1,786 matches
-
Melanezienii din Papua- Noua Guinee există diferențe în prevalența diabetului insulinoindependent în funcție de descendența grupelor etnice. La cele cu descendență Austroneziană prevalența este mai mare (4%) în comparație cu cele cu descendență ne-Austroneziană (0,7%). Prevalența redusă a diabetului la populația cu descendența ne-Austroneziană a sugerat existența unui factor protector, probabil determinat genetic. Intre prevalența diabetului (diabet tip 2) și ascendența Austroneziană a fost găsită (72) o corelație lineară. Prevalența diabetului scade cu creșterea proporției de gene non-Austroneziene în melanjul interetnic. c
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
și fracturi ale societății românești de care era vinovat în cel mai înalt grad. Totuși, nu e lipsit de semnificație faptul că, atunci când a fost confruntat cu cele două teste de foc amintite, Ion Iliescu și-a arătat pe loc descendența și limitele, astfel încât, în ciuda câtorva lucruri pozitive pe care finalmente le-a făcut, mineriadele, legionarii inventați și reprobabila campanie împotriva Majestății Sale rămân printre evenimentele cumplite cu care numele său va fi asociat în durata lungă a istoriei. S-ar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
amenințare, este nulă de drept) este șeful recunoscut al Casei Regale și poate decide, după cum a și făcut în 2007, succesiunea la tron, în măsura în care, vreodată, România ar putea decide revenirea la monarhie. Faptul că domnul Paul Lambrino, singurul bărbat de descendență regală, putea deveni un bun levier de forțat Casa Regală nu a trecut, desigur, neobservat pentru serviciile de spionaj ale dictaturii și, uitându-mă pe biografia colorată a acestui personaj, aș îndrăzni să spun că viața sa aventuroasă a luat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
morților din vatră”) la cel al perenității („Dumnezeu de piatră”), constituind o sacralizare, prin mit, a materiei inerte, dar purtătoare de simboluri ancestrale. Această Împlinire divină pare a fi limita dintre două lumi, amintind urmașului datoriile ce decurg din condiția descendenței sale. Superlativul neobișnuit din sintagma „piscul datoriei tale” indică de bună seamă importanța extremă ce se conferă ideii de responsabilitate. Moștenirea pare să impună mai multe datorii decât drepturi. Ultima parte a structurii alternează elemente mai vechi ale dezvăluirii unora
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
umor: „Eu vorba nu mi-o iau Înapoi, iapa-i peste drum!”. Dând dovadă de curaj si demnitate, Vodă, om cu simțul umorului, face haz de răspuns și trimite cu Ioniță comisul un slujbaș pentru a-l Îndreptăți. După dovedirea descendenței calului, comisul Ioniță adaugă: „După asta puteți cunoaște ce fel de om sunt eu.” Spre finalul replicii, crează posibilitatea inserției unei noi povești. LIVIU REBREANU - „ION” comentariu literar Apărut În anul 1920, romanul „Ion” reprezintă unul din marile succese ale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
1985 și 1995 - reconstrucția lor fictivă și legendele urbane declanșate de aceste arte. „Pentru mediile academice rigide, această cercetare va părea ciudată sau echivocă, reunind cele mai rele aspecte ale culturii populiste și underground. Nu încercăm să construim cronologii sau descendențe paleative ale stilurilor artelor marțiale românești. Teritoriul nostru îl constituie tot ce se întâmplă dincolo de dojo. Tot ceea ce a scăpat ierarhiilor interne rigide sau banalității vieții cotidiene în acea perioadă“, au arătat Ștefan Tiron și Sebastian Big. Rezultatele cercetărilor din cadrul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
The Return Of the Son of Monster Magnet, vocalize de (imăpură extracție palestrinianăă sunt mostre de inventivitate ludică și experimentală, lecții deschise despre posibilitățile melodice ale serialismului. Frank Zappa își „declară“ chiar pe primul său disc (în fapt, dublu LPĂ descendența - Schönberg, Varese, Cage -, și stabilește o conduită artistică pe care o va urma în carieră, fără să uite s-o afirme cu fiecare ocazie. Patru cuvinte numesc în limba engleză cele două direcții combinate de Zappa cu strălucire: art rock
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
Măicuța bătrână / Cu brâul de lână” este alinarea celui destinat morții; în care fetele de boier nemăritate nu erau excluse de la moștenire și trimise la mănăstire, ca în Muntenia; unde apar cu cea mai mare frecvență antroponimele ce trimit la descendența maternă: Aioanei, Amariei, Airinei 5 etc.; unde comunitățile tradiționale țin „veria” (înrudirea la rang de văr) mai mult după mame decât după tați. Mătușa este apelată tot „mamă” de către nepoții de soră (și în secolul XX, zona Vaslui, de exemplu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Măicuța bătrână / Cu brâul de lână” este alinarea celui destinat morții; în care fetele de boier nemăritate nu erau excluse de la moștenire și trimise la mănăstire, ca în Muntenia; unde apar cu cea mai mare frecvență antroponimele ce trimit la descendența maternă: Aioanei, Amariei, Airinei 5 etc.; unde comunitățile tradiționale țin „veria” (înrudirea la rang de văr) mai mult după mame decât după tați. Mătușa este apelată tot „mamă” de către nepoții de soră (și în secolul XX, zona Vaslui, de exemplu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
edificiul conceptual clădit în jurul structurilor fundamentale ale Dasein-ului, filosofia contemporană a tentat recuperarea și revalorizarea sensului clasic al conștiinței prin restituirea teritoriului ei legitim, adică prin delimitare riguroasă de instanțierile spontaneității conștiente și prin indicarea dimensiunii ei sociale. Astfel, în descendența lui William James, filosoful american George Herbert Mead sublinia: "cu ajutorul reflexivității această întoarcere a experienței individului asupra sa însăși întregul proces social este preluat în experiența indivizilor angajați în el; cu ajutorul ei, cea care face posibilă pentru individ preluarea atitudinii
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
dar precis-consemnatoare. De aici pornind, Immanuel Kant, arbitrul sintetizator al disputei empirist-raționaliste, a elaborat o teorie a conștiinței de sine care înglobează noțiunea creată de filosoful englez și îi adaugă obligatoria contribuție transcendentală a unei facultăți a clarității reprezentărilor (în descendență leibniziană), adică a reprezentării eului și a raportării acesteia la intelectul însuși. El distinge două tipuri de conștiință de sine: una a stărilor psihologice în simțul intern ("conștiința de sine empirică") și una a exercitării actelor de apercepție ("apercepția transcendentală
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Am început la celălalt capăt al Europei. De mică am fost fascinată de Insulele Britanice, datorită unei cărți de cântece folclorice scoțiene și galice ale mamei mele, din care deseori ea ne cânta cu vocea sa frumoasă. Ea însăși de descendență anglo-irlandeză, ne vorbea despre dragostea pe care din copilărie o avusese pentru Marea Britanie, iar aceasta ne-a făcut să considerăm acea țară un loc foarte special. După ce am terminat facultatea am petrecut o vară minunată călătorind în Scoția și Țara Galilor
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
lor. După exemplul lui Journal des Savants, în 1682, la Leipzig, a apărut în latină, Acta eruditorum; încercarea cu Monatsgespräche a lui Christian Thomasius din 1688 a fost de scurtă durată, dar această revistă literară și filosofică a cunoscut o descendență foarte numeroasă. În secolul al XVII-lea, numeroase reviste de acest tip, multe editate la Hamburg, și-au încercat norocul fără prea mare succes. Intelligenzblättern, simplă foaie de anunțuri, a avut o mare faimă: prima a fost lansată la Frankfurt
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
furnizat o serie de probe care i-au permis susținerea teoriei evoluționiste și transformiste. Aceste probe priveau următoarele aspecte: 1. Speciile dispărute, cum ar fi fosilele Armadillos, sunt asemănătoare cu cele ale acelorași viețuitoare ce trăiesc în aceeași zonă, sugerând descendența. 2. În straturile geologice pot fi observate schimbări progresive ale caracteristicelor aceleași specii pe măsură ce straturile sunt mai recente. 3. Zonele cu aceeași climă cum ar fi Australia, Africa de Sud, California și Chile sunt populate de animale și plante neînrudite, indicând faptul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
decât doar diferențe de adaptare în cadrul aceleași specii și constatarea că unele specii au dispărut de-a lungul timpului. Prin aplicarea sofismului „post hoc, ergo propter hoc” (tot ce apare după ceva, derivă din acest ceva) s¬a încercat explicarea descendenței, deși logica elementară arată că inversul poate să nu fie posibil, adică derivația nu impune descendența. Întrucât gradualismul în evoluția și transformarea speciilor, însumând ipoteza microevoluției (acumularea unor mutații în structura genetică a speciei) și macroevoluției (apariția în timp de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a lungul timpului. Prin aplicarea sofismului „post hoc, ergo propter hoc” (tot ce apare după ceva, derivă din acest ceva) s¬a încercat explicarea descendenței, deși logica elementară arată că inversul poate să nu fie posibil, adică derivația nu impune descendența. Întrucât gradualismul în evoluția și transformarea speciilor, însumând ipoteza microevoluției (acumularea unor mutații în structura genetică a speciei) și macroevoluției (apariția în timp de noi specii) nu a putut fi ferm susținută, în 172 a fost propusă de către Eldredge și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
direct la Nasul lui Gogol. Mi-a părut imediat rău că nu am luat și Gogol cu mine, ca spre jumătatea cărții să aflu de la narator, profesor de literatură, metamorfozat într-un ditamai sân, că el însuși se înscrie în descendența lui Swift și, în mod special, în cea a lui Gogol (Nasul) și Kafka (Metamorfoza). Însă problema nu stă atât în faptul că volumul mă trimite la tot soiul de cărți citite, eroi livrești sau mai știu ce filme SF
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
constă în numărul legăturilor disulfidice intercatenare. Moleculele diferitelor subclase sunt sintetizate în celule diferite. Clasele, ca de altfel și subclasele Ig, sunt elemente de nivel populațional, întâlnite însă la toți indivizii speciei. Genele codificatoare ale claselor Ig nu segregă în descendență fiind acelea de nivel populațional existente și în genotipul părinților. De aici derivă denumirea de izotipuri a acestor variante imunoglobulinice. Dacă diferențele în secvența de aminoacizi a regiunii constante a catenelor grele imuno-globulinice determină variantele izotipice, respectiv clasele de imunoglobuline
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
egală măsură, manifestând raport de codominanță. De exemplu, alotipurile b4b5 din catenele L ale imunoglobulinelor de iepure, se pot exprima astfel: un organism homozigot b4 b4 sau b5b5 exprimă alotipul b4, respectiv alotipul b5, pe când genotipul heterozigot b4b5, rezultat în descendența genitorilor b4b4 și b5b5, va exprima markerul b4, pe o fracție a moleculelor Ig și markerul b5 , pe restul moleculelor Ig, ceea ce reprezintă realizarea raportului de codominanță dintre b4 și b5 și totodată funcționarea mecanismului de excludere alelică care impune
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
HLA-C - HLA-A, cu distanța relativă mai mică între B și C și o distanță relativă mai mare între C și A. Când două antigene din aceeași serie sunt prezente concomitent pe suprafața celulelor unui individ uman, totdeauna acesta în descendența acestuia se exprima doar un singur tip de antigen, niciodată amândouă sau nici unul atunci când este vorba de un genotip codominant. În mod normal, raportul de segregare alelică este de 0,5 și această valoare atestă modelul de ereditate mendeliană simplă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sunt inserate în membrana plasmatică a flagelatului. Fiecare tip serologic de Trypanosoma are un antigen de suprafață nou, diferit față de cel expus de clona anterioară, adică un tip distinct de VSG/VAT. O singură clonă de Trypanosoma poate produce în descendență peste o sută de variante antigenice de VSG/VAT. În organismele gazdă individuale umane infectate cu aceeași linie de Trypanosoma se succede același set de variante antigenice ale VSG/VAT. În glandele salivare ale insectei Glossina infectată, protozoarul Trypanosoma produce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
forma a doua alele desemnate H și h, condiția homozigotă recesivă (hh) condiționând manifestarea „fenotipului Bombay ". O persoană cu „fenotipul Bombay” are mascat tipul de grup sangvin, din sistemul ABO, și va transmite alelele acestuia la toți descendenții. Dacă în descendență nu se va realiza condiția homozigotă hh a locusului genic pentru „fenotipul Bombay”, atunci copiii unui cuplu în care cel puțin unul dintre părinți a prezentat „fenotip Bombay” vor prezenta grupe sanguine tipice din sistemul ABO, ei fiind Hh pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un umor de care puțin știu că era în stare. Exemplele sunt nenumărate. Autorul domină nu numai propria operă, ci și o întreagă literatură, tot ce a adunat memoria lui de om de cultură. Poezia e o recreație. Cu o descendență impresionantă, Eliot a fost recunoscut, hulit, reacceptat, iar în clipa de față este părintele poeziei contemporane. The Waste Land e Biblia poeților de azi, chiar dacă ei fug de concentrarea lui Eliot pentru a ne oferi o claritate disperată. Nimic din
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tomisană, ca debut al eternității literaturii culte de pe aceste meleaguri, i s-au luat în considerare nu doar virtuțile de jongler de geniu al versificării. Pe aceste meleaguri el a apărut ca un poet trimis de zei, cu o excelentă descendență parentală. Sunt însă argumente care rămân insuficiente pentru a justifica de ce persoana sa a rămas venerată peste 20 de secole de gânditori, intelectuali, literați de cele mai diferite categorii, împreuna cu limba universală vorbită atunci, latina. În mod sigur că
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
imperial. Această parte a lui Lothar este foarte repede sortită divizării Lothar însuși face din ea trei regate pentru fiii săi și ambițiilor vecinilor săi din cele două Francii. Cît despre titlul imperial, acesta nu rămîne mult timp fixat în descendența lui Lothar. Pune mîna pe el prințul carolingian care se bucură de cel mai mare prestigiu pe lîngă cei mari și mai ales pe lîngă biserică și papalitate, care au rămas garantele unității creștine. Este cazul lui Carol cel Pleșuv
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]