașterea ursitei sau ursitului, Niculina Amaziliței (născută în 1922 în Tarnița) ne-a relatat un interesant descântec „de ursită”. Pentru aceasta folosea o frigare anume
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
apoi se așază degetul bolnav între ele. Cu acest tratament infecția nu mai înaintează, făcând degetul să coacă, să spargă și să se scurgă toată răutatea. Aici unde descântecul nu a ajutat, s-a apelat la cunoștințe de medicină populară. Descântec „de ursită” Pentru cunoașterea ursitei sau ursitului, Niculina Amaziliței (născută în 1922 în Tarnița) ne-a relatat un interesant descântec „de ursită”. Pentru aceasta folosea o frigare anume făcută de fierar, vin, pâine și o ceapă. Se făcea un foc
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și să se scurgă toată răutatea. Aici unde descântecul nu a ajutat, s-a apelat la cunoștințe de medicină populară. Descântec „de ursită” Pentru cunoașterea ursitei sau ursitului, Niculina Amaziliței (născută în 1922 în Tarnița) ne-a relatat un interesant descântec „de ursită”. Pentru aceasta folosea o frigare anume făcută de fierar, vin, pâine și o ceapă. Se făcea un foc mare în vatră, se dezbrăca de haine atât persoana care descânta cât și cea care era descântată. Se descânta marți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o inimă de puică. Frigarea înfiptă în inima păsării era dată persoanei descântate care, în fiecare noapte, o punea sub pernă. Se descânta de trei ori și duminica fata se trezea cu ursitorul ce venea și o cerea în căsătorie. Descântecul „de năjit” (cules de la Iordache Maftei) Acest descântec era practicat pentru vindecarea durerilor de urechi. În timp ce se spunea incantația, se aruncau în foc bucățile de baligă uscată în prealabil, tot la foc: „Ieși năjit/ Din creierii capului,/ Din fața obrazului,/ Din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
păsării era dată persoanei descântate care, în fiecare noapte, o punea sub pernă. Se descânta de trei ori și duminica fata se trezea cu ursitorul ce venea și o cerea în căsătorie. Descântecul „de năjit” (cules de la Iordache Maftei) Acest descântec era practicat pentru vindecarea durerilor de urechi. În timp ce se spunea incantația, se aruncau în foc bucățile de baligă uscată în prealabil, tot la foc: „Ieși năjit/ Din creierii capului,/ Din fața obrazului,/ Din auzul urechilor./ Vine lupul de la munte/ Cu gura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe drumul presărat cu cenușă. Până în anul 1989 nu s-a putut scrie despre acest gen al creației populare, fiind socotite superstiții și atribute ale inculturii poporului nostru, la fel ca și rugăciunile din moși strămoși. De multe ori, în locul descântecelor, se spunea de trei ori la rând rugăciunea „Tatăl nostru”. În afară de rolul pe care l-a jucat în praxisul 1 popular, descântecele reprezintă nestemate valori ale culturii noastre populare. Fiind purtătoare ale unor expresii arhaice ale limbii române cu specific
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și atribute ale inculturii poporului nostru, la fel ca și rugăciunile din moși strămoși. De multe ori, în locul descântecelor, se spunea de trei ori la rând rugăciunea „Tatăl nostru”. În afară de rolul pe care l-a jucat în praxisul 1 popular, descântecele reprezintă nestemate valori ale culturii noastre populare. Fiind purtătoare ale unor expresii arhaice ale limbii române cu specific moldovenesc, descântecele au fost completate cu numeroase expresii locale. Din acest punct de vedere, am prezentat numai câte un exemplu de descântec
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spunea de trei ori la rând rugăciunea „Tatăl nostru”. În afară de rolul pe care l-a jucat în praxisul 1 popular, descântecele reprezintă nestemate valori ale culturii noastre populare. Fiind purtătoare ale unor expresii arhaice ale limbii române cu specific moldovenesc, descântecele au fost completate cu numeroase expresii locale. Din acest punct de vedere, am prezentat numai câte un exemplu de descântec, fiind mai multe, au cu ce se mândri, iar creația lor, răspândită aici, în partea originară, va dăinui peste veacuri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
descântecele reprezintă nestemate valori ale culturii noastre populare. Fiind purtătoare ale unor expresii arhaice ale limbii române cu specific moldovenesc, descântecele au fost completate cu numeroase expresii locale. Din acest punct de vedere, am prezentat numai câte un exemplu de descântec, fiind mai multe, au cu ce se mândri, iar creația lor, răspândită aici, în partea originară, va dăinui peste veacuri, iar numele celor ce au practicat descântecele va rămâne, la fel ca și creația lor nemuritoare. Medicina populară În tradiția
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
locale. Din acest punct de vedere, am prezentat numai câte un exemplu de descântec, fiind mai multe, au cu ce se mândri, iar creația lor, răspândită aici, în partea originară, va dăinui peste veacuri, iar numele celor ce au practicat descântecele va rămâne, la fel ca și creația lor nemuritoare. Medicina populară În tradiția noastră populară, atât cea legată de vindecare, cât și cea magică, apa joacă un rol foarte important. Cea mai eficientă în terapii este apa provenită din surse
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
întreg anul. Durerile de ochi (care obosesc repede sau lăcrimează) și bubele de orice fel vor dispărea atunci când le spălăm cu rouă. Spălatul se face în zi de sec (de post, după calendarul ortodox), ca să sece bubele. Există și un descântec care se spune în timpul spălării: „Cum trece roua de soare și spuma de mare, așa să treacă răul de pe mine”. Cine a făcut un păcat, a spus o vorbă rea și are mustrare de cuget, să se trezească dimineața, să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a vindeca fobiile, depresiile, angoasele și nevrozele rebele ale omului de ieri și de astăzi. Medicină veterinară populară În vederea îngrijirii animalelor bolnave, localnicii au învățat din tată în fiu, cum să le vindece, folosind ierburi de leac, slobozirea sângelui sau descântecele. Constantin Straton din Tarnița a învățat să vindece vitele bolnave de „arici”, practicând medicina veterinară populară. Vitele cornute se îmbolnăveau cel mai des de „arici”, pe care îi făceau la coadă, la burtă, la chișiță și între unghiile de la picioare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
căci dacă prostia este categoric incriminată, viclenia și istețimea stau la loc de frunte: monna Tessa, „isteață foc și înțeleaptă”212, iscusită bucătăreasă - „dânsa pregătise din vreme doi claponi de soi”213, excelează mai ales în scornirea diferitelor rugăciuni și descântece versificate, cu dezinvoltură și un fin simț al umorului, pentru alungarea stafiilor, care nu erau decât zgomotele produse de ibovnicul ei. Tot un prototip al inteligenței feminine este și văduva Piccarda (VIII, 4), care reușește să scape de avansurile unui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Femeia, care, biata, habar n-avea de logică și care se lăsa destul de lesne înduplecată, ori că se prefăcu a-l crede ori că-l crezu cu adevărat”548), iar apoi, pentru a nu fi bănuiți de soț, inventează un descântec prin care pretind că l-au salvat pe copil. De naivitatea unei tinere, necunoscătoare a pericolelor vieții, dar dornică a îmbrățișa credința creștină, fără a avea o vocație autentică, profită, de această dată 540 Ibidem, p. 260. 541 Ibidem. 542
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
zilei a șaptea, „o frumusețe de nevastă, isteață foc și înțeleaptă”902, reușește să justifice, în fața unui soț cam sărac cu duhul, ciocănitul ibovnicului la ușă, invocând credința populară în stafii, împotriva cărora, datorită unei inteligențe sclipitoare, compune, ad-hoc, un descântec în versuri. Simțul umorului, dezinvoltura și viclenia fac din această donna demonicata o figură plăcută. Peronella, din a doua nuvelă a aceleiași zile, se salvează dintr-o situație mai mult decât compromițătoare, aceea de a fi surprinsă de către soțul ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mure, mușețel, nalbă mare, păpădie, pelin, salvie, salcâm, schinel, șovârf, sulfină, urzică moartă, zmeură. Ceai din cărbune din lemn de tei. Acest leac era mult Întrebuințat de "doftoroaiele satelor", În calmarea durerilor cauzate de "arsurile la stomac, prin "stingerea cărbunelor", descântece, fără a pomeni cauza reală alinării durerilor : ceaiul alcalin rezultat din fierberea cărbunelui de tei. Consum de suc de cartofi cruzi, Înainte de masa de dimineață și cea de prânz. Consum de suc de varză albă, cu o oră Înainte de mesele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cei 12 ani de apariție a revistei să facă din „Ion Creangă” - după numele humuleșteanului - o adevărată școală folclorică, în ea putând fi citite poveș ti și legende, datini și credințe, dar și cunoștințe de botanică, medicină populară (vrăji, farmece, descântece, leacuri), constituind baza creării altor articole și studii de interes. În mod repetat, redacția, referindu‐se la membrii Societății culturale „Ion Creangă” a citat ca donatori și întemeietori ai revistei pe: Pr. Ec. Antonovici (Bârlad), Pr. I.C. Beldie (Fârțănești‐ Covurlui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Despre Ion Creangă”, „Povești”, „Cântece bătrânești”, „Povestiri și legende”, „Ghicitori”, „Datine și credințe”, Vorbe adânci”, „Colinde”, „Glume, jitii, taclale”, cronici, poșta redacției, ilustrații de Stoica, dar și „Vrăji și farmece”, „De‐ale copiilor”, „Botanica populară”, „Boli de oameni, leacuri și descântece” etc. Revista a avut redacția la T. Pamfile Bârlad, strada Corbului, dar și la Chișinău, strada Pușchin nr. 48, administrația la M. Lupescu sau T. Popovici - Zorleni - Tutova. Tipografia la Bârlad dar și la Chișinău, strada Pușchin 48 - T. Pamfile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]